Aproape jumătate din adolescenții chestionați de World Vision România consideră că profesorii lor sunt puțin sau deloc pregătiți să-i informeze despre cum se pot feri de abuzurile sexuale. Director de școală: Acum 7-8 ani, aveam fete de clasa a VIII-a așteptate de mașini la gardul școlii și era nevoie să le ducem acasă

Aproape jumătate din adolescenții participanți la un sondaj realizat de World Vision România consideră că profesorii lor nu sunt deloc pregătiți să le vorbească despre cum se pot feri de abuzurile sexuale sau cred că sunt pregătiți doar într-o mică măsură, transmite organizația într-un comunicat de presă. În cadrul dezbaterii „Cum protejăm copiii împotriva abuzurilor sexuale?”, eveniment organizat de World Vision România, Liviu Moise, directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 din Comuna Unirea (județul Călărași), a spus că în anii trecuți „aveam fete de clasa a VIII-a așteptate de mașini la gardul școlii și era nevoie să le ducem acasă. Anunțam autoritățile, se luau măsurile necesare, mașinile dispăreau.”

• La chestionarul aplicat online au răspuns 181 de elevi din ciclul gimnazial și liceal, dintre care 73% sunt din mediul rural.

Directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 din Comuna Unirea, județul Călărași, a povestit cum au fost ajutați elevii să înțeleagă diferențele dintre bullying și „micile conflicte”:

„După ce a părut ideea de bullying în școli și a tot fost mediatizată problema aceasta, orice conflict între ei era transformat, anunțat ca fiind un bullying. Atunci, o chestie genială a poliției a fost instituirea acelui registru care i-a obligat pe cei mai apropiați polițiști de lângă noi să vină ocazional în școli (…). Atunci, i-am trimis în clase să le explice copiilor diferența dintre violență, bullying și micile conflicte între ei”, a precizat Liviu Moise.

Directorul de școală a menționat că nu îți dorește ca elevii lui să trăiască în niște bule de protecție, ci să le ofere „pârghiile necesare prin care să poată să iasă dintr-un conflict”: „Nu doresc sub nicio formă ca elevii mei să fie băgați în niște bule de protecție, să creadă că în viața asta este totul roz, că niciodată nu vor avea un conflict, ci prefer să le ofer pârghiile necesare prin care să poată să iasă dintr-un conflict, să-l abordeze. Și cum altfel dacă n-ar exista conflicte între ei? (…).”

• În Școala Gimnazială nr. 1 din Comuna Unirea este implementat programul Pâine și Mâine, derulat de World Vision România. Programul implică o masă caldă pentru copii și ore cu profesorii în sistem “școală după școală”.

Acesta a vorbit despre faptul că elevii de clasa a VIII-a vor merge la liceu în mediul urban. Acolo vor întâlni provocări, iar ei trebuie să fie pregătiți să le gestioneze, potrivit directorului:

„Ei sunt în clasa a VIII-a, vor merge la liceu, am nevoie de ei să fie pregătiți acolo: vor veni din mediul rural, vor intra în clase cu copii din mediul urban. Vor fi văzuți, inițial, că au venit ăia de la țară. Eu am fost de la țară și am fost acolo. După șase luni, ei vor fi cei mai buni în clasele lor, că noi știm ce trimitem acolo, le vor dovedi că sunt mai buni decât ei. Până atunci, ei trebuie să știe să gestioneze eventualul bullying de la elevii din urban. Asta este situația la noi în școală. Eu așa o gestionez, discutând cu ei (…).” – Liviu Moise

Cadrul didactic a menționat că singura soluție a elevilor este să anunțe: „Nu doresc ca ei să ajungă la poliție, deși eu, de multe ori, am adus poliția în clasă să discute cu ei, dar ei au înțeles că a fost preventiv. Probleme deosebite nu am avut. În anii trecuți, cred că acum vreo 5-6-7-8 ani, aveam fete de clasa a VIII-a așteptate de mașini la gardul școlii și era nevoie să le ducem acasă. Anunțam autoritățile, se luau măsurile necesare, mașinile dispăreau. Și am am trecut prin situații de genul. E bine că acum ei știu ce trebuie să facă: trebuie să strige, să anunțe, este singura lor soluție.”

Nicolae-Gabriel Gorunescu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), a spus că nu există o statistică reală a copiilor abuzați, deoarece „tot timpul este și o estimare paralelă” și „trebuie să îmbunătățim semnalarea cazurilor”:

„În zona de abuz sexual sau de violență, în primul rând, aici nu știm niciodată dacă ce statistici avem noi sunt cele reale. Tot timpul este și o estimare paralelă, care arată că sunt mult mai multe cazuri în realitate decât cele care ajung să fie semnalate la autorități.

Pentru a îmbunătăți lucrurile astea, în primul rând, trebuie să îmbunătățim semnalarea cazurilor. Asta înseamnă că cei care sunt în preajma copiilor, că e vorba din profesori, de părinți, de membrii familiei sau alți membri ai instituțiilor locale care să poată recunoaște anumite semne ale abuzului, să poată să-și dea seama când copilul este afectat (…)”, a punctat Nicolae-Gabriel Gorunescu.

Despre responsabilitatea întregii societăți de a proteja tinerii a punctat câteva detalii Bianca Damian, Societe Generale Global Solution Centre România: „Cred că toată lumea de aici este este de acord că protejarea copiilor și a tinerilor generații nu este responsabilitatea doar a părinților sau doar a cuiva în parte, doar a școlii, ci a întregii comunități, întregii societăți. (…)

E important să prevenim și situațiile mai puțin plăcute sau mai dificile cu care s-ar putea confrunta, să înțelegem cu toții și să putem să-i ajutăm să învețe cum să le gestioneze, cum să le sesizeze și cum să le prevină atât copiii, cât și părinții, cât și profesorii, pentru că sunt niște lucruri complexe. (…)”

În legătură cu formarea cadrelor didactice, a vorbit Adriana Butoi, inspector școlar: „Referitor la aspectul formării cadrelor didactice prin CCD-uri, dar nu numai prin CCD-uri, profesorii au acces la cursurile de formare care i-ar ajuta să-și creeze propriile opționale, care să fie implementate la nivelul unității de învățământ, care să producă efecte pentru prevenire și combatere. Legislația nouă ne permite să avem destule intervenții la nivelul fiecărei unități de învățământ. Este constituit grupul acela antibullying din care fac parte atât elevii, cât și profesorii, cât și reprezentanții conducerii.”

Nevoia profesorilor de suport a fost adusă în atenție de Maria Roth, profesor universitar, expert în cadrul proiectului JUSTinACT. Aceasta a spus că profesorii au nevoie de suport:

„Noi am lucrat mai mult cu cadre didactice și cu profesioniști, ca să răspundă situațiilor de abuz și neglijarea copiilor. Într-adevăr, profesorii au nevoie de suport, ca să știe exact care e legislația în acest domeniu, ce anume trebuie să abordeze, cui și cum, dar au nevoie și de niște discuții în trebuie ei, în cadrul școlii sau cu alți profesioniști despre cum să se raporteze la situațiile de abuz și neglijare, în mod special legat de abuzul sexual”, a menționat Maria Roth.

Judecătorul Cristi Danileț le-a dat câteva sfaturi elevilor:

• „Sunt colegi de-ai voștri, începând cu vârsta de 14 ani, ajung la noi, sunt copii care omoară, sunt copii care violează, sunt copii care tâlhăresc, copii care fură. Și poliția, și justiția trebuie să-i apere pe cei cinstiți, pe cei onești și trebuie să-i sancționeze pe cei care încalcă legea.
• Unele greșeli sunt făcute din nebăgare de seamă, altele sunt cu intenție. În cariera mea de 25 de ani, am văzut foarte multe lucruri rele făcute asupra minorilor și foarte multe lucruri făcute de minori. De aceea, cred că este cel mai bine ca noi să ne informăm și să ne implicăm astfel încât să nu încălcăm legea.
• Trebuie să știți că niciun părinte nu are voie să atingă, să mângâie sau, doamne ferește, să pătrundă în corpul copilului său. Dacă ești tată sau mamă, nu înseamnă că ai voie să faci ce vrei cu copilul tău. Și invers – copilul n-are voie să se răzbune, să lovească, să înjure profesorul sau adulții din jurul lui, inclusiv părinții.
• Ghidurile pe care le-am scris în cadrul acestui proiect încearcă să vă îndrume, să vă arate care sunt regulile pe înțelesul vostru, care sunt regulile pe care să le respectăm, să n-avem probleme.”

Andreea Bujor, director de comunicare și Advocacy la World Vision România, a vorbit despre sondajul la care au participat cei aproape 200 de copii și despre rezultatele acestuia. Spre exemplu, 1 din 10 adolescenți se consideră deloc informat sau doar puțin informat despre cum se poate feri de potențialele abuzuri sexuale.

„Am realizat un sondaj printre mai mulți copii. Avem aproape 200 de copii care ne-au răspuns. Când vine vorba despre profesori, cam jumătate dintre adolescenți (dintre copiii care ne-au răspuns) cred că profesorii nu ar putea, nu știu, nu sunt pregătiți să le vorbească despre cum se pot ei feri de abuzuri sexuale sau cred să sunt pregătiți într-o mică măsură. De asemenea, credem noi că nici profesorii, la rândul lor, nu sunt formați să vorbească cu copiii despre astfel de subiecte. În principiu, încrederea copiilor în profesori nu este atât de mare. Când vine vorba despre încrederea copiilor în părinți, unul din trei elevi crede că părinții nu sunt pregătiți să-l informeze despre cum se poate feri de abuzurile sexuale.

Mai mult de 1 din 10 adolescenți se consideră deloc informat sau mai puțin informat despre cum se poate feri de potențialele abuzuri sexuale. (…) Pornind de la aceste date, am considerat că trebuie să realizăm acest proiect JUSTinACT și să începem cu partea de educație, să informăm copiii, profesorii și părinții despre acest subiect: abuzul sexual asupra minorilor. Am ajuns la peste 10.000 de de persoane: copii, părinți și profesori din mediul rural și, de asemenea, am format și specialiști din ONG-uri și DGASPC-uri. (…)”, a spus Andreea Bujor.

Despre proiectul JUSTinACT

Fundația World Vision România a derulat proiectul JUSTinACT- Justiție, acțiune socială și consolidarea capacității civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor.

Prin proiect, fundația a creat, împreună cu VeDem Just, patru ghiduri:

• „Siguranța elevului în online și prevenirea abuzului”, ghid pentru cadrele didactice
• „Ghid de protecție cibernetică și de educație juridică”, ghid destinat copiilor
• „Cum evităm și reacționăm la abuzul asupra copilului”, ghid de parenting digital
• „Cum relatăm despre cazurile de abuz sexual”, ghid pentru jurnalişti

În comunicatul World Vision România se arată că proiectul JUSTinACT s-a desfășurat din luna mai 2022 până în iulie 2023, iar printre rezultatele acestuia se află:

• „Două centre deschise în județele Cluj și Vaslui, care oferă servicii de educație parentală, protecție și consiliere primară în caz de abuz.
• 10.000 de ghiduri în curs de distribuire către părinți, copii și profesori.
• 3000 de beneficiari au fost informați, au primit consiliere sau au participat la formări profesionale, printre care copii, părinți, cadre didactice, dar și specialiști din ONG-uri și DGASPC-uri.
• Un grup de lucru creat la nivelul Guvernului României pentru a face lupta împotriva abuzurilor împotriva copiilor mai eficientă.
• 4 ghiduri pentru creșterea nivelului de conștientizare și informare: pentru copii, părinți, profesori și jurnaliști.
• 6 webinare cu experți din domeniul media, psihologiei, sociologiei, criminologiei la care au participat peste 100 de jurnaliști.
• 10 situații reale de abuz asupra copiilor analizate din pespectiva jurisprudenței și practicilor autorităților.
• 17 protocoale de colaborare încheiate cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC-uri).
• 10 colaborări cu 10 ONG-uri.”

Proiectul JUSTinACT este derulat de Fundația World Vision România în parteneriat cu asociațiile Vedem Just și Ecpat Norvegia, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, potrivit comunicatului.

Scopul principal al proiectului este combaterea abuzului sexual asupra copilului prin creșterea nivelului de conștientizare a publicului privind drepturile copiilor și a capacității unor segmente-cheie (profesori și părinți) de a identifica diferitele forme de abuz la adresa copiilor.

În anul 2022, mai mult de un sfert dintre elevii de gimnaziu și liceu din programele World Vision România au declarat că li s-au cerut fotografii nud, dar și că le-au fost trimise astfel de fotografii. În același timp, peste 17% dintre adolescenţi spun că, la şcoală, au fost atinşi într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil – în cele mai multe cazuri de către colegi. Întrebaţi de situaţiile de abuz sexual cu care s-au confruntat în general, nu doar în spaţiul şcolar, 51% au avut de-a face cu priviri insistente asupra corpului lor, 22% au fost atinși fără să fie de acord, iar 21% au fost urmăriţi pe stradă.

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățenieiactive și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România puteți să accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

DESPRE PARTENERI:

World Vision România este o organizație care desfășoară programe de educaţie, intervenție umanitară de urgență, dezvoltare și advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizația se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile, în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de țări din întreaga lume. În 30 de ani de prezență în România a ajutat peste 500.000 de copii și adulți, din aproape 500 de comunități situate în 18 județe.

Detalii la www.woldvision.ro și http://fb.com/WorldVisionRomania

Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VedemJust este o asociație neguvernamentală alcătuită din juriști, cadre didactice și elevi, al cărei proiect principal este educația juridică a copiilor și tinerilor.

Detalii la www.vedemjust.ro și www.educatiejuridica.ro.

ECPAT Norge (ECPAT Norvegia). ECPAT este o rețea internațională de organizații care lucrează împotriva exploatării sexuale a copiilor. Rețeaua a fost înființată în Thailanda în 1990 și a marcat cea de-a 30-a aniversare în 2020. ECPAT Norge și-a început activitatea în 2015.

Detalii la https://ecpatnorge.no