Anul trecut școlar 53% dintre elevii României aveau medii peste 8.50, anunță ministrul Educației, care susține că printre ei erau și analfabeți funcțional: Notele au fot irelevante nu din cauza profesorilor, nu din cauza elevilor, ci din cauza situației generate de pandemie

Sorin Cîmpeanu / Foto: INQUAM Photos - Octav Ganea

„53% dintre elevii României aveau medii mai mari de 8.50 (…) printre aceştia numărându-se şi elevi care au fost din păcate încadraţi la analfabeţi funcţional”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Digi24. Acesta a afirmat că este „ilogic să consideri că în învăţământul din România avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”.

„Bursa de merit a fost gândită pentru a stimula competiţia, performanţa şi învăţarea. Odată cu stabilirea unui prag arbitrar, pentru că nota 8.50 este arbitrată, bursa de merit şi-a pierdut din semnificaţie major deoarece la finalul anului 2020 – 2021, 53% dintre elevii României aveau medii mai mari de 8.50. Adică mai bine de jumătate.

Atunci când ai mai mult de jumătate din elevi care au depăşit acest prag de 8.50, printre aceştia numărându-se şi elevi care au fost din păcate încadraţi la analfabeţi funcţional, este ilogic să consideri că în învăţământul din România avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”, a continuat Sorin Cîmpeanu.

Notele, irelevante în pandemie, la orele mai mult ținute online

Întrebat dacă aceste note au fost acordate pe nedrept, ministrul Educaţiei a subliniat că acestea au fost „irelevante nu din cauza profesorilor, nu din cauza elevilor, ci din cauza situaţiei generate de pandemie”.

Prin „situație generată de pandemie” se poate înțelege și evaluarea transformată și influențată chiar de predecesoarea sa la minister, Monica Anisie, prin eliminarea tezelor și apeluri publice la o evaluare „prietenoasă”, mergând chiar până la a le sugera profesorilor că în anul 2020 nu vor lăsa elevi corigenți. Câteva dintre aceste influențe directe ale fostului ministru asupra evaluării elevilor pot fi recitite aici:

Ce este analfabetismul funcțional

În prezent, singurele rapoarte internaționale care scot la iveală analfabetismul funcțional sunt cele ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), făcute în urma testărilor PISA (Program for International Student Assessment). Aceste testări au loc o dată la 3 ani, se fac asupra tinerilor de 15 ani din peste 70 de state și analizează tot felul de aspecte ale sistemului de educație, inclusiv acesta al analfabetismului funcțional.

OECD – Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a definit analfabetismul funcţional încă din 1984. O persoană este analfabetă funcţional dacă nu se poate angaja în toate acele activităţi în care este nevoie de un anumit nivel de educaţie şi cunoştinţe pentru funcţionarea sa efectivă în cadrul grupului sau comunităţii din care face parte şi totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul, scrisul şi socotitul pentru ea şi pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte. (SURSA: Handbook of Household Surveys, Revised Edition, New York, 1984)

La cea mai recentă testare PISA, în 2018, România a avut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. Scorul obținut a fost în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Rezultatele PISA arată performanța sistemului de învățământ, potrivit raportului internațional.

Elevii care au dat testele PISA în 2018 aveau atunci 14-15 ani, majoritatea ieșind din sistemul preuniversitar anul trecut sau în 2020. Analfabetismul funcțional din România depășește 50% și aceasta nu este cea mai mare problemă a sistemului educațional din România – arată analiza cercetătorului Dacian Dolean.

Reamintim că Edupedu.ro a scris că s-au schimbat criteriile de acordare a burselor școlare după 10 ani.
Exit mobile version