Sorin Cîmpeanu a declarat, aseară, la TVR1, că va propune renunțarea la tezele semestriale, deoarece acestea și-au dovedit „inutilitatea” și „nu își ating scopul”: „Am mai spus, de asemenea, că voi propune să se renunțe la tezele semestriale. (…) Renunțăm la obligativitatea unor teze care, din păcate, și-au dovedit, și o recunosc, inutilitatea. O recunosc eu, acela, care am susținut importanța lor, dar văzând rezultatele am înțeles că, din păcate, nu își mai ating scopul”. Schimbarea la 180 de grade are loc după patru luni.
Amintim că Sorin Cîmpeanu susținea în luna noiembrie a anului trecut că menține tezele și explica de sunt importante. Într-un comunicat emis de Minister și semnat de ministrul Sorin Cîmpeanu, la acea vreme, se arata că „teza, ca orice evaluare, nu este o pedeapsă, ci ne ajută să înțelegem unde ne situăm cu adevărat, fără a ne minți pe noi înșine”.
În acel comunicat, Cîmpeanu preciza că „tezele susținute cu prezență fizică sunt ultimul bastion în calea scăderii relevanței notelor acordate de când s-a declanșat pandemia”.
„Faptul că elevii nu au dat teze de trei semestre, adică au fost privaţi de o evaluare importantă, acea singură evaluare care reflectă în mod corect nivelul elevilor la final de semestru are repercursiuni grave asupra stabilirii nivelului cognitiv al elevului. De asemenea, lipsa acestei evaluări importante, pune în dificultate şi pe profesor care nu va putea să îşi stabilească o strategie didactică ulterioară adecvată. Dacă nu ştii exact nivelul elevului la momentul T0, cum știi, mai departe, unde are nevoie elevul de mai multă intervenţie?”, argumenta atunci Ministrul Educației.
Amintim că numărul tezelor a fost redus pentru anul școlar 2021-2022, după ce Ministerul Educației le-a transmis școlilor documentul oficial cu tezele pe care elevii le vor susține. Astfel, elevii de clasa a VIII-a au susținut în primul semestru în loc de trei teze, doar două teze. La liceu, numărul lucrărilor de evaluare semestrială (teze) a fost redus de la patru la trei. La clasele de-a VII-a, a VIII-a și la liceele în regim bilingv sau intensiv de predare a unei limbi străine, elevii au continuat să dea teza și la limba respectivă.
Tot în lunea noiembrie, o petiție online inițiată de Consiliul Național al Elevilor cerea ministerului „înlocuirea tezelor semestriale cu teste sumative cu subiect unic la nivel național, fără trecere în catalog, urmate de feedback din partea profesorilor.”
În replică, ministrul a declarat atunci că „există o dorință foarte periculoasă de micșorare a duratei de cursuri, de micșorare a numărului de ore, de micșorare a tot ceea ce înseamnă școală”. Mai multe detalii aici.
Anunțul ministrului de ieri referitor la eliminarea tezelor este în opoziție cu ceea ce susținea în această toamnă. Acesta și-a adaptat discursul în funcție de rezultatele obținute de elevi. Comparativ cu anul trecut, când elevii nu au dat teze, ponderea notelor peste 8.50 a crescut în acest an școlar. Sorin Cîmpeanu a ajuns la concluzia că tezele „nu au relevanța scontată”. „De ce am făcut această propunere de renunțare la teze? Am făcut-o, pentru că în anul școlar 2020-2021 am văzut că 53% din elevii României au luat note peste 8.50. (…) Primul semestru din acest an școlar ne-a arătat că nu este așa, pentru că după primul semestru notele peste 8.50, luând în calcul și tezele, procentul acestor note n-a mai fost 53%. A fost 60%, lucru care ne-a arătat că tezele, într-adevăr, am înțeles lucrul acesta, nu au relevanța scontată”.
Astfel, schimbarea ministrului Educației s-a produs după ce a observat că procentul notelor peste 8.50 a crescut după susținea tezelor, având în vedere că elevii au desfășurat orele față în față în actualul an școlar. Precizăm că acesta și-a exprimat constant nemulțumirea față de predarea online și față de rezultatele acesteia.În august 2021, oficialul a calificat experiența școlii online drept un “dezastru”. El a declarat pe 16 septembrie 2021 că jumătate dintre elevii din România au primit note peste 8.50 în școala online: „Ne creează o imagine falsă. Atrag atenția asupra acestui pericol, pentru că, dacă cineva poate să mă convingă, să ne convingă, aș fi foarte fericit să poată să ne convingă că învățământul românesc are 50% din elevi merituoși. Am depăși cu mult și învățământul finlandez și alte sisteme de învățământ către care ne uităm cu admirație”.
Aseară, ministrul spunea că discuțiile și modificările referitoare la renunțarea tezelor sunt programate luna viitoare: „Modificările începând cu renunțarea la teze semestriale trebuie făcute în ROFUP (Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar), care face obiectul unui ordin de ministru, care ordin de ministru se va discuta cu partenerii de dialog social: profesori, elevi, părinți și cu experți în științele Educației, ocazie cu care vom vedea și care sunt formele de evaluare. (…) În luna aprilie vom avea și modificările la ROFUIP în care vom discuta de propunerea pe care am asumat-o, de renunțare la tezele semestriale”.
„Dacă se va rămâne pe împărțirea pe semestre, am spus că propun să se renunțe la obligativitatea tezelor, dar dacă un profesor va vrea să dea o lucrare scrisă, cu sau fără nume de teză, știut fiind faptul că prin regulament o să se renunțe la obligativitatea tezelor, el va putea să facă această evaluare, nu-l oprește nimeni”, a precizat Cîmpeanu.
- Amintim că Edupedu.ro a scris ieri că propunerea înaintată de Consiliul Național al Elevilor este introducerea unei evaluări sumative cu subiect unic la nivel național, la începutul și respectiv sfârșitul anului școlar, care să nu afecteze media școlară, în locul tezelor. Mai multe detalii aici.
- De obicei, tezele au fost organizate în luna decembrie (pentru primul semestru) și în luna mai (pentru al doilea semestru).
Teza este o lucrare scrisă semestrială și a cărei notă se consemnează în catalog cu cerneală roșie. Alin. (4) și (6) de la art. 109 din ROFUIP (Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar) stabilesc următoarele:
- „(4) La disciplinele de studiu la care se susține lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se calculează astfel: „media semestrială = (3M + T)/4“, unde „M“ reprezintă media la evaluarea periodică, iar „T“ reprezintă nota obținută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obținută se rotunjește la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.”
- „(6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) și mediile semestriale și anuale se consemnează în catalog cu cerneală roșie”.
Ce este evaluarea sumativă
Evaluarea sumativă este cea realizată la finalul unei etape de instruire (semestru, an, ciclu de învățământ) sau la finalul studierii unui capitol. Acest tip de evaluare furnizează informații despre nivelul de pregătire al elevilor la sfârşitul unei etape de instruire. Cele mai întâlnite forme de evaluare sumativă sunt: lucrările scrise (tezele), testele, examenele.
Redăm dialogul dintre Sorin Cîmpeanu și moderatoare:
Sorin Cîmpeanu: Am mai spus, de asemenea, că voi propune să se renunțe la tezele semestriale. Mai departe, modificările începând cu renunțarea la teze semestriale trebuie făcute în ROFUP (Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar), care face obiectul unui ordin de ministru, care ordin de ministru se va discuta cu partenerii de dialog social: profesori, elevi, părinți și cu experți în științele Educației, ocazie cu care vom vedea și care sunt formele de evaluare.
Deci, lucrurile clare sunt structura anului școlar și propunerea de a renunța încă din anul școlar 2022-2023 la teze. De ce am făcut această propunere de renunțare la teze? Am făcut-o, pentru că în anul școlar 2020-2021 am văzut că 53% din elevii României au luat note peste 8.50. Am propus, fiind o proporție inacceptabilă, pentru că dacă 53% din elevii României ar fi de top, înseamnă că în educația din România nu am mai avea nicio problemă. Am spus: tezele pot fi o modalitate de creștere a relevanței notelor. Primul semestru din acest an școlar ne-a arătat că nu este așa, pentru că după primul semestru notele peste 8.50, luând în calcul și tezele, procentul, ponderea acestor note n-a mai fost 53%. A fost 60%, lucru care ne-a arătat că tezele, într-adevăr, am înțeles lucrul acesta, nu au relevanța scontată.
Moderatoare: Dar de unde vin aceste note? Sunt subiecte prea ușoare, sunt profesorii prea îngăduitori? De ce nu mai sunt tezele relevante?
Sorin Cîmpeanu: Nu am o explicație alta decât bulversarea sistemului de educație, generată de această criză sanitară, vreme de doi ani. Nu cred că este o vină a profesorilor sau o vină a elevilor, sau o vină a părinților. Nu, este o consecință a unei stări de fapt care afectat o întreagă planetă, toate sistemele de educație și le-a afectat cel puțin la fel de mult pe cat a fost afectat sistemul de învățământ romanesc. O precizare foarte importantă și vă mulțumesc. Nu vreau să se înțeleagă că prezentând acest concept care stă în picioare, în fața oricărei teorii din perspectiva pedagogiei moderne, nu numai din perspectiva a aceea ce susțin experții români în științele educației, de împărțire pe cinci module, să nu se înțeleagă că se vor înlocui semestrele cu 5 evaluări, cu 5 rânduri de evaluări sau, mai rău, că va fi nevoie de 5 medii pentru fiecare dintre cele cinci module. Nu, în niciun caz.
Moderatoare: Vor rămâne două?
Sorin Cîmpeanu: Ideea este de…
Moderatoare: Chiar unul singur spuneți la un moment dat?
Sorin Cîmpeanu: Vor rămâne două sau chiar unul singur, rămâne de discutat. Dacă vor rămâne semestrele și experții în științele educației vor avea argumente pentru ca mediile semestriale să se păstreze, se vor păstra. Dacă nu vor fi argumente și se va propune înlocuirea cu alte forme de evaluare, mai relevante în interesul elevilor, se vor adopta aceste forme, dar discuția este deschisă și va fi făcută în luna aprilie cu toți cei implicați în procesul de educație.
Moderatoare: Și când vom avea aceste norme definitive?
Sorin Cîmpeanu: Tocmai ce v-am spus. Așa cum am promis că în luna martie va fi structura anului școlar, în luna aprilie vom avea și modificările la ROFUIP în care vom discuta de propunerea pe care am asumat-o, de renunțare la tezele semestriale.
Moderatoare: Astăzi ați vorbit totuși în briefingul pe care l-ați susținut la Guvern despre un tip de evaluare standardizată și computerizată și, foarte posibil, o singură dată pe an.
Sorin Cîmpeanu: Este, într-adevăr, o ipoteză.
Moderatoare: Care ar fi argumentele pentru acest tip de evaluare, în loc de evaluare semestrială cum avem acum?
Sorin Cîmpeanu: În primul rând, marea majoritatea profesorilor din România știu să facă foarte bine, fiecare pentru disciplina pe care o gestionează evaluarea ritmică, evaluarea pe întreg parcursul anului școlar. Știu să facă acest lucru și îl fac, și asta este esențial. Ce va trebui să mai avem, va trebui să mai avem un feedback pe care să-l transmitem elevului, părinților, cu privire la rezultatele acestor evaluări ritmice care rămân la latitudinea profesorilor. Profesorii sunt și trebuie să rămână cei responsabili de disciplina lor. (…)
Moderatoare: Și cum se va face acest lucru?
Sorin Cîmpeanu: Partea de feedback pe care trebuie să o dai elevului este deja reglată, vom insista mai mult asupra acestui feedback care este foarte util elevilor în pregătire. Acest feedback identifică golurile în pregătire, de preferință, dacă se va face așa cum elevii au solicitat o evaluare predicativă, la început de an școlar, vom ști de unde plecăm, vom ști care sunt golurile în pregătire din perioada anterioară. E un lucru important care ajută și profesorul, ajută și elevul să se concentreze pe acele componente care sunt puncte slabe în pregătire.
Moderatoare: Dar nu vă temeți că dacă se ajunge la eliminarea tezelor, se elimină un factor de motivație pentru elevi? (…)
Sorin Cîmpeanu: Nu, pentru că fiecare profesor va ști să facă această evaluare ritmică. Dacă se va rămâne pe împărțirea pe semestre, am spus că propun să se renunțe la obligativitatea tezelor, dar dacă un profesor va vrea să dea o lucrare scrisă, cu sau fără nume de teză, știut fiind faptul că prin regulament o să se renunțe la obligativitatea tezelor, el va putea să facă această evaluare, nu-l oprește nimeni, doar că renunțăm la obligativitatea unor teze care, din păcate, și-au dovedit, și o recunosc, inutilitatea. O recunosc eu, acela, care am susținut importanța lor, dar văzând rezultatele am înțeles că, din păcate, nu își mai ating scopul. Și atunci vom merge, voi încuraja cât se poate de mult acea evaluare standardizată și digitalizată. Și încă din acest an am cerut ca aceste evaluări să se piloteze. (…)
- Amintim că ministrul Educației a anunțat noua structură a anului școlar, care va avea module de învățare de 6-7-8 săptămâni, alternate cu vacanțe scurte, potrivit declarațiilor de presă.
- Descarcă de aici calendarul anului școlar viitor, pe module, prezentat de ministrul Educației. Prima zi de școală este pe 5 septembrie 2022, iar în februarie 2023 elevii au o vacanță „mobilă”, de o săptămână, decisă de inspectoratele școlare.
1 comment
Minciuni și iar minciuni ! Omul ăsta ori ne crede proști grămadă , ori e prostit de consilierii , directorii de prin minister și ce o mai fi având el acolo , că e plin locul de ”experți ”! În primul rând . nu s-a consultat nimeni cu nimeni , profesorii nu au fost băgați în seamă ( ca de obicei ) , părinții nu au știut nimic , nici elevii . Nici măcar cei din Consiliul pe școală , am înțeles că la nivel județean s-ar fi votat ceva ce se hotărâse deja. Deci , care consultări ? Iar despre teze , e clar , azi sunt relevante , mâine , nu , că așa vrea Consiliul Național al Elevilor . Păi ,hotărăște Consiliul Național al Elevilor înpreună cu Federația Națională a Părinților mersul lucrurilor în învățământ ? Și noi ce suntem ? Mingi de ping-pong , fraierii buni de înjurat ? Am citit comentarii ale elevilor : nu au proprietatea termenilor , confundă structura anului școlar cu programa , unii aproape agramați , dar dau lecții. Dacă toată lumea e atât de deșteaptă , ce nevoie mai aveți de învățători sau profesori ? Nu mai bine vă descurcați singuri ? Succes ! Aștept cu interes rezultatele !