O analiză a Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Buzău, transmisă la solicitarea AGERPRES, arată că în ultimii trei ani au fost închise 38 de structuri aparţinând unor instituţii de învăţământ, iar 40 de clase au fost desfiinţate, ca urmare a scăderii de la un an la altul a numărului de elevi înscrişi, a abandonului şi a transferurilor la şcoli din afara ţării.
- În anul școlar 2021-2022 au fost 16.627 de unități de învățământ cu personalitate juridică și structuri arondate, potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar 2022. Dintre acestea, 10.896 sunt structuri arondate. *Structuri Arondate (AR) – sunt locații ale unităților de învățământ cu personalitate juridică, denumite în lege unități de învățământ fără personalitate juridică.
În comuna Mărgăriteşti, şcoala gimnazială funcţionează doar cu o singură clasă de elevi, iar la nivelul întregului judeţ, potrivit datelor ISJ, au fost identificate 30 de clase sau formaţiuni de studiu ce cuprind grupe, clase sau ani de studiu în pericol de a se desfiinţa, aflându-se la pragul minim admis de lege în ceea ce priveşte numărul de elevi înscrişi.
“În ceea ce priveşte înfiinţarea şi desfiinţarea unor unităţi de învăţământ, reţeaua şcolară a judeţului Buzău a suferit următoarele modificări în ultimii 3 ani: 2021 – 2022 (8 şcoli desfiinţate, 3 şcoli înfiinţate), 2022-2023 (12 şcoli desfiinţate, 1 şcoală înfiinţată), 2023 – 2024 (18 şcoli desfiinţate, 0 şcoli înfiinţate). Instituţiile care funcţionează cu un număr redus de elevi/preşcolari se află în mediul rural, în zone greu accesibile şi supuse fenomenului de declin demografic generat de îmbătrânirea populaţiei, scăderea natalităţii şi migraţie. Cele mai afectate unităţi şcolare sunt: Şcoala Gimnazială comuna Mărgăriteşti (număr clase – 1, număr elevi – 10), Şcoala Gimnazială comuna Chiliile (număr clase – 3, număr elevi – 23), Şcoala Gimnazială comuna Colţi (număr clase – 4, număr elevi – 26), Şcoala Gimnazială sat Modreni, comuna Valea Salciei (număr clase – 4, număr elevi – 33), Şcoala Gimnazială comuna Murgeşti (număr clase – 4, număr elevi – 40). La nivelul judeţului Buzău există 30 de formaţiuni de studiu cu efective de elevi ce ating pragul minim admis de lege, în unităţi şcolare care funcţionează cu un număr redus de elevi/preşcolari. Impactul bugetar negativ în aceste situaţii este generat de faptul că finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ cu efective de elevi la limita inferioară este deficitară, realizându-se din costul standard per elev/preşcolar. Există 2 instituţii de învăţământ preuniversitar reînfiinţate ca urmare a sporirii numărului de elevi”, a transmis ISJ la solicitarea AGERPRES.
Desfiinţarea unor clase este pusă pe seama numărului din ce în ce mai mic al elevilor înscrişi la şcoală, a abandonului şcolar şi a numărului din ce în ce mai mare de elevi care sunt transferaţi la şcoli din străinătate.
“Din analiza datelor înregistrate în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIR), în ultimii 2 ani şcolari, în judeţul Buzău s-au înregistrat următoarele valori cu impact asupra desfiinţării/înfiinţării unor formaţiuni de studiu/şcoli: an şcolar 2021 – 2022 (61.250 elevi asociaţi la SIIIR, 410 elevi aflaţi în risc de abandon şcolar, 365 elevi transferaţi în străinătate, 669 neprezentat, 299 exmatriculat. An şcolar 2022-2023: (60.534 elevi asociaţi la SIIIR, 495 elevi aflaţi în risc de abandon şcolar, 503 elevi transferaţi în străinătate, 938 neprezentat, 302 exmatriculat. Din analiza comparativă a datelor din cei 2 ani şcolari se poate observa cu uşurinţă următoarele: scăderea de la un an la altul cu 716 a numărului de elevi înscrişi în unităţile şcolare, însemnând desfiinţarea a aproximativ 40 de formaţiuni de studiu, impactul major negativ fiind resimţit la nivelul normării cu personal didactic, creşterea cu 37,8% a numărului de elevi transferaţi în străinătate, creşterea cu 20,73% a numărului de elevi aflaţi în risc de abandon şcolar, creşterea cu 40,2% a umărului de elevi care nu s-au prezentat la cursuri, numărul elevilor exmatriculaţi (majoritatea covârşitoare din cauza neprezentării la cursuri) s-a menţinut constant în cei doi ani supuşi analizei, aceştia nemaigăsindu-se aşadar în evidenţele unităţilor de învăţământ în anul şcolar următor”, atrag atenţia specialiştii din cadrul ISJ.
Cu toate acestea, autorităţile din domeniu au încercat să reducă rata abandonului şcolar prin diferite programe, care au inclus transport gratuit pentru elevi, o masă caldă sau burse sociale.
“Reducerea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii de către elevi a constituit tot timpul o prioritate pentru ISJ Buzău. Acest obiectiv a fost concretizat astfel: asigurarea drepturilor financiare ce au venit în sprijinul participării optime la cursurile şcolare în anul şcolar 2022 – 2023 (2.237 burse de studiu, 9.319 burse de ajutor social, 1.546 drepturi financiare Legea 272/2004, 1491 tichete sociale preşcolari), implicarea unităţilor de învăţământ în Programul naţional ‘Citeşte-mi 100 de poveşti’, asigurarea transportului gratuit pentru elevi în cazul a 104 unităţi şcolare, reluarea Programului ‘Şcoală după şcoală’ în 11 unităţi de învăţământ în anul şcolar 2022-2023 şi 3 unităţi de învăţământ în acest an şcolar, derularea Programului ‘A doua şansă’…”, informează ISJ Buzău.
La nivelul judeţului Buzău sunt înregistrate aproximativ 480 de unităţi de învăţământ publice şi private, inclusiv unităţi conexe şi creşe.
1 comment
Este vorba de cresterea mare a populatiei de etnie rroma care nu isi mai lasa fetele la scoala incepand cu clasele a 4-a sau a 5-a. Pe baieti si-i inscriu in scoli din Anglia ca sa incaseze burse sociale mult mai mari decat in Romania, iar in tara incaseaza tot felul de burse si venituri suplimentare, unele venite din partea UE. O mama cu 5 copii incaseaza xel.putin 15.000 de lei lunar in Romania si vreo 600 de euro de copil in Anglia, plus alte sume si alte ajutoare. Copiii din comuna mea se unesc de 2 sau 3 ori pe an cu cei din Slobozia Bradului (Vrancea) si pleaca în Anglia. Parintii se intorc de acolo cu zeci de mii de euro din ajutoare ,saci cu haine noi si masini Audi sau BMW in stare excelenta. Au case cu cate 15 camere, 2-4 masini scumpe in parcare si prin buzunare teancuri groase din bancnote de 200 sau 500 de lei. Nici macar unul nu munceste cu forne legale. Eu una nu am vazut pe vreunul sa munceasca legal. Unii mai incendiaza masini vechi ca sa scoata mai usor metalul iar altii fac trafic ilegal cu legume si fructe din import, dar majoritatea nu muncesc niciodata.
In tara asta nu se aplica legea.