Apeluri insistente la încredere în guvern, minciuni pe tema “memorandumului-declarație” și informații despre bani dați și pentru salariile din alte domenii – Declarațiile complete făcute de miniștrii guvernului Ciucă în ajunul protestului de vineri al profesorilor

“Încredere” și sinonime ale acesteia au fost cuvinte-cheie în apelurile adresate de 3 miniștri ai Guvernului României la adresa profesorilor, în declarațiile făcute la finalul ședinței de guvern de joi. În cadrul acelei ședințe a fost prezentată “declarația” ce prezintă “memorandumul” prin care guvernul susține că ar da garanții greviștilor, document despre care ministrul Ligia Deca a mințit de la pupitrul Guvernului spunând că e un act normativ.

Cu aceeași ocazie, Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, a spus că impactul bugetar al creșterilor de salarii aprobate de Guvern în ultima lună e de 4 miliarde de lei, însemnând cheltuieli duble față de cele pentru salariile din Învățământ. 

Și tot el a dat vina pe un inamic neidentificat, din cauza căruia legile educației nu ar fi încă în vigoare ca să ușureze lucrurile – iar în acest sens a făcut apel la ajutorul opoziției: “Suntem un guvern cu politic, dar unii au atacat aceste legi. Noi ne-am dori ca ele să fie deja promulgate și deja să trecem la realizarea unor programe, așa cum sunt prevăzute în multele din articolele din legile educației. Noi ne-am dori ca ele să fie deja promulgate și deja să trecem la realizarea unor programe, așa cum sunt prevăzute în multele din articolele din legile educației. Deci avem mult de de muncă, dar trebuie să ne ajute și opoziția un pic.”

• Edupedu.ro reia, mai jos, declarațiile complete făcute pe tema educației de trei miniștri – ministrul Educației, ministrul de Finanțe și ministrul Muncii – și de purtătorul de cuvânt al guvernului, la finalul ședinței de guvern de joi, 8 iunie. Transcrierea include și elemente care nu au legătură cu Educația (sănătate, alte acțiuni ale guvernului).

Declarațiile complete (sursa):

“Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României, la finalul ședinței de guvern de astăzi! Pentru început, alături de mine se află doamna ministru al educației, Ligia Deca, domnul ministrul de finanțe, Adrian Câciu, urmând ca, ulterior, miniștrii muncii și sănătății să ni se alăture. Astăzi, în ședința de Guvern, executivul a continuat să intervină pentru a repara o serie întreagă de inechități care au fost acumulate prin aplicarea actualei Legi a salarizării, pregătind, practic, terenul pentru o reechilibrare a sistemului de salarizare în sistemul bugetar prin noua grilă care se va regăsi în noua lege a salarizării. Bineînțeles, rămâne ca prioritate, așa cum Guvernul s-a angajat, zona educației. Astăzi, așa cum și reprezentanții sindicali au solicitat, guvernul, oferind noi garanții privind fixarea elementelor de reper pentru viitoarea lege a salarizării pentru debutați, pentru asistenții universitari la nivelul salariului mediu brut pe economie. Aș vrea, pentru început, să îi ofer cuvântul doamnei ministru al educației.

Ligia Deca: Bună ziua! Aș începe prin a face o primă declarație, și anume, aceea că toate categoriile de personal din învățământ beneficiază și vor beneficia de respectul pe care îl merită și de majorările salariale cuvenite. Și ca o garanție suplimentară în acest sens, astăzi, în cadrul ședinței de guvern, a fost adoptată declarația privind politica sectorială de salarizare a personalului din sistemul național de învățământ, care are ca anexă un memorandum al Guvernului. Această declarație se publică în “Monitorul Oficial”, îndeplinind astfel solicitarea cadrelor didactice de a avea garanția unui act normativ publicat în “Monitorul Oficial” care să răspundă revendicărilor pe care, pe bună dreptate, dascălii le-au avut. În acest memorandum sunt subliniate toate măsurile pe care Guvernul deja le-a luat. În prima parte, este vorba despre majorările salariale din ultimii 2 ani. A doua parte a memorandumului vizează investițiile în infrastructura școlară și universitară, atât din fonduri europene, cât şi din fondurile naţionale.

Şi ele sunt toate listate pentru a se vedea foarte clar atât amploarea, cât şi investiția, urmând o secțiune care subliniază din nou elementele din noul pachet de legi al educației ce vin în sprijinul carierei didactice, toate măsurile ce suplimentează ceea ce deja cadrele didactice aveau cuprins, de exemplu, în Contractul Colectiv de Muncă. Asumarea pe care guvernul o face, include două măsuri principale. O dată, garantarea principiului pe care se va baza noua grilă pentru învățământ din legea salarizării, și anume, faptul că salariul de bază al profesorului debutant sau al asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public. De asemenea, memorandumul asumă şi faptul că pe perioada concediului de odihnă, precum și în zilele de concediu plătit, personalul din învățământ va avea dreptul la o indemnizație de concediu calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază și a sporurilor indemnizațiilor de care beneficiază, potrivit legii. Ambele solicitări au făcut parte din doleanțele pe care noi le-am primit documentat din partea federațiilor sindicale, am răspuns astăzi încă o dată acestor revendicări.

O altă chestiune ţine de rolul pe care Ministerul Educației îl are în asigurarea unui proces educațional normal în contextul dat. Noi continuăm să centralizăm constant informații vizavi de situația participării personalului din învățământ la actul educațional. Avem în continuare un trend descendent, atât la nivel de total personal din învățământ, cât și la nivelul cadrelor didactice. De asemenea, așa cum știți, conform calendarului actual, mâine 9 iunie se termină perioada de încheiere a situației școlare pentru clasele a VIII-a și a XII-a. Tot pe 9 iunie, adică mâine, ar fi trebuit să se încheie înscrierile la Examenul de Bacalaureat și la Evaluarea Națională. Având în vedere contextul actual, am semnat ordinul de ministru prin care pentru clasele a VIII-a, a XII-a și a XIII-a pentru seral și frecvență redusă perioada de încheiere a situației școlare se prelungește până pe 13 iunie. În ceea ce privește celelalte clase, nu se impun în acest moment modificări în ceea ce privește desfășurarea activităților de final de an școlar. În ceea ce privește înscrierea la examene, înscrierile pentru Examenul de Bacalaureat și Evaluare Națională pentru absolvenții de clasa a VIII-a se vor prelungi și ele până pe 13 iunie. În acest context, probele de competențe din cadrul examenului de Bacalaureat se vor susține în perioada 14-23 iunie. În ceea ce privește probele scrise pentru ambele examene naționale, da, Bacalaureatul și Evaluarea Națională, nu se impune în acest moment modificarea calendarului. Și ne dorim nici să nu fie nevoie de modificarea calendarului, pentru ca toți elevii, toți absolvenții, să poată să își urmeze parcursul educațional care li se potrivește acolo unde doresc ei să meargă mai departe. Evident, și noi ne dorim ca lucrurile să revină la normal. Facem toate eforturile în acest sens. Știu că a fost o discuție în spațiul public vizavi de modificările aduse prin ordin de ministru la regulamentul de organizare și funcționare, în sensul în care am ușurat din punct de vedere birocratic închiderea situației școlare. Ştim cu toții că nu mai este foarte mult timp până la încheierea cursurilor şi, în acest sens, avem două modificări majore pe care ordinul de ministru semnat astăzi le aduce. În primul rând, încheierea situației școlare în cazuri excepționale, cum este cel de față, cu minimum două note sau calificative, de către profesorii care predau acele discipline, nu vorbim despre încheierea situației școlare de altcineva decât de către profesorii de la disciplinele respective. Nicăieri în cuprinsul ordinului de ministru nu apare o înlocuire a cadrului didactic cu altcineva. Asta cred că ar trebui clarificat, pentru că am văzut multe mesaje care nu coincid cu realitatea textului ordinului de ministru.

De asemenea, vorbim despre o prevedere care permite un pas birocratic în minus, adică eliminarea obligativității validării situației școlare în ansamblu, la nivel de școală, de către consiliul profesoral. De ce? Pentru că, din nou, având în vedere constrângerile de timp și importanța ca toți elevii să aibă situația școlară încheiată, am simțit nevoia să simplificăm procedurile firești, normale, prin care acest lucru se întâmplă. Din nou, asta nu înseamnă că situația școlară pe fiecare disciplină nu se încheie de către profesorul care are în dreptul său această obligație. Dacă aveți întrebări…

Reporter: Bună ziua, doamnă ministru! O întrebare care vizează direct memorandumul : ați consultat sindicatele înainte să-l adoptați sau să-l puneți pe ordinea de zi?

Ligia Deca: Da, am discutat cu federațiile sindicale la diferite paliere, atât vizavi de această declarație care are ca anexă memorandumul, cât și vizavi de prevederile sale.

Reporter: Ei în acest moment spun că nu acceptă acest memorandum pentru că nu are valoare juridică. Cumva pare că acest guvern ia măsuri pe care sindicaliștii le tot refuză; cumva le ia fără ca aceştia să le dorească.

Ligia Deca: Din nou: am consultat federațiile sindicale atunci când am decis împreună acest pas. Am venit în întâmpinarea solicitărilor de a avea un act normativ publicat în Monitorul Oficial. Acesta este un act normativ, un angajament guvernamental publicat în Monitorul Oficial. Mai departe, vizavi de reacția sindicatelor, trebuie să-i întrebați pe aceștia.

Reporter: Păi aceştia au spus că nu accept memorandumul şi că nu vor ieşi din grevă până nu li se oferă ceea ce au cerut, de fapt.

Ligia Deca: Au cerut un act normativ publicat în Monitorul Oficial. Acest document reprezintă satisfacerea acestei solicitări.

Reporter: Dar sunteţi deschisă la negocieri pe această temă?

Ligia Deca: Dialogul nostru cu federațiile sindicale continuă, în contextul trasat de către domnul prim-ministru, adică pe negocierea contractului colectiv de muncă și, evident, vizavi de toate subiectele care țin procesul educațional. Inclusiv întâlnirea pe care Ministerul Educației a avut-o marți cu liderii federațiilor sindicale din învățământul preuniversitar, Consiliul Național al Elevilor și Federația Părinților vizavi de cum abordăm perioada următoare – examenele, încheierea situațiilor – face parte din acest dialog. Dialogul nu se oprește niciodată.

Reporter: Deci pe greva generală nu vor mai exista negocieri.

Ligia Deca: Dialogul este deschis. Eu cred că întoarcerea în clase, în școală trebuie să se facă cu sentimentul de respect reciproc și cu o atitudine constructivă, pentru că ne dorim cu toții un act educațional de calitate. În acest sens, Ministerul Educației nu va întrerupe niciodată dialogul, așa cum nu a făcut-o până acum.

Reporter: Dar cumva pare că evitaţi subiectul; sau întrebarea. Se mai negociază pe greva general, adică pe revendicările făcute de către sindicate la început?

Ligia Deca: Din nou: pe liniile trasate de către domnul prim-ministru, Ministerul Educației continuă dialogul.

Reporter: Care sunt aceste linii?

Ligia Deca: Domnul prim-ministru a subliniat două direcții de continuare a dialogului: pe de-o parte, dialogul care ține de procesul educațional și de contractul colectiv de muncă – ambele se află la Ministerul Educației – și pe partea cealaltă, discuțiile legate de viitoarea lege a salarizării, care țin de Ministerul Muncii.

Reporter: Am înțeles. Şi creșterea în memorandum a fost asumată toată odată sau etapizată? Pentru că nu este un calendar pus în memorandum.

Ligia Deca: Memorandumul include, la măsurile asumate, o primă tranșă de acordare, la 1 ianuarie 2024, de 40% din creștere.

Reporter: Vă mulţumesc!

Ligia Deca: Mulţumesc și eu.

Reporter: Bună ziua! Doamnă ministru, vreau să vă întreb dacă această declarație este un act normativ, așa cum au cerut sindicatele.

Ligia Deca: Această declarație este un angajament guvernamental publicat în Monitorul Oficial.

Reporter: Deci nu este un act normativ, așa cum au cerut sindicaliștii ca să oprească greva.
Ligia Deca: Este un document adoptat de Guvernul României și publicat în Monitorul Oficial.

Reporter: Lăsați-mă să vă spun ce scrie în momentul ăsta în lege: „Actele normative sunt hotărâri de guvern sau ordonanțe de urgență”, nu memorandumuri.

Ligia Deca: O serie întreagă de decizii importante, da, se asumă de către Guvernul României prin memorandum. Grila de salarizare se asumă prin legea salarizării, care se află în negociere la Ministerul Muncii. Angajamentul pe care dascălii l-au dorit într-o formă oficială, publicată în Monitorul Oficial, este inclus în acest memorandum.

Reporter: Apropo de angajamentul pe care îl doreau ei: în același timp, își doreau și au transmis foarte ferm această dorință de a nu primi etapizat banii până în 2026. Și-ar fi dorit ca acest act normativ – pe care, iată, l-ați adoptat ca un memorandum, nu ca un act normative, cu această valoare – să fie legat salariul profesorului debutant de salariul mediu pe economie. Cuprinde acest memorandum – din ce am citit eu, nu, dar vă rog să ne confirmați – și această doleanță, de a nu plăti etapizat diferența de salariu?

Ligia Deca: Această chestiune a fost discutată cu liderii federațiilor sindicale. Ca urmare a discuțiilor, măsura include garantarea ca noua grilă în învățământ să plece de la salariul mediu brut pe economie, așa cum au solicitat, și include prevederea următoare: creșterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranșă fiind acordată de la 1 ianuarie 2024 și constând în 40% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării.

Reporter: Dar asta nu este ceea ce au spus sindicaliștii că își doresc astfel încât greva să se oprească.

Ligia Deca: Aceasta este măsura asumată de către Guvernul României în contextul socio-economic actual.

Reporter: Și atunci, revin la întrebarea colegului meu: guvernul nu ia măsuri exact împotriva a ceea ce cer sindicaliștii astfel încât să se oprească greva? Dacă i-au cerut să fie un act normativ și să nu fie în etape această creștere, nu exact invers a făcut Guvernul României?

Ligia Deca: Este, cred, pentru prima dată când aud că o creștere salarială se face împotriva celui căruia i se acordă.

Dan Cărbunaru: Cu permisiunea doamnei ministru, aș vrea să vin aici cu o completare. Au existat două puncte principale în discuțiile pe care reprezentanții guvernului, și la nivelul ministerului, și la nivelul executivului, la nivel de vârf, le-au purtat în această perioadă cu reprezentanții federațiilor sindicale. Un punct important era legat de nevoia de a obține majorări salariale pentru profesori, pentru cadre didactice, în principal, fără a mai aștepta momentul în care noua lege a salarizării, singura care ar fi putut de altminteri în mod legal să ofere posibilitatea guvernului, după ce cadrele didactice – mă refer în mod special la cadrele didactice, dar putem, dacă doriți, să discutăm despre toți cei 330.000 de angajați din sistemul educațional din România, care deja primiseră nivelul maxim de salarizare posibil potrivit legii în vigoare, 153… – şi domnul ministru de finanțe vă va confirma în curând și eforturile financiare pe care guvernul le face în această perioadă, unele în derulare, altele urmează să vină, tocmai pentru a asigura pentru toate categoriile de bugetari din România, toți salariații statului român, nivelul maxim pe care legea în vigoare îl oferă. Pentru sistemul sanitar, pentru educație acest lucru era deja întâmplat, dar sunt alte categorii sociale care așteaptă la rândul lor această aplicare a legii în ceea ce îi privește. Acesta este contextul în care discuțiile pe care guvernul le-a purtat cu liderii sindicali din educație au vizat identificarea unei soluții, lucru care deja s-a întâmplat săptămâna trecută, pentru ca toți angajații din învățământ, în afara prevederilor legii în vigoare, înainte de intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, la care domnul ministru al muncii – şi o să vă prezinte în curând detalii în acest sens – lucrează pentru noile grile, în primul rând cu liderii de sindicate din educație, dar nu numai. Așadar, între aceste două momente, guvernul a găsit soluția necesară pentru a asigura majorări salariale de 1.000 lei brut lunar pentru personalul didactic și didactic auxiliar și de 400 lei brut lunar pentru salariații din zona nedidactică, cei 55.000 de lucrători.

Aceasta a fost partea care s-a întâmplat deja săptămâna trecută și care va genera efecte în săptămânile următoare. Toți angajații din educație vor vedea în fluturașii de salarii și în conturile lor acești bani, care, desigur – și aici iarăși, prin grija Ministerului Educației, recuperând orele pe măsură ce se reîntorc la catedră, vor putea să acopere eventualele pierderi generate de faptul că au fost în grevă totuși atâtea zile. Asta în ceea ce privește majorările salariale. Cea de-a doua chestiune foarte importantă pe care reprezentanții sindicali au așezat-o pe masa guvernului a fost legată de garanțiile că viitoarea lege a salarizării, care nu poate astăzi produce efecte, nefiind în vigoare încă – domnul ministru al muncii lucrează la această chestiune și pe baza expertizei furnizate de Banca Mondială.

Închei imediat, încerc să răspund la întrebarea dvs, astfel încât să mă asigur că cel puțin buna credință și demersurile guvernamentale pe care le-am făcut în ultima perioadă sunt prezentate astfel încât atât cei interesați direct, și aici i-aș include nu doar pe profesori, ci și pe părinți și pe copii, dar și alte categorii sociale să le înțeleagă în justul lor context. A doua chestiune viza garanția faptului că salariile profesorilor sau salariile din sistemul educațional vor fi majorate, dincolo de majorările de săptămâna trecută, în viitoarea grilă.

Reporter: /…/ memorandum care, ok, apare în Monitorul Oficial, dar ce garanții oferă un act care nu are valoarea unui act normativ?

Dan Cărbunaru: Înainte de a prezenta acte care sunt interpretate în funcție de, desigur, dorința fiecăruia, pot să vă spun că salariile majorate pe care deja profesorii și celelalte categorii de personal din sistemul educațional le-au primit fac parte din acest angajament guvernamental. Deci, aș spune că putem să considerăm chiar că avem de-a face cu un avans din viitoarea majorare, care se va regăsi în viitoarea lege a salarizării, care în sine reprezintă o garanție a faptului că Guvernul deja nu va face, ci deja face pentru această categorie importantă de salariați bugetari din România. În plus față de această ordonanță de urgență, care a fost dublată și de o notă de fundamentare, unde s-a regăsit în mod explicit explicarea faptului că aceste sume fac parte dintr-un plan pe care Guvernul deja îl implementează și care se regăsește în viitoarea lege a salarizării, astăzi, Guvernul, prin declarația asumată public și care va fi publicată în “Monitorul Oficial” și care regăşte acolo toate elementele din memorandumul prezentat în prealabil sindicatelor, nu face decât să întărească un angajament, alături de ceea ce liderii coaliției și-au asumat de asemenea în această perioadă.

Reporter: Eu mai am o ultimă întrebare pentru doamna ministru, o grevă generală se opreşte prin acord între părți. Nu a existat niciun fel de negociere pe această temă în ultimele zile cu liderii de sindicat. Guvernul prelungește cu bună știință această grevă generală, care, iată, este deja în a treia săptămână?

Ligia Deca: Cred că orice mișcare de protest se oprește cu satisfacerea revendicărilor. Revendicările federațiilor sindicale au pornit de la asumarea investiției în infrastructură, salarii mărite pentru debutanți, fiind indicați ca o categorie vulnerabilă și creșterea salariilor cu rata inflației. A urmat un întreg proces, îndelungat, pe care și dvs. l-ați raportat, cred eu, foarte bine, în care în primă fază a fost acordată creșterea pe Anexa 8 pentru tot personalul nedidactic, în a doua fază au fost acordate majorările de salarii de bază, care înseamnă o creștere pentru personalul didactic între 18 și 24%. În a treia fază s-a garantat, prin intermediul acestei declarații, publicată în “Monitorul Oficial”, că solicitarea lor principală, și anume, ca viitoarea grilă să acorde respectul cuvenit cadrelor didactice, prin faptul că ea pleacă de la salariul mediu pe economie, da, a fost din nou satisfăcută. Cred că împreună putem apela la ceea ce știm că, de la început, caracterizează întregul corp didactic, și anume, la rațiune și la empatie. Pentru că ceea ce avem noi în față este debutul perioadei de examene pentru elevi. Se pot continua discuțiile. Cu siguranță se vor continua negocierile pe componentele indicate mai devreme, la Ministerul Educației și la Ministerul Muncii. Este extrem de important ca elevii să aibă drept la educație și la finalizarea studiilor. Din această perspectivă, continuăm să facem toate eforturile și, din nou, ne dorim să strângem mâna și să ne întoarcem în sălile de clasă, cu încredere și cu măsuri suplimentare de sprijin și respect pentru profesori.

Reporter: Bună ziua! Aţi spus că mediile pot fi încheiate cu doar două note, de către profesorul care predă acea materie, dar ce se întâmplă cu profesorii care sunt în grevă? Pot fi încheiate mediile de un profesor care nu este în grevă sau de directorul școlii?

Ligia Deca: Nu avem această prevedere în ordinul de ministru. Ceea ce avem este facilitarea încheierii situației școlare acolo unde, din cauza contextului actual, nu a existat timp pentru a fi înregistrate în cataloage numărul de note prevăzute anterior – și asta vine în sprijinul cadrelor didactice și în sprijinul mai ales al elevilor, în ideea comprimării intervalului de timp în care încheierea situațiilor se poate realiza. Toate măsurile luate de Ministerul Educaţiei au fost în sprijinul elevilor și în sprijinul cadrelor didactice.

Reporter: Există, în momentul de față, posibilitatea ca mediile să nu fie încheiate de către profesorii care nu vor să încheie mediile pentru că sunt în grevă generală.

Ligia Deca: În acest moment, așa cum am mai spus-o în dăți anterioare, ne dorim să ne reîntoarcem în clasă. Numai împreună cu cadrele didactice, procesul educațional și, evident, procesele de evaluare pot continua.

Reporter: Deci, practic, este doar o dorință în momentutul de față. Concret, lucrul acesta nu se poate face – ca alt profesor sau directorul școlii să încheie mediile unui alt profesor.

Ligia Deca: Profesorii încheie mediile și situația școlară, nimeni altcineva.

Reporter: Fiecare în parte.

Ligia Deca: Sigur, fiecare profesor pe disciplina pe care o predă.

Reporter: Bună ziua! Doamnă ministru, a fost lansată o petiție prin care vi se cere demisia. Considerați că este oportun acest gest?

Ligia Deca: Am mai răspuns la această întrebare. Consider că datoria unui ministru este ca, atunci când un sistem este în grevă sau un sistem este într-o criză, să facă să treacă cu bine elevii, beneficiarii primari, peste această criză. După aceea există instrumente prin care activitatea ministrului se poate evalua.

Reporter: Este a treia oară când aici, de la Palatul Victoria, anunțați măsuri care sunt contestate de sindicate – contestate atât înainte să le adoptați, cât și după. Puteți să ne explicați de ce asistăm la această situație?

Ligia Deca: Cred că toate măsurile pe care guvernul le-a adoptat sunt măsuri în sprijinul direct al cadrelor didactice și, prin extensie, în sprijinul întregului sistem de învățământ. Trebuie să ne gândim bine dacă a le refuza reprezintă calea cea mai bună pentru viitor. Sigur că ne putem dori mai mult, și eu personal îmi doresc mai mult pentru întreg sistemul și pentru cadrele didactice, însă cred că creșterile salariale sau investițiile în educație reprezintă pași înainte pentru ceea ce ne dorim.

Reporter: Doamnă ministru, dar sindicatele refuză în continuare – ele au spus clar că refuză – şi mâine anunță un nou protest. Suntem la a treia săptămână de grevă. Care este totuși soluția pentru acest conflict social?

Ligia Deca: Soluția, ca întotdeauna, o reprezintă dialogul și înțelegerea punctului de vedere al celui cu care dialoghezi. Şi consider că aceasta va fi soluția și în continuare.

Reporter: Cu privire la acest memorandum – care, potrivit legii, nu ar fi trebuit să fie publicat în Monitorul Oficial; regulamentul spune că aceste memorandumuri nu se publică în Monitor -, el nu este nici măcar obligatoriu pentru guvern. Sindicatele spun că n-ar putea să-l acționeze în instanță ca să obțină majorările. Vă rog să ne spuneți care este poziția dumneavoastră: poate fi atacat în instanță acest document ca să oblige guvernul?

Ligia Deca: Cred că înainte de a folosi o instanță de judecată vorbim despre un angajament politic. Este un memorandum semnat de către domnul prim-ministru, semnat de către ministrul educației, de către ministrul muncii, de către ministrul finanțelor. Cred că valoarea cuvântului dat și a semnăturii unui ministru rămân valabile.

Reporter: Doamnă ministru, vă rog să ne răspundeți clar: poate fi atacat instanță de sindicate acest memorandum? Poate fi guvernul obligat să-l aplice?

Ligia Deca: Din nou: așa cum am mai spus, soluțiile pentru ieșirea din criză nu se află în instanță. Se află în onorarea cuvântului dat și a angajamentelor pe care atât guvernul cât și dascălii și le asumă.

Reporter: Dumnevoastră puteți să le spuneţi părinților și copiilor care așteaptă să-și dea examenele naționale de ce nu aţi cerut sprijinul instanței pentru a închide greva, așa cum știm că s-a analizat în guvern?

Ligia Deca: Dialogul este modul în care putem detensiona situația din sistemul de învățământ. Nu cred că acțiunea în instanță ne ajută în acest moment în a rezolva o situație tensionată pe care încercăm să o remediem prin măsurile pe care le luăm în sprijinul cadrelor didactice.

Reporter: Doamnă ministru, voiam să vă întreb dacă, în acest memorandum se regăsesc și solicitările de ieri ale sindicaliștilor – mai exact, valorile maximale ale salariilor: ca salariul unui profesor de liceu, spre exemplu, să fie cât salariul unui medic și la fel să se întâmple și în mediul universitar.

Ligia Deca: Valorile maximale și, în general, detaliile legate de grila salarială se discută și se adoptă în viitoarea lege a salarizării. Cred că aceasta este o discuție pe care o puteți avea în momentul în care avem date concrete vizavi de avansul pe noua lege a salarizării – și știu că o să fie și domnul ministru al muncii, puteți să adresați întrebarea direct.

Reporter: Așadar, este că o solicitare de care Guvernul /…/

Ligia Deca: Din nou, detaliile vizavi de grilă vor fi stabilite în noua lege a salarizării, iar solicitarea federațiilor sindicale nu putea fi făcută decât pe textul declarației și deci al memorandumului, ceea ce înseamnă – nu? – că am discutat împreună cu dumnealor înainte.

Reporter: Bună ziua! Spuneați că ați amânat termenul pentru încheierea mediilor și pentru înscrierea la Bacalaureat. Întrebarea mea este: care este următorul plan în cazul în care protestele nu se vor încheia, dacă nu se încheie până pe 13 iunie, când a trebui să înceapă examenele de Bacalaureat, ce faceți?

Ligia Deca: Așa cum am anunțat, există mai multe variante. Vom adopta varianta care înseamnă garanții maximale pentru ca toți elevii să-și finalizeze studiile și să treacă de examenele naționale, într-un calendar care să permită să meargă mai departe. Una din opțiunile pe care le-am menționat a fost și posibilitatea echivalării calificativelor de la probele de competențe cu mediile din anii de liceu. Este una din opțiunile pe care le avem pe masă. Nu este singura. Vom anunța în timp util. Din nou, însă, consider că opțiunea ideală este să putem da probele de competențe și să putem rămâne în calendarul care înseamnă finalizarea Evaluării Naționale și a examenului de Bacalaureat, în cadrul normal pe care îl avem statuat prin structura anului școlar.

Reporter: Spuneați că tot mai mulți profesori au revenit la catedră. Dacă ne puteţi da o cifră exactă?

Ligia Deca: Față de datele pe care le-am avut înainte de ordonanța de urgență care viza majorările salariale, procentul cadrelor didactice care se află în grevă a scăzut cu 6,34% la nivelul cadrelor didactice și per total, personal în învățământ, adică personal didactic, didactic auxiliar și nedidactic, cu 7,3%. În cifre absolute, și-au reluat activitatea aproximativ 21.000 de angajați din sistemul de învățământ, din care aproximativ 13.500 sunt cadre didactice. Așa cum spuneam, trendul este unul descendent vizavi de participarea la grevă. Din nou, cifrele comunicate de Ministerul Educației sunt raportate la numărul total al angajaților și la numărul total al personalului didactic. De ce? Pentru că pe noi ne interesează câtă resursă umană există în școli pentru desfășurarea proceselor educaționale.

Reporter: Din aceste procente, cât la sută dintre profesori s-au întors în clase?

Ligia Deca: Am spus mai devreme: 6,34% față de data de 31 mai.

Reporter: /…/Cat de aproape sunten de 50%, procent care indică renunțarea la grevă?

Ligia Deca: O să mai spun încă o dată acest lucru. Dorința noastră este ca revenirea la clase să nu se facă pe baza unei obligații legale, ci pe baza convingerii că lucrurile se îndreaptă în direcția dorită și pe baza convingerii că profesorii sunt respectați și apreciați.

Reporter: Dar ne puteţi spune totuşi cât la sută din profesori sunt în grevă? Am ajuns aproape de 50%?

Ligia Deca: Din nou, ceea ce se încearcă acum este să spunem că am ajuns sub cifra de 50% față de cei care au intrat în grevă la 22 mai. Ceea ce ne interesează pe noi este ca toate cadrele didactice să revină în sălile de clasă pentru a putea desfășura procese normale de educație și de evaluare.

Reporter: Doamnă ministru, mă iertaţi că insist, văd că refuzaţi să spuneți dacă ați ajuns la un sub 50%. Ce se întâmplă? Sunt sub 50%? Este foarte important și pentru oamenii de acasă și pentru părinți, indiferent de ce își dorește Guvernul. Aveți, în momentul de față, mai puțin de 50% profesori care sunt în grevă?

Ligia Deca: Datele sunt colectate zilnic la Ministerul Educației, până la ora 16:00. Situația exactă o vom putea face publică astăzi, după ora 16:00, ca să putem avea datele la zi, mai ales având în vedere și adoptarea acestei declarații.

Reporter: Cine va supraveghea la examenele de Bacalaureat și Evaluare Națională, dacă greva continuă? V-ați gândit? Aveți o soluție în acest sens? Cine se va ocupa de toate aceste lucruri?

Ligia Deca: În mod firesc, tot cadre didactice vor intra în procesele de supraveghere și corectare.

Reporter: Exact, aici este problema. Vor fi suficiente? Pentru că dacă dumneavoastră spuneţi că, mă rog, aceste date se vor colecta, cum vă întreba şi colega mea, şi ni le veţi spune în după-amiaza aceasta, până la Evaluarea Naţională credeţi că veţi avea suficiente cadre care să supravegheze şi, totodată, să corecteze?

Ligia Deca: Am încredere că examenele nu vor fi puse sub semnul întrebării și că vom avea suficiente cadre didactice pentru toate procesele pe care le vom…

Reporter: Dacă greva va continua, ce veţi face? Care va fi soluţia dumneavoastră? Bănuiesc că v-aţi gândit la o soluţie.

Ligia Deca: Deci, în momentul în care suntem în punctul în care să modificăm calendarul deja anunţat puţintel mai devreme, vom face acest lucru public. Nu are rost să speculăm pe anumite scenarii. Cred că este important să dăm informația corectă, actuală și să avem totuși deschiderea să identificăm o soluție, astfel încât să nu fim nevoiți să adoptăm soluții de urgență.

Dan Cărbunaru: Aș vrea să vă spun că alături de noi, dar nu mai pot rămâne foarte mult, se află şi miniştrii muncii şi sănătăţii, care sunt angajaţi în negocieri cu sindicatele din sănătate şi, în funcţie de durata acestei prime părţi a briefingului -, să nu uităm că şi domnul ministru de finanţe se află alături de noi – domniile lor vor putea rămâne sau nu pentru a vă putea răspunde la întrebări. Vă spun asta doar pentru organizarea timpului nostru. Cu această precizare, vă rog!

Reporter: Bună ziua. Profit şi de faptul că este şi domnul ministru de finanţe aici. Principala solicitare a profesorilor nu se regăseşte în vreun act sau hotărâre, lege, acea salarizare să fie de la 1 ianuarie. Aţi făcut-o etapizat, profesorii nu sunt de acord. Ce aţi făcut, însă, cu litera de lege, printr-o ordonanţă de urgenţă, aţi majorat cu 1.000 de lei şi respectiv, 400 de lei salariile, revenind la grila deja existentă din lege. Se mai pot efectua alte creşteri salariale, ţinând cont de resursele bugetare? Vă rog. Aici este, în special, pentru domnul Câciu, pentru că am tot văzut că s-au găsit şi soluţii legale, s-au găsit şi bani, acum sunt şi cei din sănătate şi poliţiştii. Cumva aţi găsit bani şi pentru ei. Mai este loc de noi creşteri salariale pentru profesori, astfel încât greva să înceteze? Memorandumul nu ajută. Nu are cum şi nu cred că vor opri greva doar pentru acest lucru.

Adrian Câciu: Dacă îmi permiteţi să răspund. Trebuie să înțelegem că situația este complicată. Aş vrea să răspund la mai multe întrebări care au fost puse, să vin în sprijinul doamnei ministru, până la urmă. Nu cred că vreun guvern, de aici încolo, își va permite să nu-și asume sau să nu-şi respecte angajamentul faţă de educaţie, pentru că toată ţara a văzut, până la urmă, forţa acestei categorii socio-profesionale și inclusiv guvernul a înțeles că acest sistem este prioritar. Poate a înțeles mai târziu decât trebuia. Asta se poate. Poate ne-o reproşăm cu toții. Dar este evident că s-a intrat într-un alt calendar şi într-o altfel de asumare. Asumarea înseamnă solidaritate, în primul rând. Pe de altă parte, înseamnă şi coerenţă în paşii pe care îi faci, coerenţă care ține seama și de alte echilibre cu mediul socio-economic în care, până la urmă, ne desfășurăm activitatea cu toții. În această perspectivă, s-au găsit o serie de resurse, care, evident, vor conduce la o redistribuire și o reprioritizare a cheltuielilor publice cu ocazia primei rectificări, a proximei rectificări. Și această prioritizare poate este bună, pentru că trebuie să punem accentul pe calitatea serviciilor publice din marile sisteme publice. Unul din marile sisteme publice reprezintă sistemul educațional din România. Al doilea mare sistem public îl reprezintă sistemul public de sănătate; al treilea – ordinea şi siguranţa naţională, ordinea publică, apărarea şi siguranţa naţională. Dacă luăm primele trei mari sisteme publice, care trebuie puse într-o altfel de abordare guvernamentală, statală, legislative, practic, s-a pus mereu întrebarea: de ce nu s-a venit acum cu un act normativ care să prevadă până la urmă creșterile salariale prevăzute în grila negociată de către liderii de sindicat cu Ministerul Educației și aflat în analiză și în negociere în dezbatere la Ministerul Muncii? Pentru că România va trebui să aibă o nouă lege a salarizării sau o modernizare a legislației salarizării unitare în domeniul public. Și, la acel moment, toate aceste doleanțe, evident, așa cum au rezultat ele în urma discuțiilor care vor continua, se vor regăsi acolo. Mai aduc un argument, pentru că suntem într-un context complicat și suntem, până la urmă, în toiul unei greve și facem apel la reîntoarcerea la clasă.

Dacă cineva nu se va ține de cuvânt în ceea ce privește acest angajament, oricând lucrurile se pot întoarce la situația în care suntem, dar nu e de dorit acest lucru și niciuna din părți, cred, nu este în situația de a trata cu superficialitate și mai ales Guvernul, pentru că aici este vorba nu numai de cadre didactice, este vorba de părinți, este vorba mai ales de copii și este vorba de viitorul României. Încă o dată, ambele părți și eu, ca ministru de finanțe, vă spunem, cred că poate puteam să facem mai mult și mai la timp. Am găsit aceste soluții la acest moment și nu numai pentru educație, dar în primul rând pentru educație, pentru care s-au adoptat mai multe măsuri, ca și pentru celelalte familii ocupaționale, deși situația economică a României nu este una extraordinar de bună, de fapt, situația economică a Europei nu este una bună, dar, până la urmă noi, suntem puși în aceste funcții să găsim soluții pentru societate. Deci, am găsit aceste resurse în resursele bugetare de care dispune la acest moment România, prin ordonatorii de credite care vor trebui să finanțeze aceste cheltuieli. Evident, va fi o rectificare destul de complicată, dar se va continua prin redistribuirea resurselor și reprioritizarea unor acțiuni.

Reporter: Surse guvernamentale au declarat astăzi că ați cerut șefilor ANAF și Vamă să facă un plan de acțiuni până la începutul săptămânii viitoare ca să crească încasările la buget, sumele restante. În luna martie, când ați văzut că sunt probleme cu încasările, ANAF și Vama au realizat un plan de măsuri pentru a crește aceste venituri. Acest plan de măsuri se află deja de ceva timp pe biroul dvs., potrivit informațiilor Hotnews.ro, în exclusivitate, și șefii din ANAF și Vamă și v-au propus să emiteți un act normativ prin care să fie combătută evaziunea. De ce n-ați făcut asta din martie până acum?

Adrian Câciu: S-a făcut acest lucru. Haideți să detaliem, în primul rând, de ce am cerut un nou plan; pentru că sunt alți șefi atât la ANAF, cât și la Vamă, și este normal să plece de la planul pe care mi l-au propus, la nivel guvernamental, șefii autorităților cu atribuții în colectare; să plece de la acel plan, să-l adapteze la situație, să-l îmbunătățească, dacă este cazul, să vină cu noi soluții, astfel încât, întârzierile în colectare, dar și elementele de estimare a programatului în colectare, să se întâmple prin acțiuni mai ales operative, operaționale, îndreptate către companiile sau către agenții economici care nu sunt buni platnici. Și le-am cerut acest lucru în mod expres, nu acțiuni contra celor care își plătesc taxele la zi sau care au conformare voluntară foarte bună. Actul normativ – au fost mai multe acte normative, pentru că au fost două tipuri de acțiuni și nu au fost propuse de către șefii respective, partea legislativă, ce au fost discutate chiar în coaliție și la nivel guvernamental.

Au fost două paliere: palierul operațional, plan de acțiune al ANAF și Vamă pentru colectare, și plan legislativ, plan guvernamental, pentru luarea unor măsuri, cu două componente de legislație; trebuia ca Guvernul să intervină pe unul. A intervenit acea ordonanță, dacă știți, de modificare a Codului de procedură fiscal, legată de eșalonările simplificate și de o serie de ajustări pe aceste proceduri. Iar al doilea act normativ, în baza avizării interministeriale prin care s-a sugerat să existe ca proiect de lege, s-a decis politic ca acesta să fie inițiativă legislativă și vă informez că, la acest moment, este depusă la Senat, această inițiativă legislativă asumată de, nu pot să spun numărul, nu știu pe de rost, foarte mulți deputați, dacă nu mă înșel, PSD și PNL. Nu vreau să greșesc, dar este depusă la momentul acesta la Senat, dacă vreți, vă dau și număr.

Reporter: Pentru combaterea evaziunii fiscale /…/?

Adrian Câciu: Combaterea evaziunii fiscale e la nivel, ascultați-mă puțin, e la nivel de lege, dacă vreţi să fie constituțional, deci, la nivel de lege, dar asumarea politică este ca acest act normativ să treacă foarte rapid prin Parlament. Este la momentul acesta la Senat, așteaptă o serie de avize de la comisiile de resort și va trece. Eu sper, chiar și până la finalul acestei sesiuni, să treacă acest act. Deci, lucrurile s-au înfăptuit.

Reporter: Mai e loc de creșteri salariale pentru profesori la acest…?

Adrian Câciu: La acest moment, efortul, ca să știți, efortul pe care statul român îl face și să nu sune nu știu cum /…/ a avut o anumită programare bugetară și suntem într-o procedură de deficit excesiv. Efortul total pe toate elementele de ajustare salarială pe care le avem – și nu numai educația, vorbesc și de celelalte domenii la care s-a acționat inclusiv azi -, dar și revenirea, ajungerea la grilă la Anexa 8 se ridică la 4 miliarde de lei, pentru restul de an de aici încolo. Deci, la acest moment, eu aș spune că ar trebui să așteptăm finalul semestrului unu, ca evoluție economică, să se înfăptuiască ceea ce cerem instituțiile cu atribuții de colectare. Să se înfăptuiască și alt lucru, pentru că, vedeți dumneavoastră, nu numai din veniturile pe care dumneavoastră le plătiți trebuie să vină aceste sume pe care să le punem la dispoziția societății, dar și din programele naționale, economice, de multiplicare economică, de investiții private. Deci, acei bani, pe care noi i-am pus la dispoziție la diverse ministere pentru programe care să ajungă în economie, trebuie duși cât mai rapid, ca să asigure multipicare economică, să asigure taxe sau să asigure venituri suplimentare la buget. Și atunci, în partea a doua a anului, vom avea această discuție. La acest moment, acesta a fost maximum, am fost alături de negociatorii din partea Guvernului, punând la dispoziție resursele pe care le-am găsit la acest moment.

Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă se poate, ultimele întrebări, deoarece, încă o dată vă spun, domnul ministru al muncii și domnul ministrul al sănătății sunt așteptați de sindicaliștii din sănătate.

Reporter: Doamna ministru, anul trecut, dacă nu mă înșel eu, când s-a prezentat proiectul de buget, presa a semnalat că Educația a primit fonduri mai puține decât în anii recedenți. Dumneavoastră ne-ați comunicat prin intermediul ministerului și, dacă nu mă înșel, chiar dumneavoastră ați ieșit și ați spus că sunt suficienți bani și că nu o să fie probleme. Se pare că avem probleme, de aceea mulți profesori se află încă în grevă. Domnul ministru spunea de o rectificare bugetară. Ați purtat discuții în așa fel încât să avem pentru Educație un buget mai mare și să nu mai dăm banii care se risipesc prin alte sectoare? Vă mulțumesc.

Ligia Deca: Deci, ceea ce am declarat la finele anului trecut este că, pe angajamentele legale existente în acel moment, bugetul era construit acoperitor. Așa se construiește un buget, pe angajamentele legale din momentul respectiv. De asemenea, tot în acel moment am spus că, normal, că ne dorim mai mult, mai ales că în proiectul de lege al educației, al legilor educației, era deja stipulat angajamentul de 15% din bugetul general consolidat. Deci, în mod firesc, aceea este ținta noastră și aceea este ținta care considerăm că ar asigura, pentru sistemul educațional, dar tot ceea ce este necesar. Sigur că, în contextul ultimelor săptămâni, am avut o serie de discuții cu Ministerul Finanțelor vizavi de modul în care bugetul educației va putea să acopere toate angajamentele luate deja de către Guvern, inclusiv majorările salariale pentru tot personalul din învățământ. Plus alte elemente care țin de investiția în infrastructură, de sprijinul pentru cadre didactice ș.a.m.d. De altfel, pachetul de legi ale educației a trecut prin Parlament și își va produce efecte până la finele anului calendaristic și sigur că asta va impune noi elemente de rectificare. Deci, discuțiile au început deja pentru rectificare și am toată convingerea că, în acest format constructive, vom face în așa fel încât să sprijinim tot ceea ce ne-am angajat deja că vom face pentru cadrele didactice, pentru elevi și, în general, pentru educație.

Adrian Câciu: Aș adăuga, dacă îmi permiteți. Acest an este primul an în care se face bugetare pe program, pentru că sunt multe chestiuni care scapă și se tratează doar aritmetic, ponderi în PIB sau nu știu… Evident, sunt neajunsuri în anumite sectoare. Și eu sunt convins că la rectificare se pot găsi resurse. Încă o dată, reprioritizarea unor sectoare este evident necesară., dar trebui construite programe. Bugetarea pe programe este un angajament pe care România l-a luat în fața Europei și care va reforma, până la urmă, sistemul de politică fiscal-bugetar al României în următorii ani. Și pe ceea ce noi am discutat, dar și pe ceea ce înseamnă noile legi ale educației, pentru că, apropo de legile educației, poate astăzi erau în vigoare, poate nu e bine să facem afirmații politice, dar nu suntem un guvern de tehnocraţi. Suntem un guvern cu politic, dar unii au atacat aceste legi. Noi ne-am dori ca ele să fie deja promulgate și deja să trecem la realizarea unor programe, așa cum sunt prevăzute în multele din articolele din legile educației. Deci avem mult de de muncă, dar trebuie să ne ajute și opoziția un pic. Dacă vrem să înțelegem că prioritatea României, indiferent de partid politic, este educația. Legile educației trebuie să ajungă să fie promulgate. În paralel, ministerele de resort de linie, care pot sprijini Ministerul Educației, asigură resurse, asigură resursa umană, asigură toate elementele necesare, se fac programele și atunci se găsesc soluții și la rectificare. Cu siguranță se vor găsi.

Reporter: Voiam să vă întreb dacă ar putea exista, totuși, posibilitatea ca Guvernul sau dacă ia Guvernul în calcul să emită, totuși, un act normativ, o ordonanță de urgență, având în vedere că sindicaliștii nu sunt mulțumiți de memorandum ca o soluție de backup sau ca un compromis pentru înceta greva?

Adrian Câciu: Cred că vă va explica domnul ministru al muncii de ce. Nu vreau să arunc… Îmi cer scuze, stimate coleg. Nu… Ce se întâmplă. Avem această reformă în PNRR și trebuie să facem lucrurile înțelegând nevoia de asigurare a unui nivel de salarizare superior. Sunt anumite chestiuni pe care trebuie să le facem la timp. Într-adevăr, e nevoie și de încredere între părți. Eu cred că e timpul să reconstruim această încredere. Ceea ce a făcut acest Guvern, și nu numai Guvernul, ci și coaliția, au fost primii pași primii pași pentru reclădirea acestui fundament al unui dialog între cele două părți. Și eu cred că trebuie înțeles lucrul acesta.  Cu asumarea trecutului, până la urmă.

Reporter: Domnule ministru, la începutul acestui an, au fost majorate salariile primarilor. La acea vreme, spuneați că orice majorare trebuie să se facă în bugetele deja alocate. Astăzi, însă, pe ordinea de zi am văzut o hotărâre prin care ați alocat aproximativ 16 milioane de lei primarilor și banii pot fi folosiți pentru plata salariilor. Vă rog să ne explicați această decizie.

Adrian Câciu: Este o interpretare. Sunt cheltuieli de…

Reporter: Este în nota de fundamentare. Printre cheltuielile care pot fi acoperite sunt și salariile în nota de fundamentare și precizează că primarii nu mai au fonduri ca să acopere toate salariile.

Adrian Câciu: Nota de fundamentare, dacă nu mă înșel, a fost emisă de Ministerul Dezvoltării. Bănuiesc că are toate datele să vă răspundă pe baza informațiilor primite de la prefecturi, care suny primările au rămas într-o astfel de situație. Din ceea ce eu știu, este vorba de cheltuieli neprevăzute, pe de o parte, la unele din localități și, pe de altă parte, de cheltuieli de funcționare pe fondul creșterii prețurilor la utilități. Dar, evident, Ministerul Dezvoltării vă poate pune la dispoziție detalii mai concrete din perspectiva aceasta. Că discutăm la modul general, nu cred că sunt primăriile în situația aceasta.

Reporter: Domnule ministru, dar în fiecare an asistăm la această situație în care la jumătatea sau la finalul anului, primăriile rămân fără bani de salarii. De fiecare dată, Ministerul Finanțelor, Guvernul transmite că nu se va mai repeta. Ce se întâmplă, totuși, cu felul în care se chibzuiesc primăriile?

Adrian Câciu: E o bună întrebare. Cred că ar trebui să avem mai multă analiză la nivel local. Nu pot să-mi permit eu să dau sfaturi unităților administrativ-teritoriale, dar pot să spun că cred că trebuie să mergem într-un alt mod de a aborda lucrurile la nivel central și local în relația noastră, ținând cont, totuși, de faptul că există autonomie financiară locală și există, prin Legea finanțelor publice locale, o serie de obligații la nivel local în a-și administra cheltuielile de funcționare din fonduri proprii.

Reporter: Dummneavoastră aţi alocat, totuşi, aceşti bani.

Adrian Câciu: Stimată doamnă, trebuie să guvernăm o țară, nu o să lăsăm ca oamenii să sufere dacă unele lucruri se întâmplă în neregulă, să le spun așa, sau nu se întâmplă cum trebuie în anumite localități. Cetățenii nu au nicio vină.

Reporter: Legea “România educată” prevede ca bugetul Ministerului Educației să fie de 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.

Adrian Câciu: Cred că bugetul alocat educației, nu Ministerul Educației, că trebuie să… Și aici a fost o confuzie, va trebui explicată cred, mai des de dna ministru, ca gestionar sau ca manager al acestui sector, să se înțeleagă că educația se găsește în multe, multe sectoare și apare în cheltuielile și de cercetare, și de educație, de la alţi ordonatori de credite.

Reporter: Dar avem garanția că va fi așa?

Adrian Câciu: Legile educației, la momentul în care sunt promulgate, sunt obligatorii. Şi am mai spus un lucru, care, sigur, va trece, probabil, neobservat, dar aș vrea să nu treacă neobservat. Nu cred că vreun guvern își va mai permite, după această acțiune, să nu țină cont de această prioritate națională.

Reporter: Dar avem deja o lege care spune că educația, de data aceasta, Ministerul Educațieim trebuie să primească 6% din PIB.

Adrian Câciu: Da.

Reporter: Şi ce garanții avem? Pentru că de aici…

Adrian Câciu: Coroborați acest angajament pe care l-am spus acum cu cealaltă afirmație a mea, că bugetarea ar trebui să se facă pe programe. Deci, dincolo de cheltuielile de funcționare și cheltuielile salariale, trebuie să avem programe, astfel încât să asigurăm și coerența cu Planul Național de Redresare și Reziliență, dar, mai ales, să avem o eficiență în cheltuirea banilor publici. Și eu sunt convins că atâta timp cât se va veni cu aceste programe, se vor găsi și resurse financiare.

Reporter: Bună ziua! Apropo de sumele acordate în teritoriu astăzi, dacă aproape 17 milioane de lei au ajuns în diferite unități administrativ-teritoriale pentru cheltuieli neprevăzute, am putea să presupunem că tot aceste unități administrativ-teritoriale au probleme și în implementarea proiectelor cu bani, inclusiv europeni? Pentru că, până la urmă, vorbim despre chibzuirea banilor. Sau ce semnale aveți?

Adrian Câciu: Pentru ceea ce înseamnă partea de cofinanțare și elementele de structură a costurilor, pentru că, după cum știți, anul trecut au crescut foarte mult prețurile la materialele de construcții, am asigurat o linie de finanțare prin împrumuturi din Trezorerie către autoritățile locale, în valoare de 1 miliard de lei, care este valabilă până la 1 august. Vedem modul de tragere a acestei linii de finanțare, iar dacă va fi nevoie, vom suplimenta. Din semnalele pe care le am, la acest moment, gradul de absorbție la această linie de finanțare e undeva la 30%, deci există încă spațiu pentru autoritățile locale de a se finanța din acele împrumuturi din Trezorerie.

Reporter: Cheltuieli neprevăzute și cheltuieli cu utilitățile, în condițiile în care nu am avut o iarnă grea, cel puțin /…/

Adrian Câciu: Sunt convins, încă o dată, de detaliile acestea, pentru că aici ar trebui intrat, dacă vreți, într-o analiză făcută de către Ministerul Dezvoltării, care are analiza de la prefecturi, pentru că asta vine, modul care se construiesc astfel de hotărâri de guvern se face pe baza informărilor făcute de prefecturi, care primesc, la rândul lor, solicitările de la autorităţile locale. Ministerul Dezvoltării, cu siguranță, poate fi mai detaliat în a spune concret ce tipuri, pentru că, într-adevăr, aici sunt de acord cu dumneavoastră. Poate ar trebui să fim puțin mai concreți în notele de fundamentare, să nu mai fie afirmații generale, pe sintagme clasic utilizate, care pot da naștere la o serie de interpretări, la modul general.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Ultima întrebare, vă rog. Dacă doriți să continuăm briefingul și cu cei doi miniștri care sunt în sală.

Reporter: O lămurire, atât. Ce ne aşteaptă la rectificarea bugetară, în contextul acesta?

Adrian Câciu: O redistribuire de resurse; o redistribuire de resurse și o reprioritizare a cheltuielilor publice. Vedeți…

Reporter: Domnule ministru, dacă ne daţi răspunsuri tot din astea, politice, cred că stăm aici până pe seară.

Adrian Câciu: Vreţi să facem verificarea în direct?

Dan Cărbunaru: Vă rog, ultima întrebare.

Adrian Câciu: Dacă vreți o facem în direct, dar, cred că n-avem spațiul necesar. Stăm până la noapte şi o facem în direct.

Dan Cărbunaru: Spuneţi întrebarea.

Reporter: Domnule ministru, dacă îmi permiteţi. Pentru că spuneaţi de politică. Eu sunt pe partea de business. Colegii mei şi cu mine, aici de faţă, noi nu facem politică, noi facem presă. Deci, ce vreau să vă întreb. Când aţi fost ales ca ministru, aţi făcut un buget. Se vede că, din ceea ce avem acum, la zi, nu prea corespunde cu obiectivele pe care vi le-aţi propus atunci. La sfârşitul lunii mai, dacă nu era această grevă, urma ca să fie o rocadă de miniştri. Probabil nici greviştii, profesorii, nu vor ca să accepte ceea ce le propuneţi pentru că ştiu că urmează alţi miniştrii care s-ar putea să nu mai ţină cuvântul dat aici de dumneavoastră sau de doamna ministru. Înţelegeţi? De aceea, un memorandum nu are puterea unei ordonanțe de urgență sau a unei hotărâri de guvern. Cum credeți că rezolvați situația în așa fel încât, copiii, elevii să se întoarcă la şcoală? Vă mulţumesc!

Dan Cărbunaru: Mulţumesc! A fost ultima întrebare. Vă rog!

Adrian Câciu: Situaţia se rezolvă tot prin dialog și înțelegere și solidaritate, să știți.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezenţă doamnei ministru Deca, domnului ministru Câciu şi le mulţumesc pentru răbdare şi faptul că au rămas alături de noi, domnului ministru al muncii, Marius Budăi, şi domnului ministru al sănătăţii, doctorul Alexandru Rafila. Dumnealor sunt aşteptaţi de sindicaliştii din sănătate pentru negocieri. Domnul ministru al muncii, vă rog.

Marius Budăi: Îl lăsăm pe domnul…

Dan Cărbunaru: Domnule ministru al sănătăţii!

Alexandru Rafila: Bine, atunci vreau să mulţumesc domnului ministru. Tema mea nu e legată de protestele sindicale. Ne-am întâlnit permanent cu sindicatele şi azi de dimineaţă, şi scurt, aici, la Guvern, ne aşteptăm şi la Ministerul Sănătăţii şi încercăm să găsim împreună și am și găsit, pentru o parte dintre revendicări, soluții concrete. Şi sper ca ele să fie acceptate, acceptabile și să ducă la o situație care să evite apariția unei greve generale în sectorul sanitar.

Sunt pentru alt subiect aici. Astăzi au fost aprobate, prin ordonanță de urgenţă, principiile de funcționare ale Programului Operațional pentru Sănătate. Un program important, care alocă resurse de până la 6 miliarde de euro în următorii ani. Deci nu e vorba de o finanțare punctuală, anuală. Vreau să vă spun că acest Program Operațional pentru Sănătate noi l-am găsit blocat, din păcate, şi am reluat negocierea lui, încă de anul trecut și am reușit să-l… Suntem singura țară care are un astfel de program sectorial în domeniul sănătății, care beneficiază de o finanțare care nu este exclusivă pentru investiții în sectorul de sănătate, dar care aduce o reparație importantă. În sensul că, dacă în Programul Național de Redresare și Reziliență, 22 de județe din această țară nu au avut posibilitatea depunerii de proiecte pentru investiții în asistența medicală spitalicească, în cadrul acestui Program Operațional pentru Sănătate, care e gestionat de MIPE, cu avizul Ministerului Sănătății, va fi posibil acest lucru.
Principiile mari care să poată să ducă la selecția obiectivelor au fost cuprinse în această ordonanță de astăzi și vreau să vă spun că acest program răspunde multor necesități. Nu doar cele legate de investițiile în asistența medicală spitalicească, inclusiv în domeniul combaterii și controlului cancerului, pentru că reprezintă o sursă de finanțare de câteva sute de milioane de euro, în dezvoltarea centrelor ambulatorii, care pot să facă diagnosticul, screeningul și diagnosticul cancerului, dezvoltarea laboratoarelor de anatomie patologică și de genetică. Sunt multe investiții în domeniul oncologiei care pot să se desfășoare în următorii ani. Acesta este scopul acestui program. Sunt convins că autoritățile locale, în principal, dar și Ministerul Sănătății sau alte autorități centrale, vor depune proiecte care pot să fie eligibile încât decalajul înregistrat în momentul de față între județele țării, între centrele universitare și alte județe care nu au șansa unui centru universitar medical pe teritoriul lor, să se reducă. Pentru că este esențial, nu numai pentru mine sau pentru Ministerul Sănătății, cred că pentru toată lumea, ca acest decalaj, în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, să se reducă și oamenii, indiferent de domiciliu, să poată să aibă acces la servicii de bună calitate.

Noi însă, lucrăm în paralel, pentru că nu putem să facem doar investiții, nu ne dorim muzee, să devină muzee noile structuri, noile spitale, ci lucrăm foarte serios împreună cu universitățile de medicină și farmacie, pentru că aceste structuri să beneficiază de personal calificat. Este principala provocare. Cred că este cel puțin la fel de importantă ca și investițiile, să putem în decurs de 4-5 ani, cât vor dura toate aceste proiecte până devin operaționale, să rezolvăm și problema resursei umane calificate care să lucreze în aceste instituții medicale. Vă mulțumesc! Dacă aveți întrebări referitoare la acest subiect, vă rog.

Reporter: Bună ziua! Vreau să vă întreb care este, în medie, majorarea pentru personalul din sănătate?

Alexandru Rafila: Nu am un răspuns pentru dvs., că nu discutăm de o majorare medie, discutăm despre alte tipuri de revendicări, discutăm despre contractul colectiv de muncă, discutăm despre voucherele de vacanță, care sunt finanțate separat, încât să nu mai greveze bugetul spitalelor, să fie distribuite în mod echitabil, discutăm despre angajările noi în sistemul de sănătate, știți bine, pe bază de memorandum și, mă rog, la ceea ce vă referiți nu am o sumă exactă, dar este vorba despre aducerea la așa-numitele anexe A2, care include personalul auxiliar sistemului de sănătate, din sistemul de sănătate și din alte sisteme, dar în special din sistemul de sănătate, la nivelul valorii salariului din 2022. Au fost uitați și acum se face această reparație. Vă rog.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, spuneați că sperați să nu se ajungă la o grevă generală? Care este, totuși, poziția Guvernului, poziția Ministerului Sănătății? Sindicaliștii au cerut lucruri clare să fie legat de sporuri, de salarii, de plată au cerut de asemenea, într-adevăr, solicitări legate de contractul colectiv de muncă, dar mare parte din revendicări sunt de ordin financiar.

Alexandru Rafila: Salariile. Deci, v-am explicat că reparația legată de personalul auxiliar s-a legiferat astăzi prin aprobarea ordonanței de urgență, la ceea ce vă referiți dvs., respectiv plata diverselor sporuri la personalul de gardă sau la personalul care face ture la salariul efectiv din această perioadă, nu la salariul din 2018, cum s-a întâmplat în ultimii ani, nu poate avea decât o soluționare tranzitorie, până la apariția noii legi a salarizări, care elimină această discriminare, tatonăm cele mai bune soluții în care să putem să avem o soluție pentru dânșii, pentru fiecare dintre categorii, fie că ne referim la medici, la asistenții medicali sau la personalul de îngrijire, de exemplu, infirmiere, încât aceste sporuri, care să nu se numească neapărat sporuri, dar care să ducă la o echilibrare a veniturilor, care să poată să fie în funcțiune până în momentul în care noua lege a salarizării intră în funcțiune.

Reporter: Ce înseamnă, mai exact, această soluție tranzitorie?

Alexandru Rafila: Explorăm, împreună cu dânșii, am discutat și cu cei de la Sanitas, și cu cei de la Solidaritatea Sanitară, am discutat și cu cei de la Ambulanța, m-am întâlnit azi de dimineață cu ei. N-are rost să intrăm în speculații. Încercăm să găsim împreună o soluție și există o foarte bună bază de dialog, serioasă, asumată și neconflictuală. Cred că ăsta este lucru cel mai important.

Reporter: Ne-am putea aștepta la noi majorări adoptate de Guvern ca soluție tranzitorie?

Alexandru Rafila: Nu pot să fac niciun fel de comentariu. Aștept să găsim o soluție împreună și pe care să v-o comunicăm asumat. Așa cum spuneam, prefer astfel de abordări decât unele speculative.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc!

Reporter: Domnule ministru, astăzi s-a adoptat o ordonanță de urgență care prevede aducerea tuturor angajaților din sănătate, poliție și armată la nivelul grilei  din 2022. Dacă în privința angajaților din MAI, din SRI și din armată știm  creșterea medie este de 350 lei, spuneți-ne care este majorarea pe care o primesc angajații din sănătate?

Alexandru Rafila: V-am mai explicat că nu știu o sumă, cât este suma exact. Aceste majorări depind foarte mult de salariul fiecărei categorii. Nu discutăm despre o singură categorie. O să mă informez și o să vă comunicăm printr-un comunicat de presă. Nu cred că este important acest procent, cred că mai important pentru fiecare dintre categorii. Nu știu dacă domnul ministru Budăi are răspuns la întrebarea aceasta, dar mă îndoiesc că, având în vedere numărul divers de profesiuni, să știm exact care este suma pe care o primește fiecare angajat. Important este că nivelul de salarizare este nivelul din anul 2022. Mulțumesc.

Reporter: Domnule ministru, o precizare, vă rog.

Alexandru Rafila: Vă rog.

Reporter: Dacă îmi permiteți. În medie, potrivit calculelor făcute, majorarea aceasta pentru infirmieri, pentru brancardieri, de exemplu, ar însemna aproximativ 100-200 lei la salariu. Credeți că este suficient pentru a evita această grevă generală anunțată în sănătate?

Alexandru Rafila: Greva nu este generată de o anumită categorie profesională sau posibilitatea nu este menționată de o anumită categorie profesională. Este menționată de reprezentanții angajaților din sănătate, fie că sunt medici, asistenți medicali, infirmieri sau brancardieri, n-are niciun fel de importanță. Se repară acum o nedreptate. Discuțiile, cum v-am spus, în permanență au fost constructive și e vorba de un set de revendicări, iar cel puțin mai mult de jumătate dintre aceste revendicări cu siguranță se realizează în perioada imediat următoare. Iar semnarea contractului colectiv de muncă, ocuparea posturilor vacante, voucherele de vacanță, ordonanța care a apărut astăzi arată seriozitatea dialogului și asumării acestor măsuri.

Reporter: Câte persoane beneficiază de majorările adoptate astăzi?

Alexandru Rafila: Câteva zeci de mii de persoane. Pot să vă spun că în spitale, de exemplu, există peste 40.000 de persoane care sunt asimilate aceste categorii de personal.

Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă mai sunt întrebări pentru domnul ministru al sănătății.

Alexandru Rafila: Mulțumesc frumos, la revedere.

Dan Cărbunaru: Dacă nu, având în vedere că domnul ministru al muncii… Vă rog.

Reporter: Când s-a anunțat /…/ și pentru creșterile salariale pentru profesori, doamna ministru al educației a prezentat.

Alexandru Rafila: Mulțumesc, la revedere.

Reporter: Domnul Rafila, e puțin ciudat că…

Alexandru Rafila: Nu vă supărați…

Reporter: …că nu știți ce conține ordonanța de urgență.

Alexandru Rafila: Știu ce conține ordonanța. Păi, v-am spus pe scurt ce conține. Conține alinierea salariilor pentru personalul auxiliar de îngrijire din sectorul sanitar la nivelul anului 2022. V-am spus cum…

Reporter: Niște exemple? Ne așteptam să veniți pregătit pentru acest /…/ Alexandru Rafila: Dar sunt foarte pregătit. La ce vă referiți?

Reporter: Dați-ne niște exemple, ce creșteri salariale sunt acum prin ordonanța adoptată astăzi.

Alexandru Rafila: Sunt creșteri salariale la personalul de îngrijire, infirmiere, brancardieri și alte categorii de personal.

Reporter: Nu v-am întrebat la cine, ci ce creșteri sunt?

Dan Cărbunaru: Va reveni Ministerul Sănătății, de îndată ce…

Alexandru Rafila: Vă revin cu un procent, ca să vă dau procentul exact. Credeți că lucru ăsta este important? Important este că se repară.

Reporter: Sigur, au ieșit în stradă.

Alexandru Rafila: Nu, nu sunt în stradă pentru lucrul ăsta. Îmi pare rău.

Reporter: Ba da, sunt și pentru lucrul acesta.

Alexandru Rafila: Nu, nu cred că pentru lucrul ăsta. N-are rost să intrăm în polemici. Mulțumesc frumos.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Astăzi, practic, așa cum spunea și domnul ministru al sănătății – și nu doar pentru sănătate, și pentru alte categorii de salariați din sistemul bugetar, a fost făcut ceea ce s-a întâmplat recent și pentru salariații din educație, din cei regăsiți în Anexa 8, respectiv ducerea până la maxim a veniturilor salariale de care puteau beneficia în baza încă în funcțiune a Legii 153 din 2017, pe care domnul ministru, probabil, o să vă prezinte în ce mod a abordat-o, tocmai pentru a repara toate aceste inechități acumulate în ultimii ani. Acest guvern reușește să ducă la capăt implementarea acestei legi, deschizând însă, iată, calea către un nou cadru legal care să ofere cu adevărat echitate în interiorul sistemelor, dar și între ele. Este dialogul pe care cu prioritate îl poartă domnul ministru Budăi cu cei din educație, dar și cu cei din sănătate și alte categorii de bugetari. Domnule ministru, vă rog.

Marius Budăi: Mulțumesc frumos. Bună ziua tuturor și vă mulțumesc frumos pentru prezență. Astăzi s-a mai produs încă o etapă din, până la urmă, a aplica ceea ce înseamnă Legea salarizării unitare în sistemul bugetar din România. Și anume, Anexa 2, pentru familia ocupațională Sănătate și Asistență Socială. Pentru că efortul bugetar pentru această anexă este și pentru persoanele care lucrează în domeniul sănătății și al asistenței sociale. Iar Anexa numărul 6, pentru tot ceea ce înseamnă Apărare, Ordine publică și Siguranță națională, cu precizarea că pe această anexă se află și lucrătorii din cadrul penitenciarelor. Efortul bugetar pentru Anexa 2 este în jur de 406 milioane de lei, cu un efort de 350 de milioane, de acum până la sfârșitul de an, pentru Asistență socială și 56 de milioane pentru Sănătate, iar efortul este de 700 de milioane pentru aplicarea a tot ceea ce înseamnă până la sfârșitul anului. Toți cei care intră și, repet, nu numai Apărare, Ordine publică și Siguranță națională, pentru că aici intră, pe Anexa 6, și lucrătorii din cadrul penitenciarelor. Astea sunt ultimele măsuri prin care ne asigurăm că mai parcurgem încă o etapă în dialogul pe care îl avem noi cu sindicatele în această perioadă. Mă refer noi – la coaliție și, bineînțeles, la noi – Guvern.

Reporter: Bună ziua! Vreau să întreb pe un alt subiect legat de pensiile speciale. Așteptați de mai bine de o săptămână avizul sau, cel puțin, feedback-ul Băncii Mondiale. Când ar trebui să vină acest act cu privire la pensiile speciale? Pentru că reforma este blocată în Parlament de mai bine de trei luni.

Marius Budăi: Nu, nu este blocată reforma. Se lucrează la reformă. Dacă am face, poftim…?

Reporter: Nu a fost adoptată?

Marius Budăi: Nu, nu, nu. Este o reformă care, clar, este cu interes principal și atunci dumneavoastră știți acest lucru. Eu vreau să vă spun că, de exemplu, o altă reformă care, pentru Ministerul Muncii și pentru coaliție și pentru Guvern este la fel de importantă – venitul minim de incluziune, pentru că vorbește, practic, de a scoate cât mai mulți oameni din sărăcie și este o reformă extrem de importantă, nu la fel de excitantă din punct de vedere al discursului public ca și pensiile speciale, dar este foarte importantă, dacă vorbim de cetățenii României, tot la fel de mult a stat în dezbatere în Parlament, atât cu parlamentarii din toate partidele, cu cei interesați, și cu Comisia Europeană și cu Banca. De ce prefer așa? Dintr-un singur motiv: nu vreau să adopt – și am solicitat liderilor coaliției, în principal celor doi – şi vorbesc aici de Nicolae Ciucă și de Marcel Ciolacu – acest mod de lucru încă de la început, de când am început să implementez PNRR, pentru a nu mă întoarce ulterior, după aprobare, să spună Comisia că nu e în regulă. Și de aia, ori de câte ori va trebui să discut cu Comisia și cu Banca Mondială, nu voi ezita și o să o fac. Iar după modelul pe care l-am implementat, nu mă laud eu singur aici, nu mi-au murit lăudătorii, Comisia Europeană apreciază acest mod de lucru și l-a recomandat și la alte ministere.

Reporter: Şi când ar trebui să vină?

Marius Budăi: Astăzi după-amiază, fiind diferența de fus orar între Washington și România, vom avea un al doilea video call al săptămânii acesteia cu Banca Mondială, urmând ca mâine, probabil, dacă ajungem la niște concluzii, să avem un video call într-o comisie tripartită, Banca Mondială, de la Washington, Comisia Europeană, de la Bruxelles și noi, de aici, din București – Ministerul Muncii, mă refer. Şi cu siguranță, dacă obținem un răspuns, ceea ce îmi doresc și am explicat Comisiei Europene și Băncii Mondiale că ne dorim ca această reformă să fie aprobată în această sesiune parlamentară. Au înțeles acest lucru și colaborează cu noi intens pentru a rezolva această problemă.

Reporter: Magistrații au anunțat că nu sunt de acord cu majorarea vârstei de pensionare și mai mult decât atât, că vor ieși în stradă, vor face proteste. Ce le transmiteți?

Marius Budăi: Eu nu sunt într-un într-o divergență cu nimeni absolut. Noi suntem în postura – ca toți miniștrii de resort care au în coordonare astfel de indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi speciale – să implementeze ce s-a scris în PNRR și să implementeze reforma la care România, la acea dată, 2020-2021, s-a asumat.

Reporter: Și mai am o singură întrebare, legată de pensiile publice. Calcularea pensiilor ar trebui să fie gata în luna septembrie sau cel puțin spre final de an. Însă nu au fost făcute nici evaluările, dosare de evaluare /…/

Marius Budăi: Exact. N-aș vrea să facem confuzie între cele două elemente și mă bucur că nu ați făcut-o. Însă evaluarea – și nu evaluarea, că de fapt este digitizarea. Digitizare, nu digitalizare. Este digitizarea dosarelor, în acest moment, adică preluarea dosarelor într-un format electronic. Și nu numai că preluarea într-un format electronic, ci și separarea datelor cu caracter contributiv de datele cu caracter necontributiv. Mă refer aici la perioade. Separarea sporurilor care au fost luate în calcul de sporurile – și mă refer la sporurile cu caracter permanent – de sporurile care nu au fost luate în calcul – și mă refer la sporurile care nu au avut caracter permanent. Sunt chestiuni tehnice. Nu vreau să intru foarte mult, să-i zăpăcim pe cetățeni. Însă digitizarea, clar, evaluarea, cum vrem să-i spunem, pe înțelesul tuturor, va fi terminată, iar atunci când vom avea un acord și pe ultima formă de lege pe care o vom adopta, cu siguranță, recalcularea se va face într-un timp mult, mult, mult mai scurt. Abia atunci putem vorbi de recalculare, în momentul în care avem promulgată și publicată în Monitorul Oficial noua lege.

Reporter: Această evaluare, digitizare, cum spuneţi dumneavoastră, ar putea fi încheiată vara aceasta?

Marius Budăi: Da, la 1 septembrie o încheiem. E posibil și acum, e o chestiune tehnică, de interior – ştiți foarte bine că am fost director la o Casă de Pensii – să rămână unul, două, trei dosare care să fie mult mai dificile, din cauza vechimii dosarului și faptului că n-au fost niciodată aceste dosare măcar într-un program informatic. Sunt lucruri izolate, pe care le rezolvăm pas cu pas și care nu reprezintă o problemă în implementarea legii ulterioare. Mulțumesc și eu.

Dan Cărbunaru: Aş vrea, cu permisiunea dumneavoastră, să revin la întrebarea adresată mai devreme de Adrian Vasilache de la Hotnews, pentru că domnul ministru al sănătății, care s-a grăbit pentru a merge la întâlnirea cu sindicaliștii din Sănătate, vă răspunde prin intermediul meu – sunt creșteri între 2 și 5 la sută pentru personalul din această categorie, regăsită pe anexa respectivă. Mare parte dintre majorări fuseseră deja făcute în sistemul de sănătate, pentru că, vă reamintiți, a fost considerat prioritar și, ca atare, s-a bucurat printre primele categorii de bugetari de aceste măriri. Ce pot să vă spun este, ca să vă ofer câteva exemple, în cazul unei infirmiere, creșterea este de 200 lei, de la 4.242 la 4.423 de lei, iar un brancardier va ajunge, după majorarea dispusă astăzi de Guvern, la 3.676 de lei. Desigur, pentru alte detalii, așa cum a și promis domnul ministru Rafila, colegii de la Ministerul Sănătății vă pot prezenta grila completă a majorărilor. Îmi cer scuze, mulțumesc pentru înțelegere. Revenim la întrebări.

Reporter: Mulţumesc şi eu. Domnule ministru, sindicatele din învăţământ au refuzat să vină la acea negociere cu privire la legea salarizării. Vă rog să ne spuneți dacă le-ați mai chemat, dacă aţi reuşit să mai discutaţi şi care sunt primele concluzii?

Marius Budăi: Păi am discutat şi aseară, chiar, pe acest memorandum pe care Guvernul l-a adoptat astăzi în Parlament. Am discutat asupra formei de final a ceea ce reprezenta, pentru sindicate, acea dorință de a mai prinde într-un act normativ, dacă vreți așa, acel principiu de la care să plecăm la legea salarizării. Asta înseamnă că am avut dialog tot pe viitoarea lege a salarizării. Deci dialog am avut. Şi vreau să vă spun că dialog între sindicate și Ministerul Muncii sau chiar eu, ministrul muncii, este zilnic, permanent. Nu înseamnă, şi nu că din lipsă de respect pentru dumneavoastră, dar nu putem ca după fiecare întâlnire sau fiecare discuție telefonică, să vă sunăm: ştiți, am discutat cu sindicate, dar dialog există și vă garantez cu toată seriozitatea că este un dialog extrem de constructiv și, de altfel, ați văzut că am și răspuns public la invitația unei doamne director din București și am fost ieri și la un colegiu național de aici, din București și am avut o discuție direct cu cadrele didactice.

Reporter: Sunt posibile acele majorări în medie de 60%, pe care le cer sindicatele din învățământ? Este posibil să le vedem în noua lege a salarizării?

Marius Budăi: Cu siguranță vor fi în noua lege a salarizării, pentru că această coaliție și-a luat angajamentul ca discuțiile pe următoarea grilă a educației, a tot ceea ce înseamnă salarizarea personalelor din sistemul național de învățământ, să plece de la principiul salariul mediu brut pe țară utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Deci, această coaliție își asumă că, după ce am dat prioritatea sănătății și se pare că bine am făcut, după ce am văzut ce s-a întâmplat în pandemie și exodul de medici s-a oprit foarte mult, este clar, pentru noi, acum, că dacă nu facem acest lucru cu educația, și eu vorbesc și din punct de vedere al ministrului muncii, care mă interesează foarte mult, competențele copiilor noștri, dar v-o spun și ca părinte, îmi doresc ca într-un parteneriat și am fost întrebat ieri, de exemplu, de un dascăl, de o doamnă profesor la Colegiul Național “Ion Luca Caragiale”, dacă le pot propune un proiect național şi am spus cu siguranță că da. Și am acel proiect al meu, unde știți că am fost prin țară și deja voi avea și alte acțiuni pe care le-am intitulat așa de suflet, simbolic: îndrăgostirea tinerilor de meserie. Cred că un parteneriat între Ministerul Muncii și Ministerul Educației, pentru a crește competențele copiilor noștri și pentru a oferi, mediului privat sau pieței muncii, calificările de care e nevoie este extrem de important pentru viitor și ăsta este proiectul meu pe care îl propun.

Reporter: Aş fi insistat puţin, ca să fie clar. Spuneaţi că este posibil ca noua lege a salarizării să prevadă majorări de 60% pentru profesorii în medie? Aceste majorări de 60% le poate bugeta statul?

Marius Budăi: Am spus că este posibil și că mă bazez pe determinarea coaliției în a rezolva această problemă. N-am spus că se întâmplă clar de la 1 ianuarie. Am spus că este posibil și plecăm, în discuția noastră cu cei din sistemul național de învățământ de la principiul pe care dumnealor l-au solicitat și de la faptul că o primă solicitare a sindicatelor, de exemplu, în această grevă, în acest conflict de muncă, a fost să acordăm 25% pentru debutați. Și asta a făcut Guvernul. A acordat 25% pentru debutanți.

Reporter: Domnule ministru, vechea lege a salarizării bugetare, cea pe care o avem în prezent, a fost amânată ani la rând. Vedem că pregătiți o nouă lege în care sunt incluse o serie de majorări. Cum veţi bugeta această lege, pentru că din start pare un impact bugetar considerabil şi Comisia ne cere, totuşi, să reducem anvelopa de cheltuieli.

Marius Budăi: Şi în Legea 153, dacă vă aduceţi aminte, și am avut, și ați avut discuțiile și cu colega mea Lia Olguţa Vasilescu şi ulterior cu mine, a fost o aplicare etapizată, exact dintr-o responsabilitate financiar-bugetară. Cu siguranță, atunci când discuțiile vor fi finalizate cu toate sistemele, că noi acordăm într-adevăr sistemului de învățământ prioritatea necesară în aceste momente și prioritatea asumată de această coaliție, dar avem alți și alți oameni în România de care trebuie să avem grijă sau alte sisteme, cu siguranță vom avea un impact bugetar care va fi modelat, împreună cu Banca Mondială și Comisia Europeană și cu Ministerul de Finanțe, și vom avea și vom pune pe masă, transparent, soluțiile pe care le propunem. Dar să vi le spun astăzi, neavând un asemenea impact și o asemenea cifră, ar fi neprofesionist din partea mea.

Reporter: Ne așteptăm ca noua lege a salarizării bugetare să fie tot una etapizată, vorbind tot despre o etapizare de 3 ani?

Marius Budăi: Ne așteptăm ca noua lege a salarizării să prevadă că sistemul de educație, așa cum și-a asumat coaliția, este domeniu prioritar acum.

Reporter: Aș reveni puțin la pensiile speciale și v-aș întreba de ce a fost nevoie ca PSD să vină cu o nouă inițiativă pentru desființarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, nu putea fi modificat astfel proiectul care se află acum în Parlament?

Marius Budăi: Nu s-a putut acest lucru, pentru că acest proiect este în legătură cu o asumare guvernamentală din Programul Național de Redresare și Reziliență, care are prevederi  foarte clare, și anume acele șase legi care sunt cuprinse ulterior, din cauza pot să spun cu siguranță, a faptului că acei „profesioniști”, între ghilimele, care au scris atunci în PNRR, pe această secțiune, au scris pensii speciale și au intrat iată și pensiile militare aici. Sunt lucruri stricte și clare prevăzute acolo și nu se dorește a se amesteca un jalon din PNRR și a se pune măcar sub semnul întrebări, nu în pericol sau cu semnul exclamării, măcar atragerea de fonduri, atât de necesară în dezvoltare a României. Ăsta este fundamentul pentru care s-a făcut acest lucru.

Reporter: În trecut a fost o decizie a CCR prin care elimina… judecătorii CCR au decis că eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari este neconstituțională. Dacă va trece acest proiect al PSD pentru desființarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, nu credeți că ne vom lovi iarăși de aceeași situație?

Marius Budăi: Vă mărturisesc că nu am avut timp și cred că mă înțelegeți de ce. Că ieri a fost o zi foarte plină de discuții cu tot ceea ce înseamnă cadrele didactice și programul mi l-ați văzut ieri și astăzi de dimineață sunt la Guvern, însă să mă pot pronunța eu acum sau oricare altcineva pe ceva ce va spune Curtea Constituțională pe viitor, nu putem.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc!

Marius Budăi: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: O ultimă întrebare vă rog.

Marius Budăi… eu mai vreau întrebări.

Dan Cărbunaru: Nu pentru domnul ministru.

Reporter: Pentru dvs.

Dan Cărbunaru: Atunci prima întrebare pentru mine. Mulțumesc foarte mult, domnule ministru pentru prezență!

Marius Budăi: Eu pot să mă retrag? Mulțumesc frumos tuturor!

Reporter: De dimineață am aflat că cel puțin 150 de tone de ulei industrial s-au scurs în Nipru din cauza distrugerii unui baraj. Vreau să vă întreb dacă la nivelul Guvernului se urmărește această situație, având în vedere că poluarea ar putea să ajungă în Marea Neagră, și care sunt măsurile care se impun în acest moment pentru ca populație să fie cât mai puțin afectată?

Dan Cărbunaru: Preocupările Guvernului față de starea mediului sunt cunoscute, iar în privința situației din Ucraina, distrugerilor de acolo și altor efecte sau amenințări sau riscuri care au apărut de-a lungul acestui an și jumătate scurs de la momentul debutului agresiunii militare ruse din Ucraina, de fiecare dată, autoritățile române, prin contactul direct, fie cu partenerii din Ucraina, fie cu agențiile ONU sau alte instituții internaționale care reunesc experți pe anumite domenii, au fost informate în timp real pentru a evalua corespunzător eventualele riscuri. Cu siguranță, Ministerul Mediului are canalele deschise cu partenerii din Ucraina și cu agențiile care răspund de gestionarea acestui tip de probleme, dacă ne referim acum la poluarea apelor și de îndată ce au date confirmate, vor fi în măsură să le și comunice public.

Reporter: O singură întrebare, dacă știți care a fost impactul bugetar pentru creșterea salariilor pe administrația publică, pentru tot anul?

Dan Cărbunaru: Cred că datele privind impactul bugetar le putem obține de la Ministerul de Finanțe, așa cum se întâmplă de fiecare dată. Ele se regăsesc, dacă ne raportăm la majorările care au fost astăzi decise de Guvern, în nota de fundamentare și calculele care vin din spate, dar dacă doriți un calcul punctual pe anumite categorii, că ne referim la administrație publică centrală sau alte zone, Ministerul de Finanțe cu siguranță vă poate oferi cu exactitate toate aceste evaluări. Ce pot să vă asigur este că toate deciziile pe care guvernul acesta le-a luat, le ia și le va lua în continuare – şi briefingul de presă de astăzi a oferit ocazia miniștrilor care se află în prima linie, nu doar a negocierilor care se poartă cu diverse categorii sindicale, dar și a administrării, până la urmă, a unei părți importante din ceea ce asigură Executivul ca administrare, ca serviciu public, toate aceste elemente arată că există atenție și preocupare față de toate problemele care trebuie gestionate, pe lângă administrarea curentă a țării – și există și resurse. De aici și atenția cu care Guvernul tratează fiecare angajament asumat public, fiecare dialog pe care îl poartă cu diversele categorii de parteneri sociali și ceea ce pot să vă asigur este că, așa cum a făcut încă din prima zi de la instalare, gestionând atâtea crize complicate, care au antrenat preocupări la nivelul societății și nevoia de a interveni în economie, acest guvern își va face datoria până în ultima zi. Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă doresc o zi bună tuturor.”

Citește și:

Ministrul Educației din România, Ligia Deca, a ajuns să mintă public de la pupitrul Guvernului, în a 11-a zi de grevă generală în școli

VIDEO Ministra Ligia Deca, confruntată de jurnaliști. Reporterii i-au demonstrat că memorandumul sau declarația pentru salariile profesorilor nu sunt acte normative, așa cum a pretins ea / Deca, salvată de intervenția purtătorului de cuvânt Dan Cărbunaru

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, spune că impactul bugetar al creșterilor de salarii aprobate de Guvern în ultima lună e de 4 miliarde de lei. Asta înseamnă că Guvernul Ciucă a angajat cheltuieli duble față de cele pentru salariile din Învățământ, iar pe „surse” susține că nu mai are bani să dea celor din școli

Ligia Deca, ministrul Educației: A fost adoptată declarația privind politica de salarizare a personalului din învățământ. Aceasta răspunde cerinței sindicatelor de a avea un act normativ publicat în Monitorul Oficial / Declarația adoptată de Guvern nu este act normativ