Elevii și preșcolarii nu primesc deocamdată nici unul dintre produsele alimentare „asigurate“ prin Programul pentru școli al României, care se desfășoară în mare parte cu bani europeni, potrivit surselor Edupedu.ro. Deși școala a început pe 11 septembrie, nici pe 30 septembrie licitațiile încă nu au fost demarate de autoritățile locale din diverse motive: Guvernul Ciolacu a emis târziu actele normative care reglementează desfășurarea licitațiilor și a programului, cu doar 5 zile înainte de începerea școlii, fie autoritățile locale susțin că nu știu cum să aplice noile proceduri pentru achiziționarea produselor. De anul acesta, un copil de grădiniță sau un elev din clasele primare/gimnaziu ar trebui să primească gratuit, pe parcursul unei săptămâni de școală, 2 porţii de fructe şi/sau legume, 3 porţii de lapte, 2 porţii de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie, prin Hotărârea de Guvern publicată în Monitorul Oficial în data de 8 august. Doar elevii din Prahova și Vâlcea primesc alimente, și asta pentru că încă nu au expirat contractele de anul trecut, începute la fel, prea târziu.
- Guvernul plătește și în acest an 10,2 lei pe săptămână, per elev pentru a primi aceste produse
- Edupedu.ro a cerut un punct de vedere de la Ministerul Agriculturii și vom reveni când vom primi un răspuns.
An de an elevii și preșcolarii nu primesc la timp, când începe școala fructe, legume, lapte și produse de panificație, gratuit, așa cum spune legea prin Programul pentru școli al României, finanțat în mare parte cu bani europeni. Anul acesta nu face excepție.
“Licitațiile pentru atribuirea contractelor necesare pentru distribuția produselor în școli nu au fost încă demarate în majoritatea județelor din țară, ceea ce face imposibilă livrarea porțiilor zilnice către copii”, spun sursele Edupedu.ro.
În plus, sunt probleme și legate de reticența unor unități de învățământ când vine vorba de implementarea programului: concret, directorii de școli sunt reticenți în a-și asuma răspunderea pentru derularea programului fie dintr-o frică de control din partea autorităților, fie pe fondul unor nemulțumiri pentru că nu sunt recompensați pentru asumarea acestei răspunderi, mai spun sursele noastre.
Sunt mai multe motive pentru care licitațiile pentru achiziția produselor din programul care le oferă copiilor alimente sănătoase în școli încă nu au început: autoritățile locale spun că din metodologie nu reiese clar câte porții de produse de panificație trebuie să primească copiii, și nu pot elabora astfel caietul de sarcini. Alte consilii județene se plâng că actele normative au fost emise prea târziu de Guvern și nu au putut porni licitațiile, alte consilii au așteptat răspunsuri de la primării dacă își asumă să desfășoare singure licitațiile, să nu mai depinde de Consiliului Județean.
Toate aceste motive blochează programul, iar la elevi și copii nu ajunge nici un produs, deocamdată.
Din acest an școlar, elevii ar trebui să primească la școală, în decurs de o săptămână: 2 porţii de fructe şi/sau legume, 3 porţii de lapte, 2 porţii de produse lactate (iaurt, sana, kefir) şi 5 porţii de produse de panificaţie.
1.880.615 de preşcolari din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore şi elevi din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat, ar trebui să primească meniul de mai sus, potrivit notei de fundamentare.
În realitate, doar elevii și copii din județele unde contractele încă nu au expirat, primesc aceste produse sau doar o parte dintre ele, o confirmă pentru Edupedu.ro, chiar un reprezentant al Ministerului Agriculturii, care pasează vina la autoritățile locale.
“Consiliile județene trebuie să facă licitațiile, noi am făcut legislația, nu ne ocupăm noi de licitații. Autoritățile locale nu derulează de ieri de azi acest program. Au fost foarte multe ministere avizatoare, a trebuit să avem numărul de copii beneficiari, ministerul sănătății s-a implicat și el, au venit organizații interprofesionale au cerut să introducă 5 zile lapte și produse din lapte”, a mai spus reprezentantul ministerului.
Motivele pentru care licitațiile nici nu au fost demarate la 3 săptămâni de la începerea anului școlar
Pentru noul an școlar licitațiile sunt blocate, din diverse motive.
Primul este cel pentru care an de an aceste licitații se fac după ce începe școala: a fost emisă prea târziu hotărârea de guvern care prevede criteriile și metodologia. Mai mult, ordinul comun al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția Națională pentru Achiziții Publice privind aprobarea criteriilor de licitație a fost publicat și mai târziu, abia în 6 septembrie anul acesta, cu 5 zile înainte să înceapă școala.
În 8 august 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern nr. 728 prin care au fost aduse unele modificări: a crescut numărul de porții de lapte și produse de lapte pentru copii, la 5 pe săptămână, adică zilnic, față de doar 2 porții. Problema este însă că prețul alocat de Guvern pentru porția de lapte a rămas neschimbat și este sub valoarea pieței, iar autoritățile se tem că nu vor fi ofertanți, la fel cum s-a întâmplat și anul trecut.
Guvernul plătește și în acest an 10,2 lei pe săptămână, per elev pentru a primi aceste produse:
- 0,70 lei pentru porția de fructe și legume;
- 1,11 lei pentru porția de lapte de consum și produse lactate fără adaus de lapte praf;
- 0,65 lei pentru porția de produse de panificație.
În județul Gorj, abia marți, 3 octombrie, se va deschide licitația pentru programul prin care elevii și copiii să primească lapte, fructe, legume sau produse de panificație.
Prefectul județului, Cosmin Popescu, spune pentru Edupedu.ro, că principalul motiv al întârzierii a fost faptul că actele normative au fost aprobate și finalizate foarte târziu. În plus, a fost nevoit să aștepte răspunsurile primăriilor dacă își asumă desfășurarea programului în școli, așa cum prevede legea. În județ, doar 3 primării și-au asumat acest lucru, spune prefectul: “Marți am hotărârea, marți îi dau drumul si cap la la procedură, pentru că a apărut abia în august hotărârea de guvern, ordinul și mai târziu (n. red – ordinul comun al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția Națională pentru Achiziții Publice a apărut în data de 6 septembrie) și a trebuit să iau de la fiecare primărie, prin hotărâre de Consiliul Local, neasumarea programului. În hotărârea de guvern scrie că suntem obligați să întrebăm primăriile dacă își asumă singure derularea licitațiilor și a programului”.
Asta înseamnă că autoritățile locale au posibilitatea să preia responsabilitatea desfășurării licitației, tocmai pentru ca procedurile să se poată derula mai rapid. O primărie poate desfășura mai repede o licitație și poate găsi mai ușor producători locali de fructe, legume, produse de panificație sau distribuitori de lapte decât dacă ar face-o un consiliu județean care trebuie să aștepte mai multe acte din tot județul.
Însă există și posibilitatea ca firmele să nu vrea să participe dacă organizează doar o singură primărie licitație, fiind un număr mai mic de beneficiari. S-a întâmplat acest lucru în Gorj, anul trecut. “Un primar și-a asumat procedura și a repetat achiziția și chiar n-a avut nici un ofertant și acum a preferat să lase la nivelul Consiliului Județean. De aceea, anul acesta, în județul Gorj doar 3 primării și au asumat desfășurarea licitațiilor“, spune prefectul județului.
Dar să știți că e o problemă pe lapte, cu siguranță dacă pe produse de panificație o să avem ofertanți, am avut și anul trecut, pe lapte nu o să vină nimeni. Toată lumea ne spune că prețul este mult sub piață”.
De remarcat, bugetul alocat pentru produsele de lapte și lactate a crescut doar pentru că s-a majorat numărul de porții față de anul trecut, însă valoarea pe care Guvernul o plătește este aceeași ca și anul trecut, potrivit proiectului de hotărâre aprobat în data de 3 august.
Producătorii și distribuitorii de lapte au atras atenția de anul trecut că nu vor mai putea continua programul din cauza prețului prea mic primit de la stat, scria Edupedu.ro.
Întrebat când ar urma să primească elevii și copiii produse, prefectul de Gorj a spus că nu se așteaptă la contestații de licitații: “Problema să avem ofertanți, nu cred că va fi o bătălie în oferte așa încât să nu conducă la contestații și să prelugim termenul”, spune Cosmin Popescu.
Și în județul Alba licitațiile încă nu au început din cauza actelor emise târziu de Guvern, iar cel mai devreme elevii ar putea primi produsele în decembrie. Potrivit publicației Alba24, “durata estimată pentru realizarea procedurii de achiziție – licitație deschisă- privind furnizarea produselor în cadrul Programului este potrivit reglementărilor legale de minim 90 zile, au transmis reprezentanții Consiliului Județean Alba”.
Un alt motiv: unele consilii județene nu știu cum să interpreteze două articole din metodologie:
Consiliul județean Dolj, de exemplu, a anunțat că nu poate da drumul licitațiilor pentru că în HG nr. 728 nu este clar câte porții de biscuiți și produse de panificație trebuie să primească elevii și copiii. Un articol precizează că “pentru asigurarea diversității, porția de fructe și/sau legume va fi însoțită de o porție de biscuiți și/sau covrigi uscați, iar porțiile de lapte și produse lactate vor fi însoțite de corn și/sau baton“. Asta ar însemna că elevii și copiii ar trebui să primească biscuiți și sau covrigi uscați în cele 2 zile în care primesc fructe și legume, și corn sau baton în fiecare zi împreună cu lapte și produse din lapte.
Iar la art. 3, alin (3) se precizează că pe parcursul săptămânii, unui preșcolar/elev i se acordă gratuit 2 porții de fructe și/sau legume, 3 porții de lapte, 2 porții de produse lactate și 5 porții de produse de panificație, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinații.
În opinia Consiliului Județean Dolj, asta înseamnă că porțiile de produse de panificație s-ar dubla în zilele în care sunt și fructe și legume și copiii ar trebui să primească 7 porții de panificație. Prefectul județului a făcut chiar o solicitare la Ministerul Agriculturii pentru a primi clarificări, după cum reiese din documentul de mai jos, publicat de publicația locală, Cuvântul Libertății.
Mai multe consilii județene s-au confruntat cu această neclaritate, așa că au cerut clarificări.
Răspunsul Ministerului Agriculturii nu a fost unul concret, dar le permite Consiliilor județene să acorde câte produse de panificație consideră “cu încadrarea în sumele alocate” și cum prevede hotărârea de guvern.
“Intenția legiuitorului a fost ca în zilele în care se acordă fructe și sau legume să se distribuie biscuiți și sau covrigi uscați, iar în zilele când se acordă lapte și produse lactate să se distribuie produsul corn/baton. Drept pentru care autoritățile contractante pot acorda produsele de panificație cu încadrarea în sumele alocate și să decidă cum pot acorda produsele de panificație“.
Elevii și copiii pot primi prin program – păstârnac, ţelină de rădăcină, sfeclă roşie
Caracteristici specifice pentru livrare către unitățile de învățământ, potrivit HG nr. 738/2023:
A. Fructe și legume
Se pot distribui: mere, pere, struguri de masă, prune, morcovi, păstârnac, ţelină de rădăcină, sfeclă roşie, ardei graşi şi castraveţi, în porţii de cel puţin 100 grame pentru fructe şi cel puţin 200 grame de legume, inclusiv legume sub formă de amestec.
“Prunele, morcovii, păstârnacul, țelina rădăcină și sfecla roșie distribuite vor respecta standardul de comercializare general, prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de
punere în aplicare (UE) nr. 543/2011. Amestecurile de legume vor respecta prevederile art. 4 alin. (1) lit. (d) din Regulamentul (UE) nr. 543/2011″.
Porția de fructe distribuită are cel puțin 100 grame și conține o singură specie de fructe, iar porția de legume distribuită are cel puțin 200 grame și poate fi un amestec din
speciile propuse, preparate și gata de consum în stare proaspătă.
Fructele și legumele distribuite vor fi întregi, sănătoase, spălate, curate, fără corpuri străine vizibile, fără urme de atacuri de boli și dăunători, fără umiditate externă în exces, fără miros
sau gust străin. Amestecurile vor conține legume sănătoase, spălate, curate, fără corpuri străine vizibile, fără urme de atacuri de boli și dăunători, fără umiditate externă în exces, fără miros sau gust străin, curățate și tăiate în bucăți gata de consum și
fără niciun alt ingredient.
Fiecare porție de fructe și/sau legume va fi ambalată individual sau, după caz, pentru fructe ambalajele pot conține mai multe porții.
B. Lapte și produse lactate
- Se vor distribui:
a) lapte de consum fără adaos de lapte praf: lapte tratat termic, pasteurizat sau UHT, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori și fără adaos de cacao;
b) produse lactate fermentate fără adaos de lapte praf: iaurt, lapte acru, lapte covăsit, chefir, sana și alte sortimente de lapte fermentate sau acrite, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, fără adaos de fructe și fără adaos de cacao, și caș, după caz, atunci când unitățile școlare dispun de echipamente frigorifice.
Porția de caș este produs lactat nefermentat și nearomatizat. - Porția de lapte și porția de produse lactate au un conținut de minimum 3,2% proteine și de minimum 1,8% grăsime. Porția de produse lactate conține cel puțin 90% din greutate lapte tratat termic.
- Porția de lapte distribuită are 200 ml, porția de produse lactate distribuită are 125 grame, iar porția de caș are 20 grame.
C. Produse de panificație
- Se vor distribui:
a) corn sau baton ambalat, din făină integrală/dietetică, care poate conține adaos de zaharuri și grăsimi, cu încadrarea în limitele prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor
nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți;
b) covrigi simpli sau biscuiți uscați, ambalați, din făină integrală/dietetică, care pot conține adaos de zaharuri și grăsimi, cu încadrarea în limitele prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008. - Porția produselor de panificație, în funcție de tipul produsului, va avea 80 grame pentru corn și baton sau echivalentul valorii energetice a acestora pentru covrigi simpli
sau biscuiți uscați. - Pentru diversificare, făina integrală/dietetică folosită la prepararea produselor de panificație poate conține amestecuri de semințe de floarea-soarelui, dovleac, susan, in și/sau mac.
Deși printre obiectivele Programului pentru școli al României se află “creșterea pe termen scurt și pe termen lung a consumului de fructe și legume, lapte și produse lactate în dieta copiilor“, în realitate această creștere este doar pe hârtie, pentru că din cauza procedurilor întârziate și a lipsei de clarificări în legi, la 3 săptămâni de la începerea școlii, elevii și copiii nu primesc aceste produse.
Informații de context
Inițial, în România programul Laptele și cornul a fost introdus în 2002 ca un program social și a fost extins apoi la toți elevii. În prezent este finanțat și din fonduri europene, pe lângă cele de la buget și se numește Programul pentru școli al României. Prin acest program țara noastră primește fonduri europene pentru lapte, fructe și legume, iar produsele de patiserie sunt achitate din bugetul de stat.
De precizat, deși “Programul pentru școli al României” cuprinde atât componenta de lapte cât și fructe și legume, elevii au primit fie fructe, fie doar lapte, sau produse de patiserie, din cauza licitațiilor care se fac separat. În multe cazuri licitațiile au fost reluate de mai multe ori pentru că nu exista interes din partea furnizorilor din cauza costurilor ridicate pentru distribuirea laptelui, care nu sunt acoperite de banii primiți prin program.
Aproape 400 de mii de elevi nu au primit deloc lapte și produse lactate în școli în 2021-2022, prin “Programul de școli al României”, potrivit Ministerului Agriculturii.
În anul şcolar 2022-2023, bugetul alocat implementării Programului pentru şcoli al României a fost publicat în Monitorul Oficial în Partea I, nr. 798 din 11 august 2022 și este în valoare de 562.850.883 lei (în creştere de la 501.553.278 lei, în anul şcolar 2021-2022) echivalentul a 113.730.224,89 euro, din care: ajutor financiar din partea Uniunii Europene în valoare de 85.896.139 lei (17.356.262 euro), repartizat astfel: 6.900.318 euro pentru fructe şi legume; 10.455.944 euro pentru lapte şi produse lactate; ajutor financiar naţional – 476.954.744 lei (96.373.963 euro).
Pentru că în 12 județe, licitațiile au fost sistate pentru că lipseau ofertanții, pe 16 noiembrie, Guvernul a majorat suma pe care o plătește pentru porțiile de lapte, de la 0,99 lei pe porție, la 1,11 lei, crescând suma totală acordată acestor produse, cu 15.405 mii de lei pentru anul școlar în curs, prin H.G. nr. 640/2017.
Guvernul a motivat faptul că actualizarea valorii s-a realizat la cererea reprezentanților din sectorul laptelui, precum și a Consiliilor Județene, operatori economici, și a avut în vedere fundamentarea Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR) precum și datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Utilizând rata inflației, a rezultat valoarea de 1,11 lei pentru porția de lapte și produse lactate.
Foto: © Mykola Velychko | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
OFICIAL Din toamnă, elevii vor primi în fiecare zi lapte sau produse lactate / Directorii de școli răspund de respectarea condițiilor de igienă
Programul european de Lapte în școli, “omorât” de Guvern încet și sigur. Procesatorii de lapte care încă livrează porțiile pentru elevi trag un semnal de alarmă și susțin că vor opri distribuția la finalul contractelor încheiate în acest an
Aproape 400 de mii de elevi nu au primit deloc lapte și produse lactate în școli în 2021-2022, prin “Programul de școli al României”, finanțat cu bani europeni, potrivit Ministerului Agriculturii / Pentru anul școlar în curs încă se mai desfășoară licitații în unele județe, spune un distribuitor de lapte
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
Redacția
Ioana Nicolescu
8 comments
😔 E trist să vedem că programul “Școala din România”, menit să ofere elevilor alimente sănătoase, se confruntă cu atâtea probleme și întârzieri an de an. Oare de ce nu reușesc autoritățile să organizeze licitațiile la timp și să asigure implementarea eficientă a programului? 🍎🥛 Copiii ar trebui să aibă acces la fructe, legume și produse lactate proaspete în fiecare zi la școală. Sper că se vor găsi soluții pentru a debloca situația și a le oferi elevilor alimentele promise. 🙏
MIzeria asta de program a lui tovarasu’Adrian Nastase, numita cornulet cu lapte, ar trebui sa inceteze imediat! Este o mare spalare de bani! Bani din care de peste 20 de ani se infrupta firmele care trebuie sa se infrupte! Cornurile nu le mananca nici porcii, laptele nu se mai da de 3 ani de cand a inceput proiectul “Pandemia”. Merele sunt bune la inceput, apoi ajung mere bune de facut tzuica! Bani aruncati!
Este strict parerea ta. Produsele sunt bune la noi, iar copiilor chiar le lipsesc de cand nu s-au dat toamna asta. Si cum adica nu se mai da lapte? Nu s-a oprit niciodata laptele. De unde le scoti? Iar merele la noi sunt de la un producator local, nu de import.
Ba, să nu se mai dea deloc, nici nu știți câteodată cum arata sălile de clasa după terminarea cursurilor, mai bine să se dea copiilor din medii defavorizate, care chiar au nevoie de astfel de produse, nu tuturor, că unii își bat joc de ele, bani aruncați pe geam, mai bine cu banii respectivi modernizăm școlile, le dotăm.
Acum copiii nu se mai uită la un banal corn și mar, nici atat la o cutie de lapte.
Banal corn si lapte? Tu crezi ca tara asta se reduce la Jean Monet si Caragiale Bucuresti? De 3 saptamani zi de zi ma intreaba elevii cand revine cornul si laptele. Niciunul dintre ei nu le-au inlocuit cu pachetel de acasa pentru ca pur si simplu nu au. Stau toata ziua fara mancare. Judecati doar prin prisma scolilor de fite unde predati. Dar la tara sau in cartiere marginase cornul si laptele sunt uneori motivul de a veni la scoala.
Si chiar daca ar primi, calitatea lasa de dorit. in anii trecuti, au fost adesea situatii cand covrigeii erau din faina de cea mai proasta calitate, merele foarte mici, sub cantitatea scrisa in documente.
Sunt profesor si nu am avut niciodata covrigei. E un baton/corn integral, pentru ca asa sunt cerintele, ca el sa fie din faina integrala. Cat despre mere, nu am avut eu mere asa de mari cat erau si daca sunt ceva mai mici, se dau cate doua. Merele sunt de livada.Laptele este de la producatori si este procesat sa aiba grasimea din contract.Bine ar fi sa nu generalizati. Daca in zona dvs.aveti furnizori neseriosi, in scoala mea elevii regreta ca nu se dau inca si mereu intreaba daca nu au venit produsele. La tara nu se arunca precum la oras fandositii. Aici chiar se mananca.
În articol este vorba de întârzieri la contracte… Nu știu dacă este o situație izolata dar la școală 80 din sectorul 3 nu am văzut pana acum nici măcar o încercare de a primi ceva în cadrul acestui program. Cel puțin începând din anul 2019 când a început copilul clasa pregătitoare.
Sunt curioasa dacă banii alocați de guvern sunt pierduți sau redirecționați în alte părți.