Tudor Oprea, subsecretar de stat în Ministerul Educației a declarat într-o dezbatere online organizată de hotnews.ro că ”Anul acesta avem mult mai mulți profesori formați pentru predare online prin masterul didactic si prin programul PROF”, în comparație cu anul școlar trecut. Potrivit surselor Edupedu.ro, proiectul PROF nu a început formările de profesori, fiind în etapa de organizare pentru selecția formatorilor de mentori.
„Deci acolo unde vorbim de achiziții de tablete sau dotări de laboratoare stăm mult mai bine anul acesta decât stăteam la începutul anului trecut, acolo unde vorbim de formarea profesorilor prin programul PROF, cât și prin master didactic, s-au format mult mai mulți profesori, s-au creat mult mai multe resurse educaționale deschise, deci prin simplul fapt că a trecut un an întreg, timp în care sau derulat aceste proiecte, din acest punct de vedere stăm mai bine”, a spus Tudor Oprea, întrebat care este diferența în pregătirea profesorilor pentru predare digitală și online la acest început de an școlar, față de precedentul început de an școlar.
Despre școala online, acesta a menționat că „Adevărul este că școala online care a fost de fapt forțată, nu doar în România, ci la nivel mondial, pentru că adevărul este acesta: nu cred că există vreo țară din lume care să fi fost pregătită să meargă de pe o zi pe alta în acest sistem, dar contextul sanitar ne-a forțat să ne adaptăm și noi pe parcurs. Am vrut să spun asta doar ca să înțelegem că România nu este un caz singular aici”.
Proiectul PROF este finanțat din fonduri europene în valoare de 28 de milioane de euro. Anca Petrache, managerul proiectului PROF, lansat la începutului lunii mai 2021 de Ministerul Educației, a spus că „în decembrie 2023 vom avea cel puțin 28.000 de cadre didactice care să fi parcurs programul de formare pentru mentoratul de carieră didactică”.
- Proiectul PROF înseamnă „o intervenție integrată la nivelul sistemului național de educație, creând punți solide și sustenabile între învățământul universitar și învățământul preuniversitar, între formarea inițială și formarea continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar”, potrivit unui comunicat al instituției.
Masteratul didactic a început în octombrie 2020, iar primii masteranzi vor absolvi aceste programe abia anul viitor, în 2022.
Opt universități au pilotat, în anul universitar 2020-2021, pentru prima dată în România, programe de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență. Programul de studii de master didactic va avea o durată de doi ani și se adresează absolvenților cu diplomă de licență sau echivalentă, care doresc să se orienteze către cariera didactică.
Tudor Oprea este subsecretar de stat în Ministerul Educației, responsabil cu digitalizarea. A fost numit pe 19 mai în funcție, din partea USR-PLUS, potrivit algoritmului stabilit în Coaliție. Are o licență în psihologie la Universitatea York din Toronto și un master în sănătate publică la Universitatea Umea din Suedia, finalizat în 2014.
Între 2012-2015, a fost secretar general al Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS). În aceeași perioadă (2014) a fost, între altele, intern la Ministerul Tineretului și Sportului și la Administrația Prezidențială și a administrat baze de date la Societatea Academică din România.
Declarația completă a subsecretarului de stat:
Tudor Oprea: “Nu vom putea să digitalizăm cu adevărat fără să ai în spate resursele umane care știu și înțeleg să utilizeze aceste resurse. De foarte multe ori s-a vorbit despre faptul că profesorii nu sunt pentru acest lucru. Pot să vă spun din experiența mea la minister că acest lucru nu este adevărat. Aș zice că regula generală este că există foarte mare deschidere pentru utilizarea resurselor digitale, desigur, ca în orice sistem complex o să fie și anumite persoane care poate se adaptează puțin mai greu, dar adaptarea este cuvântul cheie. Pe de o parte, trebuie să ajutăm tinerii să învețe că în societatea, în era digitală, adaptarea va fi un cuvânt cheie și acest lucru nu înseamnă că este o problemă, că vei putea să te gândești că ce faci la 18 ani sau la 20 de ani sau la 25 de ani nu va fi ce vei face la 30 de ani, și așa mai departe.
În același timp să ne asigurăm că profesorii, dascălii înțeleg faptul că adaptarea și susținerea conceptului de adaptare în clasele lor este absolut esențial.
Au fost făcute inițiative atât la nivel de cunoștințe tehnice pentru dascăli, dar desigur și proiecte punctuale pentru a suplimenta tablete sau alte instrumente acolo unde era nevoie. A existat, de exemplu, programul școala de acasă, prin care au fost achiziționate 250.000 de tablete pentru elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal, cu precădere în mediile defavorizate. A existat și programul educația în siguranță prin care a fost prevăzută dotarea unităților de învățământ preuniversitar, care nu aveau asigurate din bugetul autorităților locale acele dispozitive electronice care sunt necesare susținerii activității didactice.
Un alt program este programul Euro 200 prin care anul trecut cel puțin erau 7.225 de elevi și studenți din familii defavorizate care au beneficiat de ajutor pentru achiziționarea de echipamente electronice care le permitea participarea la cursurile online. Au fost și de exemplu și portalul de informare educatiacontinua.edu.ro, care a fost un instrument online, dedicat tuturor celor interesați de contextul educativ și sanitar în care s-a desfășurat activitatea în anul școlar și universitar 2020-2021. A fost lansată și platforma digital.educred.ro, care a fost mai mult un spațiu pentru toate cadrele didactice care doreau să valorifice noile tehnologii, mai ales în momente de criză.
Pentru că vorbeam de formarea competențelor digitale, pentru dascăli există programul de master didactic, care are ca obiectiv îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar. Și mai era și programul PROF care constituie o intervenție mai integrată la nivelul sistemului național de educație prin care se urmărea formarea a 28.000 de profesori, care la rândul lor vor deveni promotori ai acestor skill-uri pe care, nu doar în domeniul IT, dar și în alte domenii care vor merge mai departe….
Adevărul este că școala online, care a fost de fapt forțată, nu doar în România, ci la nivel mondial, pentru că adevărul este acesta: nu cred că există vreo țară din lume care să fi fost pregătită să meargă de pe o zi pe alta în acest sistem, dar contextul sanitar ne-a forțat să ne adaptăm și noi pe parcurs. Am vrut să spun asta doar ca să înțelegem că România nu este un caz singular aici. Diferențele dintre începutul acestui an școlar și anul precedent sunt exact proiectele pe care le-am enumerat puțin mai devreme, multe dintre ele au fost deja implementate sau sunt în curs de implementare.
Anul trecut urmau să fie implementate sau abia începuse implementarea pentru acestea. Deci acolo unde vorbim de achiziții de tablete sau dotări de laboratoare stăm mult mai bine anul acesta decât stăteam la începutul anului trecut, acolo unde vorbim de formarea profesorilor prin programul PROF cât și prin master didactic s-au format mult mai mulți profesori, s-au creat mult mai multe resurse educaționale deschise, deci prin simplul fapt că a trecut un an întreg, timp în care sau derulat aceste proiecte, din acest punct de vedere stăm mai bine. Desigur, nu este de dorit să mergem din nou către școala online, dar din nefericire, acest lucru este o posibilitate, nu acum, poate în viitorul apropiat. Sperăm că deloc sau în viitorul cât mai îndepărtat. Numai prin creșterea ratei de vaccinare vom putea să eliminăm complet această problemă.”