Apel comun al asociațiilor de studenți, de tineri și al CNE, care cer reforma Bacalaureatului și actualizarea planurilor-cadru: Candidații la alegerile parlamentare și prezidențiale să includă nevoile tinerilor în programele de guvernare / Lista cu 14 priorități

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) cer candidaților la alegererile parlamentare și prezidențiale să își ia angajamentul că „vor acționa ferm pentru a produce schimbări pozitive relevante în domeniul educației și în sectorul de tineret” și că vor include măsurile în programul de guvernare, potrivit unui comunicat emis marți. Printre cerințe se numără actualizarea planurilor-cadru, reforma examenului de Bacalaureat și formarea cadrelor didactice.

În săptămânile următoare, reprezentanții ANOSR, CTR și CNE vor purta discuții despre prioritățile elevilor, studenților și tinerilor cu candidații la alegerile parlamentare din această iarnă, se mai arată în document.

ANOSR, CTR și CNE susțin că pentru un sistem educațional performant și echitabil, sunt necesare investiții adecvate în infrastructură, promovarea meritocrației și transparenței, integrarea digitalizării și sustenabilității, măsuri de combatere a abandonului școlar și a violenței, implicarea tinerilor în procesele decizionale și sprijin pentru sănătatea mintală și incluziunea socială.

Mai exact, prioritățile majore pe care organizațiile le aduc în atenția viitorilor decidenți sunt următoarele, potrivit comunicatului:

1. Finanțarea corespunzătoare a sistemului de învățământ, care să încurajeze performanța și competitivitatea și care să asigure dezvoltarea infrastructurii în raport cu nevoile beneficiarilor;
2. Instituții de învățământ superior sigure, transparente, în care meritocrația, responsabilitatea publică, managementul universitar lipsit de ingerințe politice și toleranța zero față de orice abatere de la normele de etică reprezintă principii de bază în organizarea și funcționarea universităților;
3. Un sistem de învățământ superior echitabil, accesibil și incluziv, prin intermediul căruia toți beneficiarii direcți ai actului educațional să dispună de mecanisme corespunzătoare de sprijin adaptate specific nevoilor acestora și în care măsurile sociale și reducerea abandonului universitar să reprezinte priorități cheie pe agenda de dezvoltare;
4. Un proces educațional în care principiile fundamentale ale învățământului centrat pe student reprezintă o prioritate în activitatea de predare-învățare și un mediu universitar în care studenții sunt tratați drept parteneri egali, fiind implicați în mod real în toate procesele decizionale, la toate nivelurile;
5. Integrarea componentelor de internaționalizare, sustenabilitate și digitalizare în toate activitățile și procesele de administrare și funcționare a instituțiilor de învățământ superior din România, precum și promovarea acestora în rândul tuturor membrilor comunității universitare, inclusiv prin dezvoltarea competențelor verzi și a competențelor digitale;
6. Dezvoltarea de mecanisme diverse și adaptate nevoilor specifice ale comunităților cu risc crescut de abandon școlar, pentru a stimula atât participarea copiilor și tinerilor la educație, cât și implicarea familiilor acestora și a cadrelor didactice în combaterea fenomenului;
7. Dezvoltarea de programe de educație și formare dedicate părinților, cadrelor didactice și angajaților instituțiilor publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, pentru a consolida relația școală-familie-comunitate și pentru a sprijini părinții în relaționarea cu elevii și cu școala;
8. Asigurarea unor medii sigure și non-violente de învățare în cadrul unităților de învățământ preuniversitar și crearea de mecanisme diverse de reducere și combatere a violenței școlare;
9. Centrarea curriculumului din învățământul preuniversitar pe competențe, prin actualizarea planurilor-cadru, reforma examenului de bacalaureat și formarea cadrelor didactice în sensul desfășurării de activități de învățare, predare și evaluare destinate formării de competențe-cheie;
10. Implicarea tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret în toate procesele decizionale și consultative de la nivel național, asigurarea unui cadru de dialog constant cu factorii de decizie și extinderea drepturilor tinerilor, în special în raport cu procesul electoral;
11. Combaterea abuzurilor asupra tinerilor pe piața muncii, în special din punctul de vedere al remunerației inechitabile, și implementarea unor politici specifice de sprijin a tinerilor antreprenori, inclusiv prin programe de finanțare europeană;
12. Susținerea accesului tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret în procesele decizionale privind sustenabilitatea și schimbările climatice, precum și educarea și formarea tinerilor cu privire la aceste aspecte;
13. Facilitarea accesului tinerilor la servicii de sănătate mintală și servicii medicale adaptate nevoilor acestora și dezvoltarea de politici de prevenție și tratament pentru sprijinirea tinerilor care suferă de adicții;
14. Susținerea unei reprezentări politice corespunzătoare a persoanelor aparținând minorităților, precum și protejarea drepturilor și facilitarea accesului acestor comunități la servicii sociale.

„Atragem atenția candidaților la alegerile parlamentare și prezidențiale asupra necesității de a prioritiza nevoile tinerilor și ale beneficiarilor sistemului educațional, incluzându-le în programele de guvernare pe care și le asumă pentru un potențial mandat, demonstrând astfel un interes real, transpus în măsuri concrete, nu doar la nivel declarativ”, afirmă reprezentanții asociaților, prin intermediul comunicatului amintit.

Descarcă de aici comunicatul ANOSR, CTR și CNE cu setul detaliat de propuneri de politici, programe, proiecte și modificări ale actelor normative în vigoare:

Citește și:

LISTĂ Cel puțin 20 de inspectori școlari candidează la alegerile parlamentare din acest an