Aproape 430 de mii de elevi fac naveta zilnic la școală, potrivit unei analize a Băncii Mondiale. Timpul mediu petrecut pe drum e mai mare pentru elevii care învață în orașe

În fiecare școală din România sunt, în medie, peste 93 de elevi și aproape 8 cadre didactice care fac naveta, arata Raportul Băncii Mondiale din februarie 2018 privind condițiile și alternativele de transport școlar (fișier .rar), singura analiză făcută asupra acestui sector în ultimii ani. Analiza a scos în evidență faptul că există un număr de peste 429 de mii de elevi navetiști în cele 6.713 școli analizate, școli aflate în circa 2.600 de localități din cele 3.186 câte sunt în România.

Elevii sunt obligați să facă naveta din cauza reducerii rețelei școlare, notează analiza la capitolul motive pentru care acest fenomen are loc. Există foarte mulți elevi, pe de altă parte, care aleg să facă naveta pentru a avea acces la o școală mai bună, explică Raportul realizat pentru România în cadrul „Acordului de Servicii de Asistență Tehnică pentru luarea unor Decizii Informate privind Investițiile în Infrastructură”.

Informațiile sunt utile în contextul în care ministerul Educației a anunțat luni că “începând cu anul școlar 2020-2021, elevii vor circula gratuit pe baza carnetului de elev, vizat de către unitatea școlară”. Ministerul susține că gratuitatea va fi aplicată printr-un “act normativ” elaborat de “ministerele implicate”.

Analiza Băncii Mondiale arată că, în medie, în școlile din învățământul preșcolar există 7 elevi care fac naveta și 2 cadre didactice care fac naveta. De cealaltă parte, în școlile din învățământul primar și gimnazial există, în medie, 32 de elevi și 11 cadre didactice care fac naveta, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă. În licee există, în medie, 163 de elevi și 10 cadre didactice care fac naveta.

Conform rezultatelor, numărul de elevi, de elevi care fac naveta și de cadre didactice care fac naveta, crește de la nivelul preșcolar către liceu. Concret, dacă la grădiniță sunt peste 7.500 de copii „navetiști”, la liceu numărul elevilor „navetiști” ajunge la 301.714 doar în școlile analizate.

„Creșterea treptată a numărului de utilizatori ai serviciilor de transport pe nivel de învățământ înseamnă că serviciile de transport școlar adecvate și accesibile reprezintă elemente critice în cazul liceelor. Conform celor menționate, liceele au un număr mai mare de elevi înscriși comparativ cu alte niveluri de învățământ. În plus, numărul liceelor este mai mic față de alte niveluri de învățământ, iar această situație determină elevii și cadrele didactice să se deplaseze pe distanțe mai lungi pentru a ajunge la școala cea mai apropriată de locuința lor”, precizează Raportul.

Situația este cumplită în județele Vaslui, Botoșani, Bacău, Iași și Vrancea

Analiza geografică a situației transportului îi determină pe autorii analizei să folosească un termen impropriu unui asemenea document, dar relevant pentru ceea ce au descoperit în realitate.

”În anumite județe precum București, Ilfov și Arad, inaccesibilitatea la transport este deosebit de scăzută în concordanță cu un nivel general de dezvoltare și venituri mai ridicate comparativ cu alte regiuni. În schimb, situația este cumplită în județele Vaslui, Botoșani, Bacău, Iași și Vrancea, care au cel mai ridicat nivel de inaccesibilitate la transport la nivel național.”

Problema transportului este, de regulă, doar una dintre problemele școlilor din județele cu grad de dezvoltare mic. ”Analiza facilităților educaționale și, în general, a infrastructurii școlare a demonstrat că județele cu nivel ridicat de inaccesibilitate la transport sunt cele care au cea mai mare nevoie de investiții în infrastructura școlară. De exemplu, în raportul corespunzător Rezultatului 4, în județele Vaslui, Botoșani și Vrancea, peste 80% dintre elevi merg la școli care nu au o sală de sport. Similar, școlile din aceste județe nu au grupuri sanitare în interior, unul din trei sau patru elevi fiind afectat de această problemă”, mai arată Raportul.

Analiza Băncii Mondiale a inclus și o anchetă online la care au particpat 2.700 de elevi, părinți, cadre diactice și autorități. Autorii menționează că deși rezultatele nu sunt relevante statistic, elepot ilustra reprezentativ situația. De exemplu, răspunsurile au arătat că distanța parcursă pentru a ajunge la școală de către un elev depășește 10 km pentru aproape 28% dintre participanți. Aproximativ 38% dintre respondenți au raportat că distanța de la locuință la școală este de maxim 3 km; 21% se deplasează între 4 și 6 km, iar 13% se deplasează între 7 și 10 km.

„Cu toate acestea, o parte importantă a respondenților a afirmat că distanța către școală este de peste 15 km (aproximativ 20%), indicând distanțe mari de navetă. Concluziile principale desprinse au două componente. În primul rând, 40% dintre respondenți au nevoie de transport școlar. În al doilea rând, cel mai probabil, 60% dintre respondenți fac deja naveta pe distanțe de peste 4 km, aproximativ 500 de persoane din această categorie făcând naveta pe distanțe de peste 15 km”, arată Raportul, care prezintă și principalii factori care influențează mijlocul de transport utilizat.

Analiza arată că un procent de 36% a raportat că cel mai mare obstacol în utilizarea mijlocului de transport preferat este costul, urmat de distanță, trafic, condiții climatice, lipsa siguranței personale și calitatea slabă/fiabilitatea scăzută. Blocajele din trafic reprezintă un factor esențial în alegerea mjlocului de transport efectiv pentru 12,6% dintre participanți și împiedică 13,2% dintre respondenți să aleagă mijlocul de transport preferat pentru a merge la școală.

FOTO: Banca Mondiala