Ministrul Educației, Ligia Deca, face apel la profesori și învățători ca în anul școlar care va începe în septembrie să valorifice mai mult evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ministrul a scris pe Facebook acest mesaj, în contextul în care a vorbit despre personalizarea educației la o conferință de lansare a unui raport al Băncii Mondiale. De ani de zile rezultatele de la evaluările naționale arată nivelul copiilor, aceste rezultate fiind ignorate constant de Ministerul Educației și de insepctoratele școlare, implicit mai apoi de către majoritatea cadrelor didactice.
„Pentru anul școlar 2023-2024, voi face un apel la cadrele didactice din România să valorifice mai mult evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Acest efort de evaluare trebuie să fie urmat de adaptarea predării, de discuții cu părinții și de activități remediale”, scrie Ligia Deca pe Facebook.
În discursul pe care l-a susținut în conferința Băncii Mondiale „Cum să accelerăm învățarea elevilor: Lecții din 60 de țări, la 3 ani după pandemie”, Ligia Deca a vorbit despre cum își propune să reducă România abandonul școlar. A menționat faptul că Strategia de reducere a părăsirii timpurii a școlii, apropbată în 2015 de guvern, făcută cu susținerea Băcnii Mondiale, nu redus abandonul pe această cohortă de vârstă decât puțin, de la 19 la 15%. Deca a spus că acum ne propunem să ajungem cu acest indicator la 9% în 2030, dar că și mai importantă este raportarea la fiecare elev. Ministrul a arătat că mecanismul MATE, cel care sta acum la baza Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar, finanțat prin PNRR, mecanism făcut tot de Banca Mondială, „nu este un instrument perfect”.
„Mecanismul de Avertizare Timpurie nu este un instrument perfect. Este dificil să se adapteze învățarea fiecărui copil. Cred că aceasta este partea cea mai dificilă: noi facem și chestionarul, noi diagnosticăm problema, facem planurile. Problema constă în resurse și în a nu privi clasele ca pe un grup și a le preda tuturor la fel, ci în a personaliza de fapt intervenția”, a declarat Deca în conferință.
Raportul lansat de Banca Mondială poate fi descărcat de aici.
Redăm discurscul Ligiei Deca:
Moderator: În ultimii ani și din ce în ce mai mult de la pandemie, România a depus eforturi mari în prevenirea abandonului școlar. Cum a ajuns prevenirea abandonului școlar să fie o prioritate pentru România și care au fost principalele lecții deduse din soluțiile politice alese, inclusiv Mecanismul de Alertă Timpurie din România?
Ligia Deca: „În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor pentru prezentările făcute înainte și, evident, pentru raport. Cred că este o sinteză foarte bună a ceea ce se întâmplă și a ceea ce trebuie să se întâmple pentru a aborda deficiențele de învățare pe care le-am observat. Cred că se datorează parțial pandemiei, dar cred că există și alte cauze structurale care au fost exacerbate de pandemie. Am avut în 2015 o rată de abandon școlar timpuriu în școli de aproximativ 19,1 %. În 2022, anul trecut, această rată a fost redusă și am avut în jur de 15%, 15,6%. Cu toate acestea, este foarte departe de ceea ce ne propunem. Ne propunem să avem maximum 9% până în 2030. Aceasta este doar cohorta, cohorta de vârstă care abandonează școala.
Trebuie să îi luăm în calcul și pe cei care, după anii oficiali de școlarizare obligatorie, nu ating nivelul de competențe de care au nevoie pentru a funcționa activ în societate. În acest sens, Ministerul Educației din România a dezvoltat începând cu anul 2015, de aceea am amintit de abandonul școlar timpuriu în 2015, o strategie națională de reducere a părăsirii timpurii a școlii, în colaborare cu Banca Mondială. Aceasta a fost susținută din fonduri europene și a fost urmată de o serie de inițiative. De câteva săptămâni, avem o nouă lege a educației. În această lege, avem un program național pentru a aborda abandonul școlar timpuriu, dar și pentru a aborda analfabetismul funcțional.
După cum am spus, nu are prea mult rost dacă treci prin anii de școală fără să fii capabil să funcționezi și să folosești cunoștințele pe care le dobândești în școală pentru viața ta profesională și cetățenească. Am extins, de exemplu, în această nouă lege, numărul beneficiarilor mesei la școală, de la aproximativ 170.000 în prezent, la aproximativ 1 milion, care ar trebui să înceapă să fie beneficiarii unei mese, din cei trei milioane de elevi, începând de anul viitor. De asemenea, după pandemie, am conceput schema din cadrul Planului Național de Reziliență și Redresare pentru a oferi școlilor granturi cu care să-și facă propriile strategii de recuperare în urma pandemiei, în ceea ce privește problemele pe care pandemia le-a provocat pentru învățare. Aici urmărim două lucruri.
Unul este de a putea adapta intervenția, iar aici voi vorbi puțin despre Mecanismul de Avertizare Timpurie pe care l-am dezvoltat împreună cu Banca Mondială, pentru a putea răspunde nevoilor specifice ale fiecărei comunități școlare. Al doilea lucru pe care îl dorim este să creștem capacitatea și responsabilitatea fiecărei școli de a aborda abandonul școlar timpuriu. Nu este doar o problemă a administrației centrale. Este o problemă a fiecărei comunități și a fiecărei școli, iar noi dorim ca fiecare școală să se simtă responsabilă și împuternicită să o abordeze. Aici intervine mecanismul de combatere a abandonului școlar timpuriu, pentru că ne permite să vedem semnele, riscurile de abandon școlar al copiilor.
Printr-un cadru de chestionare și alte instrumente, suntem capabili să cartografiem situația lor individuală, iar apoi obiectivul este de a adapta strategiile de învățare, pedagogiile și ritmul de învățare astfel încât să atingă efectiv competențele pe care ar trebui să le aibă la diferite niveluri. Ca parte a acestui Mecanism de Avertizare Timpurie, școlile colectează informații despre elevii lor, despre sentimentul de apartenență la școală, despre condițiile pe care le au în familie, despre prezență, despre note și alte elemente care ne ajută să adaptăm intervenția. În următorul an, dorim să extindem acest mecanism de avertizare timpurie și să îl folosim la nivel național în cele peste 7.000 de școli pe care le avem acum în România și, de asemenea, prin aceasta, să ne adresăm nevoilor fiecărui copil.
Încă un element: tot sprijinul pe care l-am menționat, subvențiile pentru școli, care pot ajunge până la 250.000 de euro, toate elementele care țin de monitorizarea riscurilor și apoi de realizarea intervențiilor au fost susținute prin fonduri naționale și europene în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Pentru noi, educația a fost o parte crucială a redresării naționale după pandemie, iar peste 10% din bugetul PNRR a fost dedicat intervențiilor educaționale. În acest caz, faptul că am avut o cooperare de 30 de ani cu Banca Mondială a ajutat foarte mult la elaborarea rapidă a instrumentelor adecvate pentru a contribui la această redresare. Mai avem încă un drum lung de parcurs. Mecanismul de Avertizare Timpurie nu este un instrument perfect. Este dificil să se adapteze învățarea fiecărui copil, cred că aceasta este partea cea mai dificilă. Noi facem și chestionarul, noi diagnosticăm problema, facem planurile. Problema constă în resurse și în a nu privi clasele ca pe un grup și a le preda tuturor la fel, ci în a personaliza de fapt intervenția.
Moderator: În calitate de lider politic, în ce fel ați reușit să comunicați în mod eficient publicului acțiunile care trebuie întreprinse pentru a aborda recuperarea și accelerarea învățării?
Ligia Deca: O cale evidentă a fost dezbaterea publică și dezbaterea parlamentară în jurul noilor legi ale educației, unde am avut un consens social că avem nevoie de un sistem mai echitabil și de un sistem care să asigure o calitate bună, dacă nu chiar înaltă, pentru toți copiii, indiferent de mediul lor și de circumstanțele lor speciale. Așa că, în timpul pandemiei și după pandemie, cred că am avut o dezbatere mai aprinsă decât în anii trecuți despre educație și despre necesitatea de a prioritiza măsurile de redresare și cred că acesta este un lucru bun, deoarece asigură, de asemenea, că unele alegeri politice, cum ar fi creșterea finanțării pentru măsuri, creșterea finanțării pentru profesori, creșterea salariilor profesorilor, acordarea de mai mult sprijin pentru școli, au o bază largă de sprijin social și devin o alegere politică evidentă. Așa că eu cred că școala în timpul pandemiei și după pandemie a adus familiile în sălile de clasă prin învățare online, prin educație hibridă și așa mai departe și cred că mai mult ca niciodată am văzut nevoia ca procesul educațional să se schimbe și să se adapteze la noile generații, nu ca noile generații să se adapteze la ceea ce am făcut noi acum 20 de ani. Așa că, pe lângă dezavantajele pandemiei, cred că avem și un avantaj, și anume interesul sporit al societății pentru ceea ce face educația, pentru ceea ce educația are nevoie și, mai ales, pentru ceea ce oferă educația”.
Îregistrarea conferinței poate fi urmărită aici:
