Calendarul anului școlar 2023-2024 a fost lansat în dezbatere de Ministerul Educației vineri, 27 ianuarie. Școala ar începe pe 11 septembrie 2023, iar elevii ar merge la cursuri până pe 21 iunie 2024. Ligia Deca propune tot 36 de săptămâni de școală, dar numărul de zile de cursuri depinde și de când pică zile legale prevăzute în Codul Muncii sau sărbători în afara vacanțelor. Astfel, în anul școlar 2023-2024, vor fi 174 de zile de școală, față de 167 cât sunt prevăzute în acest an școlar, 2022-2023. Precizăm că, din anul școlar curent, se mai scad încă 2 zile, declarate libere de Guvern: 23 ianuarie și 2 iunie, care ar trebui în teorie recuperate. Ordinul de ministru în vigoare, inițiat de Sorin Cîmpeanu, prevede că anul școlar 2023-2024 începe pe 4 septembrie, nu pe 11 septembrie, cum propune acum ministrul Educației, Ligia Deca.
- Amintim că EduPedu.ro a atras atenția că împărțirea anului școlar în module menține România în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023. Concret, chiar dacă anul școlar a început mai devreme, România este pe locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, potrivit unui raport Eurydice.
Ministrul Educației Ligia Deca propune un an școlar viitor, 2023-2024, care ar avea 174 de zile de școală (n. red. ar fi 173 de zile, dacă scădem și Ziua Profesorului, sărbătorită pe 5 octombrie și care deși nu este reglementată, se socotește zi liberă), cu 7 zile mai multe decât actualul an școlar 2022-2023.
Ministrul Educației propune ca anul școlar viitor să înceapă mai târziu cu o săptămână față de actualul prevăzut în ordinul de ministru semnat de Sorin Cîmpeanu și s-ar termina cu o săptămână mai târziu, pe 21 iunie 2024. Ordinul actual prevede că vacanța de vară începe sâmbătă, 17 iunie 2023, și se încheie duminică, 3 septembrie 2023. Astfel prima zi de școală în anul școlar 2023- 2024 ar fi 4 septembrie 2023. De altfel, fostul consilier al lui Cîmpeanu, Radu Szekely explica că școala va începe în prima luni din septembrie, adică în cazul anului școlar 2023-2024 ar fi 4 septembrie.
Tot din actualul Ordin de ministru, publicat în Monitorul Oficial pe 31 martie 2022, se precizează că “solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea consiliului reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ respectivă/respective”.
Ministrul Educației Ligia Deca propune așadar un an școlar la fel de scurt, de 36 de săptămâni, ceea ce lasă România în continuare în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală, potrivit unui raport Eurydice.
Deși numărul de săptămâni de școală e același, numărul de zile de școală depinde de ce sărbători și zile libere prevăzute în Codul Muncii. Anul școlar viitor 2023-2024 vor fi 174 de zile de școală, pentru că 6 zile libere pică în timpul săptămânii (n. red. 173 de zile dacă scădem și ziua Profesorului, 5 octombrie, care pică într-o zi de joi, și este mereu liberă deși nereglementată).
Anul școlar viitor ar avea cu 7 zile în plus față de actualul, de 167 de zile.
România este în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023
Edupedu.ro semnala încă din martie 2022, când a fost decisă structura noului an împărțit în cinci module, că acesta urma să aibă un număr similar de zile de școală cu cel anterior, anume 167, în pofida faptului că începea mai devreme (5 septembrie).
Cel mai recent raport Eurydice privind organizarea anului școlar arată că România ocupă locul 3, după Malta și Letonia, în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, la nivelul școlii primare. De notat că, în România și în majoritatea țărilor europene, cu excepția anilor terminali, numărul zilelor de vacanță este același în învățământul primar și învățământul secundar (gimnaziu/liceu).
Astfel, România figurează în documentul citat cu 127 de zile de vacanță, fiind depășită doar de Malta (135) și Letonia (129). Peste 120 de zile de vacanță mai au doar Estonia, Franța, Grecia și Italia. – Detalii aici
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea că-și dorește schimbarea organizării anului școlar pentru a exista mai multe zile de școală: “Îmi doresc o perioadă de cursuri cât mai lungă”, spunea el.
La anul acesta școlar 2021-2022, se adaugă și diverse zile libere acordate de Guvern pentru a crea așa numitele punți. Anul acesta școlar de exemplu, din 3 zile pe care le-a declarat libere Guvernului, două afectează structura anului școlar pentru că sunt în timpul școlii. Așadar elevii merg la școală 165 de zile de școală în acest an.
Prima zi declarată liberă din acest an, 23 ianuarie, care abia a trecut, trebuie recuperată până în data de 28 februarie, potrivit Hotărârii de Guvern din decembrie 2022.
A doua zi liberă acordată de stat este pe 2 iunie 2023 și trebuie recuperată până în data de 30 iunie, deși vacanța de vară începe pe 17 iunie 2023. Ministerul Educației a precizat pentru Edupedu.ro la începutul anului, că recuperarea se poate face și în avans. – Detalii aici
De precizat este că școlile nu sunt obligate să raporteze dacă au recuperat zilele libere acordate de stat și nici nu există o procedură clară care să stabilească modul în care se recuperează.
La preluarea mandatului de ministru, Ligia Deca spunea că va menține structura pe module a anului școlar și va fi analizată după un an. „Voi păstra măsurile care au intrat în vigoare anul acesta, de exemplu organizarea modulară anului școlar, și vom analiza această formulă după un an de la implementare”, spune Deca. Având în vedere că a propus deja pentru anul școlar următor tot o structură pe module, ar putea interveni modificări, pe baza unei analize, abia din 2024-2025.
Amintim că, recent, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu sublinia că este irelevant dacă anul școlar e împărțit în module, trimestre sau semestre. “Singurul lucru care ar produce un efect ar fi să prelungim anul școlar. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună”, a comentat acesta. – Detalii aici
Impactul schimbării structurii anului școlar asupra performanței de învățare a elevilor este nul, spune fostul ministru al Educației, Mircea Miclea.
Structura anului școlar 2023-2024, lansată în dezbatere publică
Anul şcolar 2023 – 2024 se structurează, pe intervale (module) de cursuri și intervale de vacanță, astfel, potrivit proiectului:
Cursuri – de luni, 11 septembrie 2023 până vineri, 27 octombrie 2023.
- Vacanţă – de sâmbătă, 28 octombrie 2023 până duminică, 5 noiembrie 2023.
Cursuri – de luni, 6 noiembrie 2023 până vineri, 22 decembrie 2023.
- Vacanţă – de sâmbătă, 23 decembrie 2023 până duminică, 7 ianuarie 2024.
Cursuri – de luni, 8 ianuarie 2024 – până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024 sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.
- Vacanță – o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.
Cursuri – de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024 sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 12 aprilie 2024.
- Vacanţă – de sâmbătă, 13 aprilie 2024 până duminică, 21 aprilie 2024.
Cursuri – de luni, 22 aprilie 2024 până vineri, 21 iunie 2024.
- Vacanţă – de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024
În forma actuală, proiectul mai prevede:
– Desfășurarea Programului național „Școala altfel” și a Programului „Săptămâna Verde” în perioada 11 septembrie 2023 – 12 aprilie 2024, la decizia unităților de învățământ.
– Săptămâna de vacanță, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.
Prin excepţie,
- „pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 7 iunie 2024;
- pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 14 iunie 2024;
- pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la litera a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 28 iunie 2024;
pentru clasele din învăţământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare”.
Foto: © Viacheslav Iacobchuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
BREAKING Calendarul anului școlar 2023-2024, lansat în dezbatere de Ministerul Educației / Școala ar începe pe 11 septembrie, dar ar fi prelungită până pe 21 iunie, tot pe module și cu vacanță „mobilă” în februarie
Trimestre, semestre sau module? Daniel Funeriu: Este irelevant. Singurul lucru care ar produce un efect ar fi să prelungim anul școlar. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună
VIDEO Radu Szekely, consilierul ministrului Educației: S-a luat hotărârea ca școala să înceapă de acum înainte în prima zi de luni a lunii septembrie / În mod normal, media semestrială nu are o justificare pedagogică
Impactul schimbării structurii anului școlar asupra performanței de învățare a elevilor este nul, spune fostul ministru al Educației, Mircea Miclea
Redacția
G4Media.ro
8 comments
Ati distrus aproape complet acest invatamant. Toti neavenitii si-au dat cu parerea si au daramat cate o caramida pana au ramas ruinele.
1. Lasati scoala sa inceapa pe 15 septembrie (cum a fost ani de zile si a functionat foarte bine) si sa se termine pe 15 iunie. Sa stie tot poporul cu siguranta perioada anului scolar, nu sa tot bajbaiti si modificati totul. Care cum vine la putere se crede mai destept si in loc de siguranta si continuitate stam la cheremul vostru sa vedem cand hotarati voi, ca poate anul asta e altfel.
2. Familiile mai sarace nu mai vad marea daca incep copiii orele fix in perioada desfasurarii programului “litoralul pentru toti”. La ce mai foloseste acesta si cui?
3.Scoateti examenele de capacitate, bagati treptele cum era inainte, reduceti numarul de examene la bac, pentru ca am vazut acum ceva ani erau foarte multe materii ( pe vremea dvs erau tot atatea? si multi dintre dvs v-ati luat BAC-ul si ati facut facultati cand ati dat de bani intrand in politica), inclusiv sport: pai bine oameni buni daca un copil e bolnav dar totusi invata bine/foarte bine, dar nu poate face sport ii taiem sansele de reusita in viata?
4. Atatea nereguli in invatamant ca oniorice alt domeniu de altfel: dascali nepregati, dascali bagati pe pile, dascali pensionari care vin doar pentru bani, dar nu se prezinta la ore sau sunt cu nervii pe moate si se poarta ca niste d-zei, etc.
Nu ai cu cine sa discuti, cui te plange.
Copiii nostri sunt viitorul nostru
5. Programul “scoala altfel” initial se dorea a fi unul pentru alegerea unei meserii pentru viitor si a ajuns o mizerie. In loc sa fie dusi copiii/adolescentii (da, e vorba si de licee – fara nicio jena fata de copii ca sunt mari si te tin minte si te judeca) la politie, la muzee, la teatru, la salvare, in spitale, pe santiere, unde mai sunt bineinteles, etc se organizeaza cate o excursie ca stie invatayoarea/ diriga pe cineva cu firma de transport. Cine vine – bine cine nu sa vina obligatoriu la scoala ca se face prezenta. Si ce sa vezi ca acolo nu e nimeni.
6. Eu i-as intreba pe ministri de azi: programa scolara pe vremea lor asa era de stufoasa? Era porcaria de religie de la gradi pana la bac? Stiti ca din clasa a VIII copiii au o singura ora de sport si ca dupa clasa a X au disparut materiile matematica, fizica, chimie, dar religia inca este acolo si e tot obligatorie? Fie vorba intre noi, ce sa faca copiii ce nu vor sa faca aceasta “materie” sa umble pe strazi? Daca se voia facultativa se punea ori prima, ori ultima ora in orar. Nu s-s vrut!
Si ar mai fi multe, foarte multe de spus, e un sistem creat de oameni nepregati si rupti de viata sociala din Romania, de realitatile de la noi. Bai frate, dar voi nu aveti copii, nu vorbiti cu ei acasa sa va spuna ei ce voi nu stiti/ nu puteti/ nu vreti sa vedeti.
Voi pe cine mai reprezentati azi?
Si sa nu va faceti ca nu stiti si la universitati/ facultati ce mafie este si cata scarba de a preda, iar tinerii profita de scarba lor, ca nu toti sunt constiinciosi si ii au drept model pe distinsii profesori neprofesionisti.
Erata: reduceti nr de materii la bac, nu de examene.
Să predea și ,,profesorii” din minister (,care nu au mai văzut catedra de 20 de ani sau niciodată) până pe 21 iunie cu 30 de elevi în clasă la 30 de grade.
Săptămâna ,,verde” nu are nici măcar pt anul ăsta norme de aplicare iar Școala Altfel au suprapus-o peste simulările de EN si BAC.(pt ca nu s-a putut fixa decat respectând tot felul de condiții)
Inepția continuă așadar!
Tot schimbăm regulile ca la piață.
Să se decidă clar un calendar care sa se respecte măcar 4 ani.
Ex. 10 septembrie -10 iunie
Se observă că nu se renunță la tâmpenia cu module care în fapt sunt doar jaloane temporale și nu oferă niciun feedback în timp util elevului.
Dacă un elev are acum două note de 4, acesta va considera că până în iunie are timp suficient să corecteze, așadar nu va reacționa considerând că are timp suficient, dar nu acum ci mai tarziu.
Notarea ritmică își pierde sensul dacă evaluarea sumativă nu are nicio miză concretă pentru elev la momentul respectiv ci proiectează încheierea situației școlare undeva in viitor peste luni de zile oferind o falsă impresie că ,,totul va fi bine”
În fapt scurtarea perioadei de predare efectivă s-a produs prin introducerea artificială a ,, Școlii Altfel” (fără a oferi resurse financiare sau de alt tip pt derularea unor activități care să aducă plus valoare) Același lucru se va întâmpla si cu Săptămâna verde.
Integrarea acestor activități se poate face mult mai bine în lecțiile la dispoziția profesorilor.
Mai mult ele pot fi abordate pluridisciplinar, transdisciplinar si interdisciplinar in cadrul unor activități practice de aplicare a noțiunilor teoretice dar la momentul oportun, conectat cu programa școlară și nu aiurea în funcție de vreme, simulări, olimpiade, zile festive, ș.a.
Ar fi bine ca scoala sa înceapă de pe 11 septembrie, nu cum s a început anul ăsta de pe 5 septembrie, cea mai mare prostie. Cine crede că dacă anul școlar ar fi mai lung, copiii vor asimila mai mult, din contră ar deveni ceva plictisitor. Pe vremuri se știa data de 15 septembrie, ca dată consacrată când începea scoala si asa a rămas pt mult timp, și iacă tă că acei elevi au învățat și au mers mai departe. Cred că ne uităm prea mult in curtea altora, că dacă în anumite tari europene anul sc este msi lung, lucrul acesta trebuie aplicat și la noi. Mai bine decât să se tot modifice an de an structura anului mai bine, să se renoveze scolile, sa le doteze, manuale, altele sunt lucrurile câte lipsec sistemului de inv romanesc. Să se stabilească o structura a anului scolar care sa fie an de an, asa cum era înainte, elevii știau că sc începe pe 15 sept și se termina pe 15 iunie, și a fost bine, nu an de an tot modifica ministerul aceasta structura.
Cei care realizeaza aceste structuri nu gandesc deloc. Cum sa programezi vacanta in aprilie, cand in 2024 Pastele ortodox este pe 5 mai? Iar ziua de vineri, 3 mai, este libera.
Va incapatanati sa nu incepeti scoala la 15 septembrie si sa o terminati la 15 iunie. Cred ca din orgoliu tampit.
Foarte corect punctul de vedere Diana.
Toate “inovațiile” aplicate învățământului în ultimii ani nu au făcut decât să-i facă pe elevi sa urască școala, iar pe părinți sa-i
ducă la disperare asa zișii specialiști care n-au nimic comun cu realitatea.
Nu va mai opriti cu comparatiile. Aveti impresia ca daca vor fi mai multe saptamani de scoala se vor si face? Nu, tot pe pereti se vor uita unii copii si unii profesori. Sau nu vor veni deloc la ore. Mai ales vara. Pentru ca sistemul de invatamant trebuie schimbat din temelii, un lucru foarte important fiind psihopedagogia, care de multe ori este inexistenta. Nu conteaza asa mult cantitatea orelor, ci calitatea acestora.