Peste 900 de profesori și directori de școală propun renunțarea la cel puțin unul dintre programele Școala Altfel și Săptămâna Verde, arată studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)”, publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației. Studiul este reprezentativ la nivel național, au participat aproape 7.000 de profesori. Unii profesori spun că ar trebui implementate măsuri cum ar fi gratuitatea intrării la muzee și a transportului pentru activitățile din afara școlii.
- Alte concluzii ale studiului: Ultima săptămână a fiecărui modul este cea mai solicitantă, am primit lucrări în fiecare zi, spun peste jumătate dintre elevii chestionați într-un studiu al Ministerului Educației. Mai mult de două treimi dintre ei preferă modulele
- Metodologie: Culegerea datelor (completarea chestionarelor auto-administrate, completate online) s-a desfășurat în perioada octombrie-noiembrie 2023 și a fost realizată pe un eșantion de unități de învățământ reprezentativ la nivel național, pe o bază de selecţie de 9.264 școli și licee publice și private. metoda anchetei pe bază de chestionar
- Au răspuns chestionarului în total 6.840 de învățători, profesori de gimnaziu, de licee teoretice și pentru învățământ profesional din diferite arii curriculare, cu grade diferite de vechime și nivelul de învățământ și consilieri școlari. Cei mai mulți respondenți au fost profesori de gimnaziu.
„Profesorii au fost rugați ca, în urma experienței personale privind contextul organizării pe intervale de cursuri/ module a anului școlar, să noteze câteva recomandări/ propuneri pentru o bună desfășurare a activităților în școli pe următoarele arii (distinct, în limita a 50 de cuvinte pentru fiecare categorie)”. Cele mai frecvente propuneri sunt legate de renunțarea la unul sau la ambele programe, cel puțin în ultimii doi ani de liceu (peste 13% dintre profesori, reprezentând cel mai ridicat procent dintre cei intervievați). 13% din numărul de profesori intervievați, 6840, înseamnă 890 de profesori.
Motivele sunt legate de lipsa banilor pentru a desfășura acțiuni, dificultăți de gestionare a programelor sau lipsa de relevanță a activităților în raport cu curriculumul.
Unii profesori consideră aceste programe ca fiind benefice, dar sunt de părere că
ar trebui să se implementeze unele măsuri de susținere financiară a acestora sau
asigurarea unor facilități. De exemplu, gratuitatea intrării la muzee și a transportului pentru activitățile din afara școlii.
„Aproximativ unul din zece profesori doresc un program de studiu mai riguros și modalități prin care să se evite fragmentarea anului școlar, întrucât acest lucru afectează negativ achiziția de cunoștințe și ritmul învățării, dar și pregătirea elevilor pentru examene. Câteva dintre aceste modalități de evitare a fragmentării ar fi, în opinia profesorilor respondenți comasarea acestor două programe sau scurtarea lor, ori înlocuirea unui astfel de program cu una dintre vacanțe“.
O altă propunere ar fi ca școala să aibă autonomie în a decide perioada desfășurării acestor programe în funcție de gradul de solicitare al elevilor, de condițiile meteorologice sau de suprapunerea cu perioadele de simulări sau probe de aptitudini pentru admitere în învățământul vocațional.
1,5% dintre profesorii intervievați propun ca programele să fie organizate ssimultan la nivel de județ sau de la nivel central, iar 1,4% recomandă redistribuirea zilelor destinate acestor două programe pe întreg anul școlar.
a. modul în care se structurează anul (numărul, durata intervalelor de cursuri/ vacanțelor, plasarea săptămânilor dedicate programelor naționale Școala Altfel și Săptămâna Verde, modalități de flexibilizare a calendarului de cursuri).
b. monitorizarea progresului elevilor și evaluarea (inclusiv pentru elevii în risc de excluziune)
c. alte propuneri care să răspundă nevoilor de sprijin ale elevilor
d. alte propuneri care să răspundă nevoilor școlii
Răspunsurile colectate au fost codificate în categorii de propuneri și prelucrate sub forma
procentelor care exprimă acoperirea unei categorii în ansamblul răspunsurilor primite”.
Propunerile directorilor referitoare la programele Școala Altfel și Săptămâna Verde
La rândul lor cei 375 de directori de școală intervievați au avut un set special de propuneri ce au vizat expres programele Școala Altfel și Săptămâna Verde.
5,3% dintre profesorii respondenți, adică aproape 20 de directori recomandă renunțarea totală la unul sau la ambele programe.
20% dintre directorii intervievați propun ca programarea/ reprogramarea Școlii Altfel și a Săptămânii Verzi în funcție de alegerea școlii (lăsarea organizării acestora la latitudinea unităților școlare); – așa cum se întâmplă în prezent.
15,3% recomandă propunerea unor modalități prin care se evită fragmentarea anului școlar.
Redistribuirea zilelor destinate acestor două programe pe întreg anul școlar sau
încorporarea în ariile curriculare existente recomandă 3,5% dintre directorii de școală.
2,8 % spun că e nevoie de adoptarea unor măsuri de susținere financiară și de asigurare a unor facilități logistice pentru ca școlile să le poată derula optim.
Programarea uniformă/ centralizată la nivel județean sau național a celor două
programe, recomandă 2,5%.
Ce sunt Școala Altfel și Săptămâna Verde
Ambele programe Școala Altfel și Săptămâna Verde permit școlilor să își aleagă perioada în care se desfășoară (câte 5 zile consecutive) și activitățile.
Școala Altfel este un program introdus în 2016 ca și o completare a învățării. Potrivit metodologiei, „Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor. Cadrele didactice vor proiecta, testa și evalua abordări eficiente pentru dezvoltarea acestor competențe și abilități. Atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un context favorabil dezvoltării socio-emoționale.
Potrivit metodologiei programului Școala Altfel, fiecare școală trebuie să analizeze rezultatele și eficiența programului.
Ministerul Educației nu a dat publicității niciun raport de centralizare din 2016 până în prezent a datelor din țară privind modul de desfășurare al programului.
Există însă o analiză realizată de UBB, în 2021, la 5 ani de la introducerea programului. Din document reies punctele tari, dar și cele slabe ale programului. Plusurile ar fi faptul că au participat 90% dintre elevi și toate cadrele didactice, iar raportul mai arată că a fost vorba despre „dezvoltarea spiritului competitiv, atât sportiv, educaţional, spiritului civic şi ecologic al elevilor, descoperirea de către elevi a unor abilităţi/ deprinderi necunoscute de ei”.
Printre punctele slabe: „mijloacele de transport suprasolicitate, transportul în comun foarte aglomerat, probleme cu existenţa unei baze sportive adecvate sau acolo unde a existat a rezultat suprasolicitarea acesteia, lipsa finanțării”.
La recomandări, raportul sugera ca Ministerul să pună la dispoziția școlii fonduri materiale pentru procurarea mijloacelor necesare, elaborarea unor auxiliare didactice care să sprijine cadrele didactice și elevii în organizarea și desfășurarea activităților din programul „Școala Altfel”, asigurarea transportului elevilor de către școală.
La 6 ani de la introducerea unui program cu un alt tip de învățare, a apărut în calendarul școlar și Săptămâna Verde, în acest an școlar, 2022-2023, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, pusă în practică fără niciun studiu sau comentariu de la fostul ministru Sorin Cîmpeanu.
De remarcat că Guvernul susține financiar numai programul introdus în legea învățământului de către președintele Klaus Iohannis, deși școlile din România au două săptămâni în care profesorii și elevii trebuie să realizeze activități extracurriculare: Săptămâna Școala altfel, introdusă de Legea Miclea-Funeriu în 2011 și Săptămâna Verde, introdusă anul trecut de președintele Klaus Iohannis.
În acest an școlar 2024-2025, programul „Săptămâna verde” a primit 100 de milioane de lei din Fondul pentru mediu, deși suma anunțată inițial de ministrul Mediului, Mircea Fechet, în iulie 2023, era de 100 de milioane de euro. Școlile care au aplicat pentru finanțarea activităților din programul Săptămâna Verde 2024-2025 ar trebui să primească banii începând cu luna octombrie.
Săptămână Verde a fost introdusă de președinție și de Ministerul Educației condus de fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Ligia Deca, fără a prelungi anul școlar cu cel puțin 5 zile, atât cât le-a fost eliminat profesorilor din predarea curriculumului obligatoriu menținut nemodificat. Amintim că România se clasează constant în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală. Anul acesta școlar, România este în top 5 țări din Europa cu cele mai multe zile fără școală: elevii au 8 perioade de vacanță, care înseamnă 120 de zile libere – potrivit raportului european Eurydice.
Într-o analiză cu experți, părinți, profesori și elevi, Edupedu.ro a scris despre școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe. În mai 2023, când am publicat analiza, experții așteptau răspunsurile acestui studiu privind impactul împărțirii anului școlar pe module.