Ministrul Educaţiei a pus pe seama Legii Educaţiei nr 1 din 2011 eşecul la Bacalaureat a “6-700 de mii de tineri” şi, potrivit Ecaterinei Andronescu, “majoritatea, fără niciun fel de calificare, probabil că au luat drumul străinătăţii”. Declaraţiile au fost făcute în emisiunea Tema Zilei, la TVR. Ecaterina Andronescu a explicat că în momentul în care a decis să dea două ordine de ministru la începutul acestei săptămâni, după care în ziua următoare le-a retras de la publicare în Monitorul Oficial, nu ştia că înscrierea şi probele pentru aptitudini începuseră deja.
Ministrul a început să explice ce s-a întâmplat pe 14 mai, după ce pe 13 mai semnase două ordine de ministru, unul prin care schimba data examenelor vocaționale de admitere la liceu, cu două zile înainte ca acestea să se desfășoare şi un altul prin care a vrut să modifice pentru a doua oară într-o lună calendarul examenelor de titularizare. Proces important pentru profesori, titularizarea este examenul de angajare într-o școală.
Ecaterina Andronescu a declarat că: “Eu am preluat ministerul în luna noiembrie. Practic, toate metodologiile pentru acest an erau finalizate de la începutul anului, şi e foarte greu să faci corecturi pe parcursul anului şi sunt foarte multe lucruri de făcut. Şi-am să vă dau câteva exemple. Angajatorii, pentru că până la urmă educaţia este un serviciu pentru societate şi noi trebuie să fim atenţi la ce pretinde societatea de la noi. Angajatorii ne-au cerut anul acesta să dublăm numărul de locuri la şcoala profesională. Nu e o chestiune pe care s-o poţi face foarte uşor. Trebuie să mai schimbi nişte reguli ca să poţi să mergi mai departe. (…)”
Tinerii fără bac şi fără calificare ar fi plecat în străinătate
Apoi ministrul a explicat de ce, în opinia sa, este nevoie de mai mulţi angajaţi calificaţi pentru diverse meserii, dând de înţeles că Legea 1/2011 ar fi de vină pentru eşecul la Bacalaureat a sute de mii de elevi.
“Sigur, sunt foarte multe lucruri care se deranjează. Poate că unii părinţi nu-şi doresc, dar trebuie să ne uităm puţin în istoria recentă. De la legea aceasta 1 pe 2011 probabil că au rămas fără examen de Bacalaureat 6-700 de mii de tineri. Majoritatea, fără niciun fel de calificare, probabil că au luat drumul străinătăţii şi astăzi avem circa 4 milioane de români care lucrează în străinătate. De aici şi nevoia atât de mare şi atât de acută de a califica în meserii care se cer pe piaţa muncii. În acelaşi timp… Nu spunem prima dată lucrurile acestea, am început în noiembrie să vorbesc despre situaţia în care ne aflăm şi pe care trebuie să o corectăm”, a mai declarat Ecaterina Andronescu.
Deficitul de meserii din România îşi are originea, potrivit mai multor documente oficiale, în anul 2009, când ministrul de atunci al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a desfiinţat Şcolile de Arte şi Meserii prin tăierea cifrei de şcolarizare pentru clasa a IX-a la aceste şcoli SAM. Vedeţi aici înregistrările AUDIO şi VIDEO ale şedinţei de Guvern. Potrivit Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020., “desfiinţarea Şcolilor de Arte şi Meserii din anul 2009/2010 a reprezentat o importantă provocare în ceea ce privește dreptul la educație al copiilor care finalizaseră 8 clase de studiu și care doreau să urmeze un parcurs de profesionalizare de 2-3 ani, care să-i ajute să învețe o meserie. Desființarea Școlilor de Arte și Meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel puțin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că familiile nu pot să acopere costurile a 4 ani de școlarizare. Acest fenomen a fost vizibil în special în cazul elevilor din mediul rural, în condițiile în care rețeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată aici în comparație cu mediul urban.
Strategia Educației și Formării Profesionale pentru perioada 2016-2020 marchează si ea acest moment, al desființării Școlilor de Arte și Meserii și cuantifică abandonul școlar masiv generat de măsura Ecaterinei Andronescu: “În anul școlar 2009-2010, Școlile de Arte și Meserii au intrat în lichidare; începând cu acest an, nu s-au mai făcut înscrieri în anul I, elevii care au continuat parcurgerea acestei filiere educaționale fiind cei din anii II și III; în anul școlar 2014-2015 s-a reintrodus învățământul profesional cu durata de 3 ani.
La nivelul învăţământului profesional ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009-2011, de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a Școlilor de Arte și Meserii.
În cifre absolute, evoluţia numărului de elevi cuprinşi la începutul anului şcolar în învăţământul liceal şi profesional arată o scădere de peste 175.000 de elevi în perioada cuprinsă între anii şcolari 2009-2010 şi 2014-2015, de la 953.173 elevi în anul şcolar 2009-2010 la 777.860 elevi în anul şcolar 2014-2015, potrivit documentului citat.
Concret, elevii care ar fi putut ajunge la Şcolile de Arte şi Meserii au fost repartizaţi la liceele tehnologice-profesionale, studii care se finalizau cu Bacalaureat. O dată cu primul Bacalaureat la care au fost introduse camere video, au ajuns la examenul de final de liceu și copiii care în loc să absolve școlile profesionale au fost obligaţi să intre la liceu. În 2011 şi 2012 mai mult de jumătate dintre cei înscrişi la examenul de Bacalaureat au picat.
Ministrul Educaţiei nu a ştiut că înscrierile pentru probele de aptitudini erau deja făcute
Revenind la declaraţiile recente ale ministrului, făcute la TVR, Ecaterina Andronescu a explicat că motivul pentru care ar fi modificat prin Ordin de Ministru metodologia deja existentă pentru admiterea la liceu, ar fi fost întârzierea apariţiei ofertelor educaţionale pentru învăţământul profesional în fiecare judeţ în parte. “Încercăm în acelaşi timp să vedem în ce măsură putem să centrăm cifrele de şcolarizare pe judeţe, în aşa fel încât să avem agenţi economici care să-i caute pe aceşti elevi astăzi, mâine absolvenţi. Toate aceste lucruri, fără îndoială ne preocupă şi suntem foarte atenţi să încercăm să le şi rezolvăm.
În momentul în care vrei să schimbi ceva, categoric deranjezi pe foarte mulți și sigur că, de aici, foarte, foarte multe supărări. În esență, pentru cazul acesta, în mod normal, școlile ar trebui să ofere o broșură pentru cei care sunt interesați de ce școlarizează fiecare unitate școlară în parte și această broșură nu este gata acum. Va fi gata peste puțină vreme, probabil cam peste două săptămâni. Nu era nicio nenorocire dacă deplasam aceste perioade din calendar, le deplasam puțin mai spre vară.
Dar, pentru că (…) ce n-am știut la momentul acela a fost faptul că ieri au început înscrierile, și sigur că nu puteam să-i încurcăm pe cei care s-au înscris să susțină probele de aptitudini și de limbă străină pentru liceele vocaționale și pentru liceele bilingve.
Nici nu apuci să vorbești despre ceva și discuția publică ia o amploare absolut îngrozitoare, ceea ce vă mărturisesc că mă sperie, pentru că sunt multe lucruri pe care trebuie să le facem și pe care sistemul le așteaptă pe cele mai multe de foarte multă vreme”, a mai declarat Ecaterina Andronescu.
Citește și:
-
DOCUMENT Andronescu vrea să modifice datele de admitere la liceu, cu două zile înainte de probele vocaționale. Sindicatele: Ce a făcut Ministerul este ilegal
-
Titularizare 2019: Calendarul de titularizare actualizat și lista profesorilor titulari cu cereri de pretransfer, publicată pe fiecare județ
-
Titularizare 2019: Modele de subiecte pentru titularizare
-
EXCLUSIV Noile contracte pentru profesori “pe durata de viabilitate a postului”. Ministerul Muncii: Sintagma nu este în legislația muncii. Contractul individual de muncă NU poate fi încheiat pe durata de viabilitate a postului
-
Istoria unei rute paralele de angajare în învățământ: Eu am scris articolul 253. Noi am gândit autonomia școlii de a-și selecta resursa umană, PSD a transformat-o în șpagă electorală forever – Oana Badea, fost secretar de stat
-
Soluția Guvernului Dăncilă la titularizarea pe 253 este tot neconstituțională, susține fostul secretar de stat Ispas: “mită electorală pentru cei 16.000 de profesori”
-
Profesoarele pot rămâne la catedră până la 68 de ani – decizie publicată în Monitor. Numărul profesorilor pensionari din gimnaziu și liceu s-a dublat în ultimii 5 ani