Articole întregi din proiectul legii educației, preluate copy-paste într-un proiect de ordonanță de urgență prin care ministerul vrea să înființeze învățământul superior dual / Universitățile ar putea înființa societăți comerciale, iar firmele care intră în consorții duale ar obține beneficii fiscale majore

6.848 de vizualizări
Foto: © Zerbor | Dreamstime.com
Articole întregi din proiectul legii învățământului superior sunt luate cu copy-paste și puse într-un proiect de ordonanță de urgență, potrivit documentului pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educației, care nu are nicio legătură cu învățământul superior, ci reglementează acordarea unei alocații forfetare pentru decontarea transportului elevilor. OUG propune modificarea mai multor articole din Legea Educației în vigoare.

UPDATE 16 septembrieMinisterul Educației a retras proiectul de ordonanță de urgență care dădea posibilitatea universităților să înființeze societăți comerciale și consorții de învățământ dual

  • Proiectele legii Educației au fost în dezbatere publică timp de 43 de zile. Au fost aduse 10.431 de amendamente, potrivit ministrului Educației, și urmează să fie modificate pentru a se lua în calcul propunerile primite în perioada de dezbateri. În curând va fi prezentată o formă finală pentru a ajunge pe masa Guvernului în această lună, conform anunțului ministrului.

Proiectul de ordonanță de urgență lansat joi în dezbatere publică prevedere o alocație forfetară pentru elevi pentru decontarea transportului în cazul în care elevul învață în altă localitate decât cea de domiciliu. Aceasta măsură a fost singura din proiect, prezentată ca intenție de modificare a Legii Educației nr 1/2011 de către oficialii ministerului. Detalii aici

Fără vreo justificare prealabilă, în proiectul de OUG au fost incluse și patru articole copiate din proiectul legii învățământului superior prin care se înființează, practic, învățământul superior dual.

În plus, în proiectul de OUG este modificat alin. 1 din art. 129 din Legea 1/2011, permițând universităților să înființeze societăți comerciale, cu singura condiție ca acestea să contribuie la creșterea performanțelor instituției. Până acum era vorba doar despre „societăți”, prin această modificare apare „societăți comerciale”.

Ce prevede în prezent, art. 129, din legea Educației Naționale 1/2011

Captură din legea Educației Naționale în vigoare

În prezent, după cum reiese din articolul din LEN 1/2011, mai există o condiție care a fost însă eliminată în propunerea de OUG: “să nu influențeze negativ în niciun fel activitățile de învățământ, cercetare și consultanță”.

În ordonanța de urgență, articole întregi din proiectul legii Educației din Învățământul Superior de la capitolul Învățământ superior dual (pagina 50 din proiectul legii) sunt luate cu copy-paste și puse în document.

De exemplu, unele texte au fost puse în altă ordine în proiectul OUG față de proiectul legii Educației, dar textele sunt copy-paste.

Redăm pasajele copiate cum apar în imaginile de mai jos:

La art. 129, alin 2^2 din Ordonanță se propune: “Instituția de învățământ superior încheie cu operatorii economici contractul de parteneriat care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri.” Același text apare identic în proiectul legii învățământului superior, la art. 96, alin 3: “Instituția de învățământ superior încheie cu operatorii economici contractul de parteneriat care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri.”

Alt exemplu, în proiectul de OUG, art. 129 alin 2^3 se precizează că “la organizarea formei de învățământ superior dual pot contribui și autorități locale, structuri asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură precum și alți parteneri relevanți la nivel național sau internațional”. Același text apare și în proiectul legii Educației, la art 96, alin 4: “La organizarea formei de învățământ superior dual pot contribui și autorități locale, structuri asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură precum și alți parteneri relevanți la nivel național sau internațional.”

Art 129 Alin 2^4 din proiectul ordonanței de urgență este identic cu art. 98, alin 1 din proiectul legii Educației și precizează: “Pentru derularea activităților, în cazul instituțiilor de învățământ superior de stat, finanțarea se realizează conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.”

Art 129 Art 2^5 din OUG este copy paste articolul 98, alin 2 din proiectul legii Educației: “Operatorii economici acordă burse, cel puţin la nivelul celor acordate din fonduri publice pentru învăţământul universitar, precum şi din alte fonduri, pentru învățarea în condiții de calitate.”

În partea stângă sunt propunerile din OUG, iar în dreapta, proiectul legii Educației pentru Învățământul Superior

În proiectul de ordonanță de urgență la art. 137, se propune alin 2^2 care prevede că “după absolvirea studiilor, instituția de învățământ superior eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care studentul a desfășurat activități de învățare prin muncă.“ Frază identică apare și în proiectul legii Educației art. 101, alin 2: “După absolvirea studiilor, instituția de învățământ superior eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care studentul a desfășurat activități de învățare prin muncă“.

La art. 137, alin 4^1 din Ordonanța de urgență se propune același lucru ca în art.99 din proiectul legii Educației: “Învățământul superior dual se organizează:


a) pentru ciclul I – programe de studii universitare de licență, care corespund unui număr de credite cuprins între minimum 180 și maximum 240 de credite;


b) pentru ciclul II – programe de studii universitare de masterat profesional, care corespund unui număr de credite cuprins între minimum 60 și maximum 120 de credite;

c) pentru ciclul III – doctorat profesional.“

În partea stângă sunt propunerile din OUG, iar în dreapta, proiectul legii Educației pentru Învățământul Superior

Justificarea din nota de fundamentare a proiectului, pentru „urgența” cu care se înființează învățământul superior dual este reforma PNRR care prevede finanțarea consorțiilor universitare duale cu peste 338 de milioane de euro. Dar acea reformă este condiționată de un termen de implementare în trimestrul al III-lea abia anul viitor, 2023.

Definirea „societăților comerciale” în legea actuală și introducerea învățământului dual arată o posibilă intenție a universităților de a înființa chiar ele firme cu care să se asocieze în aceste consorții care vor fi finanțate cu câte 33 de milioane de euro pe bucată.

Deși nu este legislație fiscală, ci a educației, proiectul de ordonanță prevede beneficii fiscale pentru firmele care intră în aceste consorții duale universitare. Cele care se asociază cu școlile profesionale pentru a crea clase de învățământ dual nu sunt vizate de aceste beneficii, potrivit proiectului.

„Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu instituțiile de învăţământ superior pentru organizarea și desfăşurarea formei de învățământ superior dual, beneficiază
de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor
legale, după cum urmează:

a) valoarea cumulată a burselor plătite de către operatorii economici studenților înmatriculați la forma de învățământ superior dual se deduce din impozitul pe profit al acestora;
b) valoarea cumulată a investițiilor dedicate activităților de învățare prin muncă se deduce din impozitul pe profit al operatorilor economici;
c) personalul desemnat de către operatorul economic pentru îndrumarea directă a învățării
prin muncă beneficiază de scutire a plății impozitului pe venitul din salarii“, scrie în proiect.

Proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea legii 1/2011:
Proiectul legii Educației pentru Învățământul Superior:

Foto: © Zerbor | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


7 comments
  1. Metoda “copy-paste” este tot mai mult cunoscuta si utilizata la noi nu numai pentru realizarea unor teze de doctorat ci si – de exemplu – in realizarea proiectelor legislative, in redactarea motivatiilor unor sentinte judecatoresti, in raspunsurile unor furnizori de utilitati si entitati publice catre petitionari, etc….
    Softurile antiplagiat pentru limba romana, daca ar fi mai raspandite si cunoscute, dar si s-ar baza pe o banca de date adecvata, ar putea fi utilizate si in aceste tot mai numeroase situatii…
    Dar legislatia noastra inca permite utilizarea si raspandirea practicii acestei metode copy-paste in aceste domenii, prin absenta dispozitiilor legale…
    Cu mimetisme si simulacre tot mai multe si mai grave – deci cu practica „furatului caciulii” si in aceste domenii – avem doar perspectiva regreselor, nici decum a progreselor…

  2. De faptul că suntem forțați să intrăm iar în online ce are de zis Câmpeanu? Azi am avut ședință la unul din copii la școală și am fost informați că din data de 15 octombrie vor întra în online.
    Câmpeanu păi mai facem și noi școală sau stăm acasă și ne uităm la filme porno în timp ce profesorii vorbesc singuri că televizorul? Că tot a fost ieri la tv și diva care modera emisiunea ii dădea detalii de prostituatele care sunt în clasa a-V-a și a-VI-a.
    VREM LA ȘCOALĂ, NU ONLINE!

    1. @Florin: unii profesori în perioada pandemiei, nici măcar nu s-au sinchisit să facă ore online. Au invocat diverse motive (ba că nu le merge internetul, ba că aha stricat laptopul) numai ca să nu intre online pe Zoom să facă orele și credeți că acum vor face vreo oră? Mă îndoiesc. Oricum, nici la școală nu au chef de nimic, doar cum să își atragă elevi care să facă meditații cu ei și să mai câștige niște bani “negri”, nedeclarați la ANAF. Vor doar salarii mari pe stat degeaba. România Needucată

      1. Poate la o școală pe care o știi tu! Pentru că la școală mea profesorii au fost foarte serioși. Dar școala online nu este bună. Toți ar trebui să vrem la școală în format fizic. Chiar și cei care iau deciziile!

      2. In scoala noastra au fost alte situatii. Mame care faceau videochat sau tati care stateau cu amicii cocalari la pariuri sportive online, cat erau copiii la cursuri. Mamele de videochat nu erau deloc putine. În medie, 2 din 10 mame si 5 din 10 tatici se ocupa cu ce v-am spus. Sursa informatiei e din politia de proximitate si nu in ultimul rand din partea persoanelor amintite. Cand au si clienti care le frecventeaza fizic (nu doar online), isi lasa copiii pe la celelalte mamici cu aceleasi preocupari care sunt disponibile. Cand nu sunt la munca, sunt ori prin cafenele, ori prin baruri, ori plin saloanele de infrumusetare, prin salile de fitness sau pron cele de tatuaje. Toti astia urasc scoala online pentru ca sunt obligati sa-si suporte proprii copii care-i deranjeaza oribil.

    2. Din ce motive intrați în online? Dacă e o situație particulară ( probleme cu clădirea, de pildă) nu îl întrebați pe ministru, nu e treaba lui. Întrebați directorul, consiliul local.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Consiliul Național al Rectorilor declară, printr-o rezoluție, „toleranță zero” față de hărțuire și abuz în mediul universitar și cere tuturor universităților „să identifice și să sancționeze fără întârziere” astfel de comportamente

„Consiliul Național al Rectorilor condamnă cu fermitate orice formă de abatere de la normele de etică și deontologie profesională care ştirbește demnitatea beneficiarilor direcţi ai dreptului la educaţie”, se arată…
Vezi articolul

Spațiu multisenzorial pentru vizitatorii cu deficiențe, inaugurat la Muzeul Luvru din Paris. Mulaje de atins, jocuri, tur în limbajul semnelor și plăci tactile, printre noutățile pentru accesibilizarea artei

Încurajarea atingerii, panouri explicative scrise în Braille, limbajul semnelor, jocuri: Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume, situat în centrul capitalei Franţei, a deschis începând de joi un nou spaţiu…
Vezi articolul