Aproape jumătate dintre studenții care au început facultatea în 2015 au abandonat studiile. Dintre aceștia, 44% au renunțat după primul an / Domeniul de studiu, nota de la bacalaureat, caracteristicile studenților, printre factorii care influențează abandonul universitar

12.569 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
În România nu a fost calculat niciodată abandonul studiilor superioare, indiferent de ciclul de studiu: licență, master sau doctorat. Fenomenul a fost măsurat pentru prima dată în cadrul studiului Abandonul în învățământul superior românesc – Definire, măsurare, interpretare, publicat recent de UEFISCDI: 47.96% este rata de abandon la licență, pentru studenții înmatriculați în 2015, 42% la master și 70% la studiile de doctorat. Până de curând, la nivel național, lipseau datele necesare pentru a dezvolta o analiză de cohortă.

Factorii care influențează abandonul universitar sunt multipli, de la caracteristicile studenților și domeniul studiat, până la nota de la bacalaureat și filiera liceului. De exemplu, rata de abandon ajunge la 62.8% pentru cei cu medii între 6 si 7 la bacalaureat, iar studenții care vin din filiera tehnologică au cele mai ridicate rate de abandon, 53,6%, conform datelor prezentate în studiu.

Principalele rezultate ale studiului:

  • Aproape jumătate dintre studenții înmatriculați la programe de licență în 2015 nu finalizaseră studiile cu diplomă în anul 2021. Rata abandonului este de 47.96%
  • Abandonul în primul an de facultate – În România, din totalul studenților care abandonează un program de studii de licență, 44% abandonează după primul an (nu se mai regăsesc înscriși în anul 2 de studii).
  • Abandonul la studiile de master este de aproximativ 42% pentru studenții înmatriculați în anul universitar 2015/2016. Există însă o variație importantă între instituțiile de învățământ. Dacă în unele universități absolvă doar sub 30% dintre studenți, în altele procentul ajunge la 85%.
  • 70% este rata abandonului la nivelul de studii de doctorat. Dacă luăm în considerare o perioadă mai lungă de timp până la absolvirea studiilor, rata de abandon scade la 63.5%.

Definiția propusă pentru abandonul universitar de către autorii studiului este „procentul populației de studenți care nu a absolvit în termen de doi ani de la data finalizării teoretice a programului de studii”.

Se poate contura un profil al studentului care abandonează facultatea? Care sunt factorii care influențează abandonul universitar la licență, master si doctorat?

Autorii propun modele predictive ale succesului educațional, care includ factori demografici, educaționali sau de program care pot constitui predictori ai absolvirii, respectiv ai abandonului studiilor universitare.

Abandonul universitar pentru programele de licență

47,96% – Rata abandon universitar pentru generația 2015, programe de 3 si 4 ani, licență / Număr studenți care abandonează – 57,705 / Total studenți – 120,309.

50,19% – Rata abandon universitar pentru generația 2016, programe de 3 ani, licență / Număr studenți care abandonează – 33,985 / Total studenți – 67,716.

Dintre studenții care nu reușesc să finalizeze studiile de licență cu diplomă, cei care abandonează după primul an (nu se mai regăsesc înscriși în anul 2 de studii) reprezintă aproximativ 44%.

După cum arată și studiile internaționale: tranziția de la primul la al doilea an de studiu este crucială și multe state europene au politici care adresează problematică retenției studenților în primul an, conform autorilor studiului.

Factorii care influențează abandonul universitar la licență

Ratele de abandon pentru învățământul fără frecventă și cel la distanță sunt cele mai mari – 65.8%.

Învățământul fără frecvență sau învățământul la distanță sunt forme de studiu care vizează în special studenții din medii defavorizate, studenții care nu se pot deplasa în centrul universitar pentru studii, studenții care lucrează și studenții cu familii.

Domeniul de studiu – ingineria civilă are rata cea mai mare de abandon, 62.44%

În domeniile de licență au fost identificate programe de studiu cu rate ridicate de abandon (inginerie civilă 62.44% sau inginerie mecanică 61.76%) dar și variații destul de mari între centrele universitare. În cazul științelor sociale rata de abandon este de 33% la București (față de 44% media națională). Centrele universitare din Timișoara și Iași au rate mai mari de absolvire în domeniul științe inginerești. Cluj și Iași au rate de absolvire mai mari decât media națională în domenii precum matematica și științe ale naturii.

Caracteristici ale studenților:

  • Există o diferență mare între ratele de abandon ale studenților de sex feminin, aproape 42% și cele ale studenților de sex masculin, aproape 55%.
  • Vârsta – Studenții cu vârsta de 26 de ani și peste au o rata mai mare de abandon – 57.40% comparativ cu 46.19% pentru ceilalți studenți. În categoria 23-26 de ani, rata de abandon este cea mai mare – 70.93%.
  • Mobilitate națională, interjudețeană – Studenții care nu au schimbat localitatea pentru a studia la liceu sau universitate au ratele de abandon mai ridicate (51.8%) față de studenții care au avut mobilitate (și-au schimbat localitatea pentru a studia la liceu si/sau universitate) – 45.1%.
  • Finanțarea studiilor – Rata de abandon a studenților care intra în anul I pe locuri cu taxă (55%) este mult mai mare decât rata de abandon a studenților care studiază încă de la admitere pe locuri bugetate (38%).
  • Cetățenia – Studenții străini au o rată a abandonului peste media națională (47.66% vs. 45.40% pentru programele de 3 și 4 ani). În cazul programelor de 6 ani (unde proporția studenților străini este mai mare) rata abandonului universitar este de 37.88% fata de 26.33% în cazul studenților români.
Performanța academică anterioară este un cel mai bun predictor al finalizării cu succes a studiilor universitare de licență: Cu cât media de la examenul de bacalaureat scade, rata de abandon crește, ajungând la 62.8% pentru cei cu medii între 6 și 7.

Deoarece media de la bacalaureat este influențată de o serie de factori, și rata de abandon universitar urmează același trend.

  • Studenții care vin din filiera tehnologică au cele mai ridicate rate de abandon, 53,6% comparativ cu 44,5% media ratei de abandon a studenților ce provin din filiera teoretică.
  • Studenții care au un parcurs academic neîntrerupt au o rata de abandon de 41%, mult sub rata de abandon a studenților cu întreruperi în parcursul educațional (60%).
  • Indiferent de domeniul de studii urmat, absolvenții din profilul liceal tehnic prezinta cele mai mari rate de abandon inclusiv în domeniul științelor inginerești. Elevii de la profilul real au rate scăzute de abandon, indiferent de facultatea urmată.
  • 90% dintre studenții înmatriculați la programe cu durate de 5 și 6 ani au absolvit filiera teoretică, iar ratele de abandon sunt considerabil mai scăzute decât ale celor care provin de la filiera tehnologică sau vocațională.
Abandonul universitar la programele de master

La nivel național, pentru programele de masterat, generațiile 2015 si 2016 abandonul universitare este de 42%, respectiv 41,5%.

Doar în instituțiile de învățământ superior de stat, rata de absolvire este de aproape 60%, în timp ce puțin peste 40% abandonează studiile. Există o variație importantă a ratei de abandon la ciclul masteral între instituțiile de învățământ superior de stat. Astfel, rata de abandon variază între 15% și 70%.

Factorii care influențează abandonul universitar la master

Domeniul de studiu – Științele socio-umane, respectiv educație fizica si sport, științe biologice și biomedicale au rate superioare de absolvire, în comparație cu științele inginerești sau matematică și științe ale naturii.

Caracteristici ale studenților – Studentele au rate mai mari de absolvire decât studenții de sex masculin.

Performanța academică anterioară, dar și experiența educațională masterală anterioară sunt predictori ai succesului academic în actualul program de studii.

De ce în mod sistematic persoanele de sex masculin au o rată mai mică de finalizare a studiilor? S-ar putea explica aceasta printr-o inserție profesională mai bună după licență a băieților ceea ce îi descurajează să-și mai continue studiile? Sau ar putea fi de fapt caracteristici ale programelor de studii? Sexul pare a fi variabila care explică mai mult decât domeniul de studii variațiile, remarcă autorii studiului.

Rata de abandon pentru ciclul masteral este mai mică în cazul studenților străini comparativ cu studenții români, diferența fiind de peste 3%.

Mediul de naștere rural poate fi corelat cu o rată a abandonului universitar mai mică, comparativ cu studenții născuți în mediul urban.

Modelele predictive elaborate arată necesitatea adăugării unor predictori ce țin de performanța academică mai recentă. Media notelor în programul de licență sau a notelor la examenul de admitere ar putea fi predictori importanți ai succesului academic la master. În egală măsură, caracteristici ale programului de licență absolvit (domeniu, durată), precum și statusul ocupațional ar putea releva pattern-uri valide de explicare și predicție a abandonului universitar, notează autorii studiului. Nu în ultimul rând, studiile de acest tip ar trebui completate cu anchete asupra populației de studenți pentru a releva factorii motivaționali subiectivi care concura la succesul sau abandonul unui program de studii, adaugă aceștia.

Abandonul universitar la doctorat

Rata abandonului pentru studenții înmatriculați în anul universitar 2015/2016, în nivelul de studii de doctorat este de 70%. Dacă luăm în considerare o perioadă mai lungă de timp până la absolvirea studiilor, rata de abandon consolidată scade la 63.5%.

Un procent important dintre studenții înmatriculați la doctorat au nevoie de o perioadă mai lungă până la absolvire. Dacă gradul de recuperare în următorii doi ani ulteriori perioadei teoretice a programului de studii este foarte scăzut la licență sau master, în cazul studiilor doctorale ponderea absolvenților se dublează în următorii 2-3 ani după durata teoretică a programului de studii.

Diferențele cele mai mari se înregistrează între ratele de abandon pe domenii de doctorat, 75% sau peste in ingineriile industrială, a materialelor, electrică, mecanică sau electronică.

La polul opus, științele educației, muzică, psihologie, teologie, biologie sau matematică au ratele cele mai reduse – sub 35%. La științele educației, muzică, aprox. 39%, psihologie 45% și aprox. 50% la teologie, biologie sau matematică.

Domeniul fundamental al ingineriei prezintă rate mari de abandon, iar o serie de subdomenii (domenii de doctorat care se înscriu în acest domeniu fundamental) prezintă rate foarte mari de aproape 85%.

În ceea ce privește ratele de abandon după caracteristicile doctoranzilor, s-a putut constata că, spre deosebire de studiile de licență și master, la studiile doctorale, ponderea populației masculine este mai mare decât cea a populației feminine. Însă, rata de abandon a doctoranzilor de sex masculin este mai mare cu 3,6% decât cea a doctoranzilor de sex feminin, astfel că sunt mai multe absolvenți de doctorat de sex feminin decât de sex masculin.

Raportat la modul de finanțare a locurilor ocupate de doctoranzi, doctoranzii care ocupă un loc bugetat au o rată a abandonului mai mare față de cei care plătesc studiile.

Precizări metodologice

Sursa datelor – Datele au fost extrase din Registrul național de înscriere a studenților (Registrul Matricol Unic al Universităților din România, RMUR). RMUR cuprinde date despre toți studenții  înmatriculați în universitățile din România, din anul universitar 2015/2016 pană la finalul anului 2021/2022).

Definiția utilizată – Autorii studiului au propus următoarea definiție pentru abandonul universitar: „procentul populației de studenți care nu a absolvit în termen de doi ani de la data finalizării teoretice a programului de studii”. Procentul se calculează din totalul studenților înmatriculați în respectivele programe de studiu.

Metoda folosită în calcularea abandonului universitar este studiul de cohortă (rata de cohortă sau rata longitudinală), urmărirea studenților de la înmatriculare pană la absolvirea cu diplomă a studiilor.

Studiu: Abandonul în învățământul superior românesc – Definire, măsurare, interpretare.

Autori: Daniela Alexe Coteț, Mihai Păunescu, Mihai Cezar Hâj.

Foto: © Lightpoet Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Clasamentul internațional al universităților

Directorul British Council: Momentan, universitățile britanice nu au anunțat ce valoare vor avea taxele de studiu sau dacă vor exista burse pentru studenții europeni / Sfatul ambasadorului Marii Britanii: Înregistrați-vă pentru statusul de „pre-settled”

Momentan nu s-a anunțat valoarea taxelor universitare și nici programe de burse pentru cetățenii UE, spune directorul British Council din România, Nigel Bellingham, pentru Edupedu.ro. Declarația vine în contextul retragerii…
Vezi articolul

Cine a fondat Universitatea Spiru Haret, percheziționată de DIICOT și cunoscută drept “fabrică de diplome”: fost propagandist comunist, format la FF și apropiat al Elenei Ceaușescu

Fondatorul Universității Spiru Haret – astăzi centrul celei mai răsunătoare anchete a procurorilor antimafia, care fac percheziții în 13 județe – este Aurelian Gh. Bondrea, Mare Ofițer al Ordinului „Meritul…
Vezi articolul

Universitățile nu trebuie să reacrediteze programele de studiu, după introducerea noilor standarde ARACIS care vor permite cursurile online – ministrul Educației: “Nu are nimeni dreptul să arunce în aer un sistem de învățământ”

“Noile standarde elaborate de ARACIS pentru fiecare domeniu vor fi de fapt completări la standardele deja existente pentru fiecare domeniu, completări care vor viza recunoașterea” cursurilor online, a declarat pentru…
Vezi articolul