Aproape 70 de profesori universitari cer ca termenul de dezbatere publică asupra proiectelor de legi ale educației să se prelungească până cel puțin pe 31 octombrie: intervalul 12 iulie – 24 august, în vacanță, e “inadmisibil”/ Abordarea problemelor etice e “dezechilibrată” și include prevederi “inadmisibile”

“Este inadmisibil și ridică serioase îndoieli privind buna intenție a demersului ca unor texte normative de asemenea anvergură și importanță să le fie rezervat pentru dezbatere un interval foarte scurt, 12 iulie – 24 august, în care școlile și universitățile sunt în vacanță și majoritatea cadrelor didactice în concediu”, afirmă, într-un comunicat transmis marți Edupedu.ro, un grup de aproape 70 de cadre universitare “cu expertiză și implicare în domeniul eticii și al integrității academice”, provenind din aproape toate marile universități ale țării. Aceștia cer, prin urmare, prelungirea dezbaterilor publice până cel puțin 31 octombrie.

• Autorii apelului sunt profesori, conferențiari, lectori, membri ai comisiilor de etică din universități, directori ai unor centre academice și de școli doctorale. Lista completă – la finalul articolului
• Printre semnatari se numără Dacian Dragoș (președinte CNECSDTI și al Comisiei de Etică UBB), fostul rector al Universității din București Mircea Dumitru, Nicolae Lupu (președintele Comisiei de Etică ASE București), Cristian Preda (decanul Facultății de Științe Politice – UB), profesorul emerit Dumitru Sandu, conferențiarii Claudiu Turcuș, Claudiu Tufiș, Radu Vancu, profesorul Lazăr Vlăsceanu

Apelul vine cu o zi înaintea dezbaterii publice finale organizate de Ministerul Educației pe tema proiectului de Lege privind învățământul superior, după dezbaterea publică de azi, dedicată proiectului de Lege a învățământului preuniversitar.

Autorii avertizează că, prin prisma problemelor de etică, proiectele de lege pun o serie de probleme, printre care:

• “Abordarea acestora este dezechilibrată, fiind orientată prioritar asupra studiilor universitare și, din cadrul acestora, asupra ciclului doctoral”

• “Este inadmisibilă prevederea potrivit căreia ‘Titularul titlului științific de doctor poate renunța la titlul obținut prin act unilateral de voință.'”

• “Ridică de asemenea serioase semne de întrebare prevederea de la Art 154 (1), referitor la răspunderea civilă pentru abateri de ordin etic, autorii spunând: ‘Fiind vorba despre abateri de ordin etic, e îndoielnic faptul că acestea pot fi considerate vreodată prescriptibile'”

• “Modalitatea de soluționare a eventualelor fraude constatate în elaborarea tezelor de doctorat are și ea nevoie de o dezbatere aprofundată, iscând, altminteri, justificate îngrijorări.”

În mesajul lor, autorii constată că “formula propusă de actualul proiect de Lege a învățământului superior în loc să consolideze, șubrezește și mai mult pârghiile necesare pentru a întări probitatea instituțională a Comisiilor de Etică, a Instituțiilor Organizatoare de Studii Universitare Doctorale (IOSUD), a Școlilor doctorale, a cadrelor didactice universitare în general și a conducătorilor de doctorate în special”.

Apelul lor, integral:

“Comunicat privind aspectele de etică și integritate abordate în proiectele Legilor învățământului supuse dezbaterii publice

Subsemnații, cadre didactice universitare cu expertiză și implicare în domeniul eticii și al integrității academice, solicităm imperios prelungirea termenului acordat pentru încheierea dezbaterii publice a proiectelor de Legi ale învățământului până cel puțin pe data de 31 octombrie a.c. 

Este inadmisibil și ridică serioase îndoieli privind buna intenție a demersului ca unor texte normative de asemenea anvergură și importanță să le fie rezervat pentru dezbatere un interval foarte scurt, 12 iulie – 24 august, în care școlile și universitățile sunt în vacanță și majoritatea cadrelor didactice în concediu.

Salutăm importanța acordată problemelor de etică și integritate în actualele proiecte legislative. Considerăm însă totodată că:

• Abordarea acestora este dezechilibrată, fiind orientată prioritar asupra studiilor universitare și, din cadrul acestora, asupra ciclului doctoral. Chiar dacă abaterile de la conduita corectă pe parcursul studiilor doctorale au un răsunet sporit în opinia publică este clar pentru orice persoană avizată că formarea atitudinilor și a comportamentelor favorabile fraudei intelectuale se realizează încă dinainte de intrarea în facultate, în învățământul preuniversitar. De fapt, disponibilitatea pentru astfel de atitudini și comportamente blamabile nu crește, ci se diminuează pe parcursul ciclurilor de învățământ superior, de la licență la studiile postdoctorale.
• Este inadmisibilă prevederea potrivit căreia ”Titularul titlului științific de doctor poate renunța la titlul obținut prin act unilateral de voință.” (Titlul I, Art. 73 (7)) O atare reglementare, strict conjuncturală, a mai fost propusă anterior și retrasă în urma protestelor publice. Pe lângă caracterul dubios al unei astfel de inițiative, ce nu-și găsește echivalent în nicio altă situație similară de absolvire a unui program de învățământ, efectul acesteia pe viitor poate fi devastator, reprezentând, practic, o soluție ideală pentru orice doctorand sau doctorandă care optează pentru un comportament fraudulos.
• Ridică de asemenea serioase semne de întrebare prevederea de la Art 154 (1) potrivit căreia ”Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența abaterilor prevăzute la art. 153 alin. (1), alin (2) și alin (3) ale persoanelor care au avut sau au calitatea de membru al comunității universitare este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.” Fiind vorba despre abateri de ordin etic, e îndoielnic faptul că acestea pot fi considerate vreodată prescriptibile, așa cum lasă să se înțeleagă textul citat. Raporturile dintre etic și juridic în instituțiile de învățământ necesită, cu siguranță, o dezbatere aprofundată.
• Modalitatea de soluționare a eventualelor fraude constatate în elaborarea tezelor de doctorat are și ea nevoie de o dezbatere aprofundată, iscând, altminteri, justificate îngrijorări. E surprinzătoare propunerea de desființare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), urmând ca atribuțiile acestuia să fie preluate, parțial, de alte două organisme ce urmează a fi înființate, Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) și Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU). CNATDCU a acumulat o experiență considerabilă în gestiunea doctoratelor și a abilitărilor și a devenit, cu toate deficiențele lui, cel mai prestigios for de expertiză academică multidisciplinară din România. Considerăm că înaintea proiectelor de reorganizare structurală ar trebui să stea analiza funcțională. Din acest punct de vedere, constatăm că formula propusă de actualul proiect de Lege a învățământului superior în loc să consolideze, șubrezește și mai mult pârghiile necesare pentru a întări probitatea instituțională a Comisiilor de Etică, a Instituțiilor Organizatoare de Studii Universitare Doctorale (IOSUD), a Școlilor doctorale, a cadrelor didactice universitare în general și a conducătorilor de doctorate în special.

În speranța că atenționările formulate mai sus se vor dovedi eficiente,

Dr. Raluca Andone, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), Institutul de Chimie Macromoleculară “Petru Poni” Iași

Prof. dr. Nicolae Octavian Bâlc, CNECSDTI,  Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Prof. dr. Marina Cap-Bun, director Școală doctorală și membru în Comisia de Etică a Universității ”Ovidius” din Constanța

Dr. Constantin C. Brîncuș, Biroul Analiză și Formare în Domeniul Integrității Academice, membru CARFIA, Universitatea din București (UB)

Prof. emerit Alexandru Călinescu, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași (UAIC), decorat Les Palmes Académiques și cavaler al Ordinului Național de Merit, Franța.

Prof. dr. Adina Ciugureanu, decan al Facultății de Litere (2004-2012), Universitatea ”Ovidius”, Constanța

Lect. dr. Daniela Cârstea, titulară curs Etică și integritate academică, UB

Prof. dr. Mircea Comșa, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (UBB)

Prof. dr. Călin Cormoș, Comisia de Etică, UBB

Conf. dr. Csaba Dégi, OMBUDSMAN, vicepreședinte al Comisiei de Etică, UBB

Prof. dr. Codrin Liviu Cuțitaru, decan al Facultății de Litere (2012-2016), UAIC, expert al Grupului ”Coimbra” (2009-2016)

Conf. dr. Laura Carmen Cuțitaru, UAIC

Prof. dr. Dacian Dragoș, președintele Comisiei de Etică, UBB, președinte CNECSDTI

Prof. dr. Mircea Dumitru, rector UB (2012-2020), profesor la Facultatea de Filosofie

Lect. dr. Oana Fodor, Comisia de Etică, UBB

Prof. dr. Ovidiu Gavrilovici, președintele Comisiei de Etică, UAIC (2016-2020)

Conf. dr. Luciana Alexandra Ghica, UB

Asist. dr. Toni Gibea, Etică și integritate academică, UB

Vlad Giurgea, student, Comisia de Etică, UBB

Lector dr. Alex Goldiș, UBB

Conf. dr. Marius Harosa, Comisia de Etică, UBB

Prof. dr. Otilia Hedeșan, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT)

Conf. dr. Imre Balázs, Comisia de Etică, UBB

Prof. dr. Virgil Iordache, CNECSDTI, UB

Conf. dr. Dragoș Ivana, Etică și integritate academică, UB

Prof. dr. Leonte Ivanov, UAIC

Conf. dr. Adrian Lăcătuș, decan Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania, Brașov

Prof. dr. Nicolae Lupu, președintele Comisiei de Etică și Deontologie Universitară, Academia de Studii Economice din București

Prof. dr. Vlad Manea, CNECSDTI, Universidad National Autonoma de Mexico

Prof. dr. Roxana Marinescu, Academia de Studii Economice (ASE), București, coordonatoare Plan pentru egalitate de gen și Strategie pentru egalitate de gen, echitate, diversitate și incluziune, ASE 2022-2030

Conf. dr. Nicoleta Marțian, Comisia de Etică, UBB

Prof. dr. Andrei Mărcuș, Comisia de Etică, UBB

Conf. dr. Emilian Mihailov, director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, UB

Prof. dr. Ileana Mihăilă, Etică și integritate academică, UB

Conf. dr. Doris Mironescu, UAIC

Prof. dr. Simona Modreanu, UAIC

Conf. dr. Rareș Moldovan, UBB

Prof. dr. Valentin Partenie Munteanu, UVT 

Prof. dr. Gabriel Mursa, UAIC

Prof. emerit Mariana Nicolae, ASE

Lect. dr. Brândușa Nicolaescu, Etică și integritate academică, UB

Prof. dr. Antonio Patraș, prodecan al Facultății de Litere (2012-2016), UAIC

Conf. dr. Cristina Petraș, UAIC

Prof. dr. Alexandru Florin Platon, decan al Facultății de Istorie (2004-2012), UAIC

Prof. dr. Liviu Papadima, prorector UB (2012-2020)

Lect. dr. Andreea Paris-Popa, Etică și integritate academică, UB

Prof. dr. Dana Percec, UVT

Prof. dr. Marian Popescu, Director onorific al Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București

Prof. dr. Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice, UB

Lect. dr. Voichița Radu, Comisia de Etică, UBB

Conf. dr. Mihai Rusu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS)

Prof. emerit Dumitru Sandu, UB, membru CNATDCU (2000-2010), membru CNECSDTI (2016-2021)

Conf. dr. Călin Săplăcan, Comisia de Etică, UBB

Conf. dr. Emanuel Socaciu, Etică și integritate academică, UB

Prof. dr. Eugen Stamate, vicepreședinte CNECSDTI, Universitatea Tehnică a Danemarcei

Prof. dr. Ștefan Szedlacsek, vicepreședinte CNECSDTI, Institutul de Biochimie al Academiei Române, 

Lect. dr. Emilia Șercan, UB

Prof. dr. Bogdan Ștefănescu, Etică și integritate academică, UB

Prof. dr. Andrei Terian, ULBS

Conf. dr. Claudiu Tufiș, UB

Conf. dr. Claudiu Turcuș, UBB

Conf. dr. Mihaela Ursa, UBB

Conf. dr. Radu Vancu, ULBS

Prof. dr. Dragoș Varga, ULBS

Prof. emerit Lazăr Vlăsceanu, UB

Conf. dr. Dragoș Zetu, UAIC”

Citește și:

INTERVIU Filologul Liviu Papadima, despre proiectele de legi ale educației, “lipsite de viziune” și cu “prevederi scandaloase”: Organizarea “comasată” a Bacalaureatului – “o aberație, mărturia fără echivoc a incapacității autorităților românești” / Dacă aceasta va fi păstrată, reforma “va muri în câțiva ani”