Doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere cu aproximativ 3 puncte procentuale, comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, doar 17% dintre copii admit că au trimis altora astfel de mesaje cu conținut ofensator. Ponderea fetelor care afirmă că au fost jignite pe internet este cu 12 puncte procentuale mai mare decât a băieților care au avut o astfel de experiență, iar copiii din mediul rural afirmă într-o măsură mai ridicată că au fost jigniți / deranjați pe internet comparativ cu cei din mediul urban, arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România în luna ianuarie, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.
- Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion neprobabilistic, de 2373 de copii care au acces la internet, cu vârsta cuprinsă între 8 și 17 ani, în ianuarie 2023.
Organizația atrage atenția că hărțuirea online, cyberbullying-ul, are consecințe socio-emoționale pe termen lung și se adaugă cazurilor de violență fizică din școli.
„În 2022, numărul de sesizări primite la linia de raportare esc_ABUZ se menține la un nivel ridicat: 8.804 solicitări, dintre care 6.092 cu conținut dăunător ilegal: 5.686 fiind imagini sau materiale înfățișând abuz sexual asupra copiilor. Din 2016 până în prezent, mai mult de 27.000 de sesizări au fost făcute prin punctul civil de raportare esc_ABUZ. Materialele identificate au fost trimise de către specialiștii Salvați Copiii către IGPR, unde acestea sunt investigate, urmărind eliminarea conținutului de pe internet, identificarea și asistența oferită victimei, precum și anchetarea agresorilor”, potrivit comunicatului.
Un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
Principalele concluzii ale studiului privind impactul fenomenului cyberbullying asupra copiilor și adolescenților:
- „77 % dintre copii afirmă că petrec cel puțin 3 ore zilnic, pe internet.
- Fetele afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că petrec peste 6 ore online, comparativ cu băieții, la fel adolescenții comparativ cu copiii de vârstă mai mică.
- 40% dintre copii afirmă că au fost jigniți sau deranjați pe internet, în creștere cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu anul trecut.
- Adolescenții/liceenii și fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.
- Ponderea fetelor care afirmă că au fost jignite pe internet este cu 12% mai mare decât a băieților care au avut o astfel de experiență.
- 20% dintre copiii care au fost jigniți pe internet afirmă că acest lucru se întâmplă cel puțin o dată pe săptămână.
- Persoanele cunoscute online, alături de prieteni, sunt principalii autori indicați de copii când vorbesc de jigniri pe Internet.
- 17% dintre copii afirmă că au postat sau trimis mesaje jignitoare.
- Adolescenții și băieții afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată”.
Pentru a marca Ziua Siguranței pe Internet, Organizația Salvați Copiii, alături de reprezentanți ai autorităților și partenerii proiectului de siguranță online – Ora de Net, a organizat o dezbatere, sub forma unui panel de discuții urmat de o masă rotundă, unde au fost analizate, alături de adolescenți, principalele probleme care apar ca urmare a cyberbullyingului între elevi.
“Ne îngrijorează faptul că cyberbullyingul continuă să afecteze într-un mod semnificativ copiii și tinerii din țara noastră. Acest fenomen poate cauza sentimente de însingurare, teamă, tristețe, uneori chiar disperare, având un impact emoțional, social și cognitiv important asupra tuturor copiilor implicați, fie ei victime, martori sau agresori. Primim constant, la linia de consiliere pe care Salvați Copiii o pune la dispoziția copiilor, părinților și profesorilor care întâmpină dificultăți pe internet, mesaje de la copii care sunt victime sau martori ai cyberbullyingului. Înainte de pandemie, 83% dintre cazuri au fost primite de la copii și 17% de la adulți. După pandemie, 95% dintre cazuri de cyberbullying sunt primite de la tineri. Observăm o creștere de 12% a solicitărilor venite la serviciul de consiliere din partea copiilor și adolescenților. Este nevoie de strategii la nivel de politici publice prin care drepturile copiilor în mediul online să fie respectate”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii.
Organizația Salvați Copiii lansează invitația tuturor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, de a derula, pe parcursul lunii februarie, sesiuni de informare la clase, care să abordeze tema cyberbullyingului, având ca suport didactic materialele puse la dispoziție de echipa Ora de Net, disponibile gratuit pe www.oradenet.ro.
Context
„Conform datelor oficiale, în sistemul de educație a fost înregistrată o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate, în anul școlar 2021-2022, prin comparație cu anul școlar anterior (10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715). În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizației Salvați Copiii (finalul anului 2022) arată că bullying-ul în școală ori în clasă și perpetuarea lui în mediul online afectează emoțional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înșiși astfel de fapte (27%).
Considerând că grupurile de acțiune anti-bullying reprezintă cea mai bună cale de limitare a fenomenului de violență dintre elevi în spațiile școlare, Organizația Salvați Copiii a solicitat Ministerului Educației o evaluare a stadiului implementării Normelor metodologice privind constituirea acestor grupuri și elaborarea unei strategii naționale de respectare întocmai a dispozițiilor legale.
În școlile în care există grup de acțiune anti-bullying și este funcțional, se observă o îmbunătățire a climatului educațional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinții, astfel elevii primesc același mesaj la școală și acasă. Se simt sprijiniți pentru a deveni mai toleranți și se îndreaptă cu mai mare încredere către adulți atunci când întâmpină situații dificile”, se precizează în comunicat.