Antireforma Deca-Iohannis în universități: Peste 50% dintre rectorii aleși în valul 2023-2024 au depășit pragul „legal” de două mandate, iar un sfert au ajuns la al patrulea mandat / Trei din cinci rectori nu au avut niciun fel de concurență

Ultimul val de alegeri în universitățile românești, declanșat la finalul anului trecut și aflat acum pe ultima sută de metri, confirmă că una dintre problemele-majore ale sistemului românesc de învățământ superior, anume concentrarea puterii în mâinile unui număr restrâns de decidenți, pe termen îndelungat, persistă și după intrarea în vigoare a noilor legi Deca-Iohannis destinate educației. Deși, teoretic, noua Lege a învățământului superior permite doar două mandate pentru rectori, în aceste alegeri un sfert dintre șefii universităților au ajuns la al patrulea mandat, iar peste jumătate au depășit pragul prevăzut de lege.

• Iar schimbări de răsunet, precum cea recent petrecută la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, sunt o raritate: semn al lipsei de încredere în șansa de „a face ceva”, trei din cinci rectori realeși acum – inclusiv majoritatea celor ajunși la mandatul nr. 4 – nu au întâmpinat niciun fel de rezistență, fiind candidați unici în universitățile lor.

Printre candidații care au ajuns la al patrulea mandat, contrar „spiritului legii” Deca-Iohannis, se numără și cei doi decorați, săptămâna aceasta, de președintele Klaus Iohannis, Sorin Cîmpeanu și Mihnea Costoiu. 

Ambii – precum și alți membrii ai conducerii Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – au făcut parte și din tabloul, grăitor pentru stagnarea managementului universitar în România, al procedurilor de desemnare a rectorului la Târgu Mureș, în urmă cu mai puțin de două luni. Acolo, patru rectori ajunși la al patrulea mandat, toți membri în conducerea CNR (președinte, secretar general, doi vicepreședinți), l-au susținut pe al un al cincilea, și el vicepreședinte CNR, să obțină și el al patrulea mandat, printr-un concurs cu unic candidat – detalii mai jos.

Context:

Noua lege a învățământului superior 199/2023 prevede că rectorii pot avea maximum două mandate. Dar legea nu ia în calcul și mandatele exercitate pe vechea Lege 1/2011. Aceea prevedea tot un prag de două mandate, dar o portiță introdusă acum un deceniu a permis mai multor rectori cu mandat nefinalizat sau întrerupt temporar să candideze, acum 4 ani, pentru un al treilea mandat. Întreaga situație a permis ca, în aceste alegeri, să candideze și persoane care conduc universități încă din 2012, deci de trei mandate de 4 ani, ele obținând acum al patrulea mandat de 5 ani.

• Niciunul dintre rectorii care au candidat, acum, pentru al patrulea mandat nu a pierdut alegerile. Unul, însă, nu a fost confirmat în funcție (Ramona Lile la Arad), din alte motive, în acel caz urmând să fie reluate alegerile.

Rectorii sunt cei care conduc universitățile, iar, în România, ultimul deceniu a fost marcat de un regres al rezultatelor instituțiilor de învățământ superior, care în 2022 ajungeau în coada Europei Centrale și de Est, conform principalelor rankinguri internaționale, potrivit unei analize de atunci a Edupedu.ro. Numărul mandatelor rectorilor este relevant, pentru că reprezintă un factor în progresul universităților – vezi, între altele, argumentele rectorului Universității din București, Marian Preda, pentru păstrarea unor limite reale, sau criticile formulate într-un recent raport al Parlamentului European. Dar în România a existat permanent în ultimii ani o presiune pentru eliminarea acestui prag, deși el reprezintă o practică larg răspândită în țările europene, chiar și cele cu sisteme democratice solide. 

De notat că situația semnalată de Edupedu.ro în urmă cu un an, anume că o universitate, Politehnica București (cea condusă de Mihnea Costoiu, aflat acum la al patrulea mandat), domină managementul învățământului superior printr-o prezență la vârful tuturor organismelor centrale cu decizie în domeniu, persistă și în prezent, după unele schimbări petrecute începând din toamnă. 

Bilanțul alegerilor universitare de până acum, în valul electoral 2023-2024

În România sunt 86 de universități (plus câteva universități private autorizate să funcționeze provizoriu). Dintre cele 86, șapte sunt universități militare, iar 34 – universități particulare acreditate. Celelalte 45 sunt universitățile de stat civile.

În cinci dintre acestea din urmă nu s-au desfășurat încă alegeri până în momentul publicării acestui articol. În alte două, ministrul Educației nu a confirmat rectorul ales și urmează să aibă loc noi alegeri – detalii mai jos. Rămân astfel 38 de universități unde, până acum, s-au desfășurat alegeri și unde, dacă nu apar surprize pentru ultimele care au desfășurat asemenea proceduri, rezultatele sunt sau vor deveni definitive.

Edupedu.ro a monitorizat situația în aceste 38 de instituții. Principalele constatări:

• În mai bine de jumătate dintre ele (21 de universități – 55% din total), rectorii au depășit pragul de două mandate și au ajuns la al treilea sau al patrulea mandat

• Într-un sfert dintre ele (10 universități din totalul de 38) rectorii au ajuns la al patrulea mandat

• Cei mai puțini sunt rectorii care au obținut primul mandat: doar șase din totalul de 38 (16%).

• În cele mai multe universități – 60% din cazuri – cei care au obținut un mandat de rector au fost candidați unici, lipsind orice fel de concurență. Printre ei – șapte dintre cei zece rectori ajunși la al patrulea mandat și cinci dintre cei 11 ajunși la al treilea mandat.

Cel mai emblematic caz pentru actuala situație a managementului universitar din țară rămâne, probabil, cel prezentat de o situație singulară: un concurs organizat la Târgu Mureș:

• La UMFST „George Emil Palade”, rectorul Leonard Azamfirei, care este și parlamentar și vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor, a obținut al patrulea mandat prin concurs – situație aparte în procedurile de alegere a conducătorilor de universități, în România. În acest concurs, candidatul unic Azamfirei a fost „judecat” de o comisie din care au făcut parte Sorin Cîmpeanu (președinte CNR, la al patrulea mandat), Mihnea Costoiu (secretar general CNR, la al patrulea mandat de rector), Marilen Pirtea și Ioan Vasile Abrudan (vicepreședinți CNR, ambii la al patrulea mandat de rector). Sorin Cîmpeanu și Marilen Pirtea sunt, de asemenea, parlamentari.

Pe de altă parte, singurul caz răsunător de schimbare la vârful unei universități a fost cel la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași, unde rectorul în funcție, Tudorel Toader, a fost detronat în turul al doilea de contracandidatul Liviu George Maha. Nu a fost, însă, singurul caz de schimbare – doar că puținele alte astfel de situații au fost mai puțin vizibile, având loc la universități mai mici.  Astfel, a mai avut loc o victorie în turul al doilea la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, unde au fost patru candidați și, în turul al doilea, rectorul în exercițiu (de doar doi ani) a fost înlocuit, potrivit datelor publicate de instituție.

În cele mai mari universități din țară – Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București, rectorii Daniel David și Marian Preda au candidat pentru al doilea mandat (candidat unic, respectiv împotriva unui contracandidat). În ambele cazuri au câștigat și în ambele cazuri au semnalat, în trecut, că nu vizează un al treilea mandat.

În unele situații, procedurile electorale au fost promovate intens de universități – vezi în acest sens dezbaterile publice organizate la Universitatea din București sau la Universitatea Babeș-Bolyai. Vezi, în același timp, cazul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, unde „retragerea” fostului rector Valentin Popa a fost anunțată public înaintea alegerilor soldate cu un nou rector (Mihai Dimian, candidat unic).

Alte proceduri au fost mai puțin sau deloc transparente. Între altele:

• La USAMV București, universitatea condusă de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, procedurile s-au desfășurat, în decembrie, în discreție totală – informațiile despre alegeri nu au fost indexate pentru căutare prin motoare de căutare sau pe site și au fost publicate într-un sub-tab la secțiunea „Resurse Umane”, din categoria „Despre USAMV – Informații Publice”

• Tot la „Ștefan cel Mare” Suceava, alegerile au pus accentul pe schimbarea de la rectorat, în timp ce „mutarea” fostului rector cu trei mandate, Valentin Popa, la conducerea Senatului universitar s-a petrecut cât se poate de discret.  

Monitorizare Edupedu.ro: Bilanțul alegerilor în 38 de universități românești, noiembrie 2023-martie 2024

10 rectori aflați la al patrulea mandat:

• Mihnea Costoiu – Politehnica București (3 candidați)
• Sorin Cîmpeanu – USAMV București (candidat unic)
• Cătălin Bălescu – Universitatea Națională de Arte din București (candidat unic)
• Remus Pricopie – SNSPA (candidat unic)
• Daniel Breaz – Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia (candidat unic)
• Ioan Vasile Abrudan – Universitatea Transilvania din Brașov (3 candidați)
• Gerard Jităreanu – USV „Ion Ionescu de la Brad” din Iași  – tehnic la al patrulea mandat (rector 2004-2012, apoi din 2020, după ce a fost președinte al Senatului între 2012-2020; candidat unic)
• Leonard Azamfirei – UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș (concurs, candidat unic)
• Sorin-Ion Crișan – Universitatea de Arte din Târgu Mureș (candidat unic) – rector de mai bine de 3 mandate (din 2011)
• Marilen Pirtea – Universitatea de Vest din Timișoara (doi candidați)

11 rectori aflați la al treilea mandat:

• Radu Văcăreanu – Universitatea Tehnică din București (candidat unic)
• Marian Moiceanu – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ioan Mincu” București  (doi candidați)
• Niculae Istudor – ASE București (candidat unic)
• Diana Moș – Universitatea Națională de Muzică din București (candidat unic)
• Carol Schnakovszky – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (candidat unic)
• Cornel Cătoi – USAMV Cluj-Napoca (2 candidați)
• Cezar Spînu – Universitatea din Craiova (3 candidați)
• Dan Cașcaval – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (doi candidați) 
• Viorel Scripcariu – UMF Grigore T. Popa din Iași (2 candidați)
• Sorin Mihai Radu – Universitatea din Petroșani (doi candidați)
• Cosmin Alin Popescu – USAMV „Regele Mihai I” din Timișoara (candidat unic)

11 rectori aflați la al doilea mandat:

• Marian Preda – Universitatea din București (2 candidați)
• Viorel Jinga – UMF „Carol Davila” din București (candidat unic)
• Liviu Lucaci – UNATC „I.L. Caragiale” din București (candidat unic)
• Daniel David – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (candidat unic)
• Anca Buzoianu – UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj (candidat unic)
• Dan Ionuț Gheonea – UMF Craiova (candidat unic)
• Aurelian Bălăiță – Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași (candidat unic)
• Alin Diniță – Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești (candidat unic)
• Sorin Radu – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (candidat unic)
• Florin Drăgan – Universitatea Politehnica Timișoara (candidat unic)
• Marius Octavian Crețu – UMF Victor Babeș Timișoara (candidat unic)

6 rectori aleși pentru primul mandat:

• Marius Stoica – Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport (2 candidați)
• Liviu-Florian Ștefan – Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca (4 candidați, câștigător în turul doi în fața lui Eugen Săvinescu – rector în 2023-2024)
• Gabriel Raicu – Universitatea Maritimă  din Constanța (3 candidați)
• Liviu George Maha – Universitatea Al. I. Cuza din Iași (total 6 candidați; victorie în turul 2 împotriva rectorului în exercițiu Tudorel Toader)
• Mihai Dimian – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – Mihai Dimian (candidat unic), în locul lui Valentin Popa (rector din 2012), desemnat președinte al Senatului
• Ioan Corneliu Sălișteanu – Universitatea „Valahia” din Târgoviște (2 candidați)

Situații aparte la Arad și Galați. Alegeri așteptate în alte cinci universități

În cazul Universităților „Dunărea de Jos” din Galați și „Aurel Vlaicu” din Arad, situația este una aparte. În cazul ambelor, rectorii aleși nu au fost confirmați de ministrul Ligia Deca. Este vorba despre Ramona Lile la Arad (câștigătoarea mandatului cu nr. 4) și Lucian Puiu Georgescu la Galați (ales pentru al doilea mandat). În cazul universității „Aurel Vlaicu”, aceasta are programate alegeri, cu 3 candidați, pe 25 martie. La „Dunărea de Jos”, alegerile sunt programate pentru 22 aprilie. 

În cinci universități nu au avut loc, încă, alegeri. Este vorba despre:

• Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – rectorul actual Vasile Țopa are 2 mandate la activ 
• Universitatea Ovidius din Constanța – rectorul actual, Dan Marcel Iliescu, are un mandat
• Universitatea din Oradea – rectorul actual, Constantin Bungău, este în funcție de trei mandate
• Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
• Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu – alegeri programate pe 28 martie, cu doi candidați: Luminița-Georgeta Popescu (rector între 2022-2024, 2014-2017) și Vasile Sorin Purec (rector între 2020-2022 și ian. 2024-prezent)

Foto: © Roibul – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.