Pentru prima dată în istoria recentă, România a fost clasată pe primul loc la încă un indicator negativ în Uniunea Europeană: rata tinerilor NEET. Astfel 20% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani nu erau, în anul 2022, nici la școală sau faciultate, nici la muncă sau în vre-o formă de formare. Datele apar în cel mai recent raport Eurofound: „Becoming adults: Young people in a post-pandemic world”.
Raportul Eurofound 2024 oferă o analiză detaliată a situației tinerilor din Europa după pandemia COVID-19, abordând aspecte precum angajarea, echilibrul dintre viața personală și cea profesională, costul vieții, sănătatea mentală și planurile pe termen lung.
Rata tinerilor NEET (Not in Employment, Education, or Training), în România este cea mai ridicată din UE, atingând 20% în 2022. Asta după ce state care stăteau mult mai rău la acest indicator decât noi, cum ar fi Spania, Italia sau Grecia, și-au îmbunătățit performanțele pe această zonă. În România, autoritățile nu au folosit aproape deloc Garanția pentru Tineret, un program cu finanțare consistentă din partea Comisiei Europene, care atacă toate problemele tinerilor, inclusiv cele ale NEET, conform raportului citat.
Aproximativ 40% dintre tinerii români ar dori să se mute în altă țară în următorii trei ani, când sunt întrebați despre ce dorințe au, iar aproape un sfert au planuri concrete în acest sens, potrivit raportului.
Tinerii din mediul rural și cei cu un statut socio-economic scăzut sunt cei mai vulnerabili la a deveni NEET. Mulți tineri din România sunt angajați pe baza unor contracte temporare sau pe perioadă determinată, ceea ce le oferă puțină securitate financiară și profesională, mai arată autorii raportului.
Există un interes crescut al tinerilor pentru programe de educație și formare, dar inegalitățile de gen și cele socio-economice influențează accesul și calitatea experienței educaționale, conform documentului.
România continuă să aibă un număr relativ scăzut de tineri care finalizează studiile superioare (16,1%), comparativ cu media europeană (30,9%). Nivelul de la noi este mai aproape de cel al Bosniei Herțegovina.
Mulți tineri din România se confruntă cu dificultăți financiare, care le afectează capacitatea de a deveni independenți. Din cauza dificultăților economice și a costurilor ridicate ale locuințelor, mulți tineri continuă să locuiască cu părinții lor, ceea ce poate duce la tensiuni și dificultăți suplimentare, notează raportul.
Nivelul de satisfacție a vieții a fost afectat negativ de pandemie, iar tinerii români raportează niveluri ridicate de stres și anxietate. Există o nevoie urgentă de sprijin psihologic și mental pentru tineri, în special pentru cei care au suferit pierderi economice și sociale majore în timpul pandemiei, potrivit autorilor.
În privința planurilor pe termen lung ale tinerilor, analizate de raport, multe dintre planurile tinerilor români, cum ar fi mutarea într-o locuință proprie, căsătoria și întemeierea unei familii, sunt amânate sau abandonate din cauza incertitudinilor economice.
Ce recomandări primesc autoritățile din România:
Youth Guarantee: România trebuie să continue implementarea și îmbunătățirea programului Youth Guarantee pentru a aborda rata ridicată de NEET și pentru a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii.
Politici de suport: Este esențială dezvoltarea unor politici care să sprijine tinerii din medii defavorizate și să reducă inegalitățile de acces la educație și locuri de muncă.
Îmbunătățirea condițiilor de muncă: Crearea de locuri de muncă decente și stabilitatea angajării trebuie să fie o prioritate pentru politicile de ocupare a tinerilor.
Raportul poate fi descărcat de aici: