Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România cere ca universitățile să aprobe rapid criteriile de recunoaștere în cazul tinerilor care au fugit din Ucraina și nu au acte doveditoare de studii.
- Decizia vine în contextul în care agresiunea militară a Rusiei la adresa Ucrainei provoacă un val de refugiați în România. Agenția ONU pentru refugiați estimează că peste 4 milioane de oameni ar putea părăsi Ucraina pentru a solicita protecție și ajutor în țările din regiune, din care 250.000 până în iulie acest an în România.
Un ordin de ministru al Educației semnat miercuri, 2 martie, prevede că tinerii refugiați din Ucraina se pot înscrie ca studenți la programe de licență, master sau doctorat, la facultățile din România chiar și fără acte de studii, pe locuri bugetate de Ministerul Educației.
Ordinul prevede următoarele:
- Studenții înmatriculați în Ucraina (indiferent de naționalitate) pot accesa învățământul superior, chiar dacă nu au documente care să ateste situația școlară/universitară;
- Fiecare universitate stabilește criterii proprii pentru evaluarea cunoștințelor studenților refugiați, pentru a decide recunoașterea creditelor de studii (și în ce an sunt înmatriculați studenții refugiați)
- Înmatricularea se poate face la toate cele 3 cicluri de studii
- Studentul refugiat trebuie să prezinte diplomele care i-au permis accesul în ciclul de studii la care era înmatriculat în Uraina până la finalizarea studiilor în România
- Nu este nevoie de acordul universității în care era înmatriculat studentul refugiat
- Studenții refugiați sunt înmatriculați la taxă, conform taxelor minime stabilite prin OG 22/2009- Studenții refugiați pot beneficia de finanțare de la bugetul de stat sau de la universități
Actul normativ introduce două noi alineate în articolul 3 al ordinului inițial. În primul este prevăzut că tinerii care nu au acte de studii pe care să le poată prezenta la înscriere, vor fi evaluați de universități și se vor stabili competențele și abilitățile, astfel încât să poată fi înscris într-un an de studiu echivalent cu cel în care erau în Ucraina, acordându-se și credite de studiu.
„În cazul în care studentul sau studentul doctorand nu poate dovedi studiile parcurse prin documente emise de către instituția de învățământ superior pe care a frecventat anterior în Ucraina, instituția de învățământ superior din România evaluează, pe baza unor criterii proprii și cu respectarea bunelor practici internaționale, rezultatele învățării, competențele și abilitățile și decide cu privire la recunoașterea și acordarea creditelor de studii transferabile.
Studentul sau studentul doctorand aflat în situația menționată mai sus „va prezenta instituției de învățământ superior din România, înainte de finalizarea studiilor, diplomele care i-au permis accesul în ciclul de studii la care a fost înmatriculat”, potrivit ordinului aprobat miercuri.
În acest context, ANOSR solicită ferm ca toți studenții refugiați înmatriculați în învățământul superior din România să primească finanțare, astfel încât studiile să fie fără taxă, și să primească burse de studiu.
Este evident că acești studenți se află într-o situație precară cruntă, care nu le permite finanțarea studiilor, iar autoritățile române trebuie să fie solidare, subliniază Alianța Națională a Organizațiilor de Studenti.
“În aceleași timp, sperăm ca universitățile să aprobe rapid criteriile de recunoaștere și să le promoveze, militând pentru un acces cât mai larg al studenților refugiați. În final, trebuie să fim conștienți că într-o perioadă de criză, trebuie să învățăm din practică și să îmbunătățim constant mecanismele de integrare a refugiaților în învățământul superior,” mai spune ANOSR.
Citeste si: Tinerii din Ucraina se pot înscrie la facultățile din România chiar și fără acte de studii, fără taxă, pe locuri bugetate de Ministerul Educației sau de universități
Photo 212702520 © Nicktys | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Mihai Peticilă
Ioana Câmpean
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
R.P.