O hartă interactivă cu proiectele tuturor școlilor, precum și dotarea laboratoarelor de informatică din liceele tehnologice și liceele agricole, crearea de ateliere de practică digitalizată, în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, au fost anunțate de Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, în conferința online „Meseriașii viitorului vor lucra cu imprimanta 3D”, organizată în proiectul 3DUTECH al ECDL România, cu sprijinul Asociației Oamenilor de Afaceri din România și Dedeman.
- Prin intermediul campaniei „3DUTECH. Modelează viitorul. Printează-l 3D!”, mai multe şcoli din România devin anual hub-uri de imprimare 3D. La fiecare ediție 10 licee din țară sunt dotate cu imprimante 3D performante și consumabile, iar cel puţin 20 de profesori și 200 de elevi au oportunitatea să obţină gratuit certificarea recunoscută internațional ECDL 3D Printing.
- Până în prezent, în total sunt implicate 40 de licee din majoritatea județelor României și sute de profesori și elevi care au trecut prin proiect. Ediția a patra se va desfășura în perioada ianuarie – iunie 2022 și va urmări activarea următoarelor 10 noi EDUTECH 3D printing hubs din: București, Buzău, Piatra Neamț, Vaslui, Galați, Mureș, Sălaj, Gorj, Arad și Hunedoara.
Ministerul Educației a făcut astfel „un apel către toți către toți cei care doresc să contribuie la digitalizarea României, să vină alături de noi (…) Ministerul Educației manifestă deschidere către orice proiect care își propune practic să contribuie (…) la această schimbare, această adaptare către noile tendințe și să asigurăm cât mai ușor tranziția de la meseriile clasice către meseriile viitorului”, a declarat Lixandru.
Declarația vine în condițiile în care „Comisia Europeană a anunțat lansarea, la data de 8 octombrie 2021, a unui dialog structurat cu statele membre privind educația și competențele digitale. (…) Dialogul structurat se va desfășura pe parcursul anul 2022 și va viza politici în sectoare, precum educația, sănătatea, ocuparea forței de muncă, digitalizare, economie și finanțe”.
Lixandru a mai spus că „pentru România, persoana desemnată, coordonatorul național pentru dialogul structurat referitor la educație și competențe digitale este ministrul Sorin Cîmpeanu, care va lua parte la toate discuțiile grupului la nivel înalt, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene și totodată va reflecta asupra abordării integrate la nivel național în domeniul educației și competențelor digitale, motiv pentru care Ministerul Educației și domnul ministru au nevoie de sprijinul tuturor partenerilor care se vor implica pe această zonă”.
Întrebat dacă există o hartă a proiectelor în care sunt incluse școlile, secretarul de stat a spus că se va „preocupa să avem o hartă a parteneriatelor, să știm unde se întâmplă și ce se întâmplă”: „Mi-ați lansat o provocare și o voi face, vă asigur. Poate până la următoarea întâlnire, nu la anul, poate mai devreme, o să vin cu date certe, dar acest lucru la acest moment poate fi gestionat prin intermediul inspectoratelor școlare județene, pentru că ceea ce se întâmplă în teritoriu ar trebui să fie cumva centralizat la nivel de ISJ-uri, dar și la nivel de minister mă voi preocupa să avem o hartă a parteneriatelor, să știm unde se întâmplă și ce se întâmplă”.
În legătură cu gestionarea bugetului alocat pentru Educație din Planul Național de Redresare și Reziliență, Florian Lixandru a menționat „dotarea laboratoarelor de informatică din liceele tehnologice și liceele agricole, crearea de ateliere de practică digitalizată, asigurarea de echipamente pentru dotare laboratoarelor de informatică în toate unitățile de învățământ, asigurarea de componente integrate de robotică și digitale pentru dotarea atelierelor de practică din cele peste 900 de unități de învățământ din domeniul învățământului profesional și tehnic, sprijinirea unităților de învățământ cu risc de abandon școlar, asigurarea de echipamente digitale pentru școală online în 3.600 de unități de învățământ, modernizarea a 5.200 de laboratoare de informatică și transformarea lor în laboratoare educaționale digitale inteligente și, nu în ultimul rând, dezvoltarea a 1.100 de hub-uri tehnologice școlare de tipul Smart Lab”.
Iată ce a declarat Florian Lixandru:
Florian Lixandru: „Vă prezint succint câteva dintre direcțiile la care Ministerul Educației lucrează în această perioadă, astfel încât să încercăm să reușim o tranziție de la vechile meserii, meseriile clasice, către meseriile viitorului. Sistemul de educație – și mă refer aici atât la formarea inițială, cât și la învățarea pe tot parcursul vieții, dar și piața Muncii – ar trebui să fie preocupat și să aibă în centrul preocupării adaptarea ofertelor de formare la tendințele viitorului, respectiv la pregătirea tinerilor pentru a răspunde la provocările viitorului în ceea ce privește noile tehnologii și, bineînțeles, noile meserii.
Din punct de vedere tehnologic, lucrurile se mișcă din ce în ce mai repede. Cererea pentru profesiile clasice scade datorită revoluției roboților. Cercetătorii încearcă să prezică meseriile viitorului și să contribuie la automatizarea unor joburi. O serie de meserii vor deveni din ce în ce mai populare, în timp ce altele vor dispărea. (…)
Cu această ocazie, aș dori să salut inițiativa dumneavoastră de a derula acest proiect 3EDUTECH „Meseriașii viitorului vor lucra cu imprimanta 3D” care a ajuns la a patra ediție și din câte am observat, a surescitat interesul multor elevi și cadre didactice de la colegii de prestigiu din țară. Și iată că lista se suplimentează în acest an. Nu pot decât să mă bucur. Ministerul Educației susține orice inițiativă care vine în sprijinul școlii românești și care contribuie puțin câte puțin la procesul de adaptare la tendințele actuale, dar și viitoare ale pieței muncii, motiv pentru care ne alăturăm partenerilor acestui proiect, manifestând deschidere și în același timp oferind suportul pentru a disemina rezultatele acestui proiect la cât mai multe unități de învățământ liceal din țară.
Așa cum afirmam mai înainte, mutațiile care au loc și vor avea loc pe piața muncii, au la bază introducerea pe scară largă a tehnologiilor în activitățile zilnice ale angajaților din toate domeniile. Ne aflăm în prezent în era digitală și vrem ori nu vrem, trebuie să recunoaștem că noile tehnologii – și mă refer aici cu precădere la tehnologia informației și a comunicării – fac parte din viața noastră. În acest context, Ministerul Educației este și va fi un bun partener în toate proiectele care au ca obiectiv dezvoltarea competențelor atât la elevi, cât și la cadre didactice. Un subiect foarte important din punctul nostru de vedere, un subiect care este abordat și la nivel european, dovadă în acest sens fiind concluziile Consiliului Europei din octombrie 2021, care au subliniat necesitatea concentrării asupra educației și competențelor digitale. În urma acestor concluzii, probabil cunoașteți, Comisia Europeană a anunțat lansarea data de 8 octombrie a unui dialog structurat cu statele membre privind educația și competențele digitale. (…) Dialogul structurat se va desfășura pe parcursul anul 2022 și va viza politici în sectoare, precum educația, sănătatea, ocuparea forței de muncă, digitalizare, economie și finanțe.
Pentru România, persoana desemnată, coordonatorul național pentru dialogul structurat referitor la educație și competențe digitale este domnul ministru Sorin Cîmpeanu, care va lua parte la toate discuțiile grupului la nivel înalt, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene și totodată va reflecta asupra abordării integrate la nivel național în domeniul educației și competențelor digitale, motiv pentru care Ministerul Educației și domnul ministru au nevoie de sprijinul tuturor partenerilor care se vor implica pe această zonă, pentru că trebuie să venim și să arătăm partenerilor de discuții la nivel european care sunt demersurile pe care noi le întreprindem la nivel național și toate aceste activități pe care le desfășurați dumneavoastră atât în acest proiect, cât și alte inițiative pot fi considerate exemple de bună practică și pot fi luate în calcul, în cadrul acestui dialog structurat care își propune digitalizarea în toate domeniile practic.
În altă ordine de idei, pentru a face unui astfel de provocări, și anume adaptarea la meseriile viitorului, presupune practic modernizarea și adaptarea infrastructurii școlare la noile tendințe. Acest lucru este posibil, mai ales în contextul actual, prin accesarea fondurilor europene puse la dispoziția țării noastre prin Programul Național de Redresare și Reziliență, un buget – zic eu destul de mare pentru Educație – aproximativ 3.6 miliarde de euro, buget care va fi accesat atât de Ministerul Educației, cat și de unitățile de învățământ care vor fi implicate, buget alocat pentru șase mari reforme în domeniul educației, cu prioritate în mai multe direcții de acțiune și aș vrea să menționez câteva dintre aceste direcții care vin în consonanță cu tematica acestui proiect despre care astăzi vorbim, dar și pentru a sprijini unitățile de învățământ să-și adapteze oferta noilor tendințe.
Și aș menționa aici dotarea laboratoarelor de informatică din liceele tehnologice și liceele agricole, crearea de ateliere de practică digitalizată, asigurarea de echipamente pentru dotare laboratoarelor de informatică în toate unitățile de învățământ, asigurarea de componente integrate de robotică și digitale pentru dotarea atelierelor de practică din cele peste 900 de unități de învățământ din domeniul învățământului profesional și tehnic, sprijinirea unităților de învățământ cu risc de abandon școlar, asigurarea de echipamente digitale pentru școală online în 3.600 de unități de învățământ, modernizarea a 5.200 de laboratoare de informatică și transformarea lor în laboratoare educaționale digitale inteligente și, nu în ultimul rând, dezvoltarea a 1.100 de hub-uri tehnologice școlare de tipul Smart Lab. Iată câteva dintre tendințele actuale și viitoare ale Ministerului Educației în ceea ce privește educația digitală, care sperăm noi să contribuie la o tranziție ușoară către meseriile viitorului despre care astăzi facem vorbire.
Moderator: Voiam să vă întreb dacă acesta este un apel pe care dumneavoastră îl faceți către partenerii pe care îi aveți deja sau către alții care ar fi interesați, pentru a veni să construiți împreună viitoarele competențe pe care România le va susține în demersul acesta de alcătuire a competențelor europene?
Florian Lixandru: Așa cum a discutat și domnul ministru, care își cere scuze că nu a putut participa la această dezbatere, pentru că pe agenda dumnealui au intervenit modificări în ceea ce privește discuțiile de la guvern cu reprezentanții sindicatelor, dumnealui are nevoie de suportul tuturor partenerilor care au cele mai bune intenții și care doresc să se implice pe această linie și, într-adevăr, îl putem considera cu această ocazie un apel către toți cei care doresc să contribuie la digitalizarea României, să spunem așa – cu ghilimelele de rigoare – să vină alături de noi; și așa cum spuneam și mai devreme, Ministerul Educației manifestă deschidere către orice proiect care își propune practic să contribuie puțin câte puțin, pentru că vorbim de lucruri mici, dar lucrurile mari se fac cu multe lucruri mici – doresc să contribuie la această schimbare, această adaptare către noile tendințe și să asigurăm cat mai ușor tranziția de la meseriile clasice către meseriile viitorului.
Moderator: Având în vedere că acesta este un program care deja are o experiență în școli și deja poate are și un manual de practici, având în vedere experiența acumulată, există posibilitatea ca un astfel de program să fie scalat prin viitoarele programe la nivel național?
Florian Lixandru: Asta vă spuneam, că în primul rând ne propunem să diseminăm informațiile și rezultatele acestui proiect către cât mai multe unități de învățământ. În sarcina mea la acest moment există gestionarea pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnic și CNDI. Practic, putem să diseminăm informația, rezultatele să ajungă la cât mai mulți colegi profesori și la cât mai mulți elevi și, de ce nu, poate fi un punct de plecare către discipline, un curriculum de dezvoltare locală, așa cum s-a întâmplat în liceele tehnologice, adaptarea ofertei și utilizarea acestor mijloace care în cazul de față sunt puse la dispoziție prin intermediul proiectului, dar sunt convins că sunt și alți parteneri – și mă refer aici la autoritățile publice locale care s-ar putea implica și care ar putea susține financiar un astfel de demers în beneficiul elevilor în primul rând, al școlii și al comunității.
Moderator: Acum sunt foarte multe proiecte susținute sau organizate cu acordul Ministerului în toate școlile. Există un agregator sau aveți în vedere să construiți un agregator care să stabilească cumva și o balanță, o împărțire echitabilă pe școli, pe medii, pe zone, astfel încât o școală din București să aibă tot atât de multe șanse de participare în proiecte ca acestea, de exemplu, ca o școală din mediul rural din Sălaj, să spunem. Acum se știe câte programe sunt și cum sunt împărțite, există o hartă, aveți de gând să faceți lucrul acesta, tocmai pentru a da o continuitate și o coerență unor astfel de demersuri?
Florian Lixandru: Mi-ați lansat o provocare și o voi face, vă asigur. Poate până la următoarea întâlnire, nu la anul, poate mai devreme, o să vin cu date certe, dar acest lucru la acest moment poate fi gestionat prin intermediul inspectoratelor școlare județene, pentru că ceea ce se întâmplă în teritoriu ar trebui să fie cumva centralizat la nivel de ISJ-uri, dar și la nivel de minister mă voi preocupa să avem o hartă a parteneriatelor, să știm unde se întâmplă și ce se întâmplă. Într-adevăr, trebuie să recunoaștem faptul că sunt favorizate unitățile de învățământ din mediul urban, pentru că foarte mulți parteneri se îndreaptă către acestea din numeroase motive. În primul rând, din comoditate, pentru că este mult mai ușor să accesez un liceu din mediul urban decât să te duci undeva la țară, dar încercăm să avem o imagine de ansamblu și să direcționăm și către aceste unități, pentru că așa cum vă spuneam mai devreme, prin Programul Național de Redresare și Reziliență, o componentă importantă este acea componentă cu privire la reducerea abandonului școlar.
Este primul pas, s-a lansat deja ordinul cu privire la implementarea acestui proiect. La acest moment, sunt înscrise în program peste 3.200 de unități de învățământ, iar prin acest program, unitățile de învățământ care prezintă risc în ceea ce privește abandonul școlar – și aici sunt foarte multe din mediul rural – pot implementa proiecte în parteneriate cu diverse instituții, astfel încât să atragă copiii, să-i mențină la școală și să vină cu un plus de valoare în ceea ce privește activitățile educaționale desfășurate cu aceștia și, bineînțeles, cu suportul partenerilor, pentru că trebuie să recunoaștem că școala are deschidere, are personal, dar de foarte multe ori este nevoie un suflu nou, este nevoie de o colaborare permanentă cu comunitatea. Și când spun comunitate mă refer atât la autoritățile locale, dar și la reprezentanții mediului de afaceri, reprezentanții ONG-urilor și așa mai departe. (…)
Dacă m-ați ascultat mai devreme, ce am prezentat în linii mari, care sunt direcțiile pe Programul Național de Redresare și Reziliență, unul dintre obiective este funcționarea a 5.100 de hub-uri tehnologice, care nu se limitează doar la liceele tehnologice. Practic va fi o linie de finanțare care va asigura îndeplinirea acestui obiectiv în cat mai multe unități de învățământ, cu precădere liceal. Totodată, transformarea laboratoarelor de informatică în Smart Lab-uri, deci există la acest moment prevăzută direcție de acțiune și buget alocat pentru astfel de demersuri. (…)
Întrebare – Dan Panciu, Co-founder iMake3D România: Voiam să-l întreb pe domnul secretar de stat cum putem introduce un stagiu de practică de la vârste mai joase, 15-16 ani, care poate să genereze și o sursă de venit în perioada de vară, spre exemplu? (…) Există o perspectivă pentru crearea unui cadru legal să putem accesa și noi, antreprenorii, o forță de muncă și de asemenea, să aducem expertiza alături de profesorii care educă în sensul acesta, să le creștem nivelul și să putem să-i responsabilizam mai mult?
Florian Lixandru: Dacă ne referim la liceele tehnologice, există cadru legal în ceea ce privește parteneriatul pentru instruire practică atât pentru liceu, cat și pentru școlile profesionale. Există posibilitatea de a asigura stagii de practică elevilor în liceele pe care vi le doriți ca partenere. Aveți cadru legal. Există posibilitatea de a solicita înființarea de grupe în cadrul învățământului profesional în sistem dual. În cadrul parteneriatului, vă angajați să asigurați baza de practică pentru grupa respectivă de elevi, să asigurați și anumite facilități elevilor împreună cu școală și, bineînțeles, cu autoritatea publică. (…)
Dacă ne referim la învățământul teoretic, acolo, într-adevăr, nu avem posibilitatea de a asigura astfel de stagii de practică în programul școlar, dar există posibilitatea unor parteneriate pentru activități extrașcolare în cadru cărora elevii foarte buni pe care îi identificați pe această zonă, pe zona de robotică de exemplu, pot fi selectați și invitați se desfășoare anumite activități extrașcolare în cadrul companiei dumneavoastră. Deci aveți cadrul legal pentru a desfășura această activitate. (…)
(…) De multe ori, ne confruntăm cu probleme în ceea ce privește identificarea bazelor de practică pentru elevii care au obligația prin curriculum să desfășoare instruire practică și cred că domnul Pogonaru – prin asociația pe care o reprezintă – poate fi un liant între școală și mediul de afaceri, astfel încât să găsim deschidere la cat mai mulți operatori economici care să fie implicați (…) astfel încât să asigurăm șanse egale la educație elevilor din diferite medii, nu numai celor din mediul urban. Așa cum spuneam și în intervenția mea, Ministerul Educației manifestă deschidere către orice proiect care vine în beneficiul școlii atât pe zona de digitalizare, cât și pe această componentă a învățământului tehnic în special, și anume asigurarea stagiilor de practică la agenți economici, care într-adevăr să reprezinte un model pentru elevi, pentru că se întâmplă să meargă elevul în practică la un agent economic care l-a primit, pentru că a fost rugat de directorul școlii, a primit o grupă, dar din păcate nu prea au ce să le arate copiilor – vorbesc aici de zona tehnică.
Ne confruntăm și cu astfel de probleme și atunci mizez pe suportul dumneavoastră, astfel încât să identifică acei operator economici performanți care sunt adaptați noilor tehnologii și care pot oferi elevilor noștri modele, astfel încât aceștia când pătrund pe piața muncii, într-adevăr, să fie capabili să execute anumite operații la standarde impuse de noile tehnologii. (…)
În prezent, ne aflăm într-un proces îndelungat de elaborare a noilor planuri-cadru pentru liceu. (…). Ne dorim ca prin aceste planuri-cadru să oferim o flexibilitate și o mai multă libertate unităților de învățământ în ceea ce privește descentralizarea curriculumului, astfel încât să creăm premisele unor oferte curriculare la nivelul școlilor, adaptate atât nevoilor elevilor, solicitărilor părinților și, bineînțeles, nevoilor comunității din care face parte școala respectivă (…) și flexibilizarea planurilor-cadru, astfel încât să vină în completarea nevoilor. Bineînțeles, pe acest principiu putem gândi, putem oferi școlilor posibilitatea de a introduce în oferta curriculară disciplinele la decizia școli, opționale, în cazul liceelor teoretice sau curriculum de dezvoltare locală, dacă vorbim de unitățile de învățământ tehnologic, care să vină în întâmpinarea acestor nevoi și să ne pregătească pentru o tranziție mai ușoară, zic eu, către ceea ce înseamnă meseriile viitorului.
Moderator: Și în momentul în care veți elabora aceste planuri-cadru (…) veți lua în considerare și implicarea oamenilor din organizații care au deja proiecte cum este cel despre care vorbim astăzi, implementate în școală, și au experiență, precum și a celor din mediul de afaceri și a celor din mediul universitar care stau la primirea celor care vin din zona preuniversitară?
Florian Lixandru: Așa cum știți, elaborarea planurilor cadru reprezintă un proces îndelungat de consultare cu toți factorii implicați, pornind de la profesorii de mediul preuniversitar, apoi la colegii din învățământul superior și, bineînțeles, reprezentanții mediului de afaceri și toate zonele de interes public sunt invitați la discuții. Au fost ample discuții. Nici până în acest moment nu s-a finalizat această problemă începută încă din anul 2017 – din câte îmi aduc aminte – dar ne-am propus pentru 2023 aceste ca planuri-cadru să fie definitivate și ulterior aprobării noilor planuri-cadru să se treacă la elaborarea programelor. Și bineînțeles că elaborarea noilor programe, va trebui să ținem cont de contextul în care ne desfășurăm activitatea și în special de era digitală, pentru că (…) nu putem face abstracție de tehnologiile informației și a comunicării în procesul instructiv-educativ. Practic, toate programele școlare ar trebui să fie adaptate acestor trenduri actuale.”
______________
Conferința a abordat subiecte referitoare la tipuri de competențe noi, ce devin deja obligatorii pentru absolvenți, astfel încât să fie pregătiți pentru meseriile viitorului și va include o dezbatere live cu specialiști în educație, tehnologie și afaceri. De asemenea, participanții au avut oportunitatea de a participa la o demonstrație live ECDL 3D design & printing. Totul s-a desfășurat online, alături de invitați:
- Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației
- Florin Pogonaru, Președinte AOAR
- Georgiana Grigoraș, Specialist PR Dedeman (intervenție video înregistrată)
- Gabriel Anastasiu, profesor în cadrul Colegiului Național „Dragoș Vodă” Câmpulung Moldovenesc, profesor 3DUTECH
- Marian Staş, Președinte Asociația Clubul Liderii Mileniului Trei, expert educație
- Diana Popescu, Profesor universitar Universitatea Politehnică București
- Dan Panciu, Co-founder iMake3D România
- Irinuca Văduva, General Manager ECDL România
- Mihai Peca, Specialist în formare și certificare ECDL 3D Printing
Proiectul realizat cu sprijinul ECDL România și Dedeman, alături de AOAR (Asociația Oamenilor de Afaceri din România) și în acord cu Ministerul Educaţiei, se axează pe oferirea unor noi perspective pentru învățământul preuniversitar, inclusiv pentru cel profesional, spre specializări noi, cu foarte mare potențial de creștere economică. Una dintre aceste specializări este imprimarea 3D, având implicit scopul formării și adaptării la evoluţia noilor tehnologii. Pentru al patrulea an, elevii se vor acomoda cu meseriile din domeniul fabricației aditive (imprimarea 3D), alături de alte meserii inovatoare.
Advertorial
Redacția
1 comment
Adică tot cei cu bani or sa atragă bani.Corect!Dacă apuca sărăcia sa între nici Ministerul nu vrea sa se bage.