Andronescu 4, ultimul episod și final de sezon

După ce a stat 4 ani, o lună și 20 de zile în fruntea Ministerului Educației, Ecaterina Andronescu (71 de ani) a fost dată afară din funcție, pentru că a dat vina pe eleva victimă a tragediei din Caracal că s-a urcat în mașina celui care a răpit-o. Paradoxal, chiar singura femeie care a deținut funcția de ministru al educației din ’89 încoace a repetat în mod obsesiv ieri, după demitere, mesajul pentru care a fost eliminată: că ea a fost învățată să nu urce în mașina unui necunoscut. Aceeași Andronescu, aflată la al patrulea mandat, nu a scos niciun cuvânt despre avertismentele repetate lansate de elevi cu privire la lipsa transportului dintre sate și orașe, una dintre tarele cele mai sângerânde ale României care arată lipsa teribilă de șanse a copiilor născuți la sat.

Andronescu iese pentru a patra oară din mandatul de ministru lăsând în urmă o Educație devastată de lipsa de încredere. Sarabanda de declarații avansate, retrase sau chiar contrazise de datele oficiale ale Ministerului pe care îl conducea, abundența de schimbări peste noapte ale regulilor, ignorarea principiilor elementare de transparență în luarea deciziilor – toate puteau fi anticipate din ziua în care Ecaterina Andronescu a primit mandatul de ministru după ce declarase: “110% sau cât vreți dvs peste 100% nu se va întâmpla să mi se propună funcția de ministru al Educației. Eu nu sunt de vânzare“.

Un mandat început în propria minciună și înnăbușit tot de propriile ambiții politice. Și-a dorit să aibă nu una, ci trei legi ale Educației care să îi poarte numele. Și-a dorit să fie președintele PSD și și-a dorit să candideze la președinție. Nimic nu a dus la bun sfârșit, dar a marcat 3 premiere:

• singura femeie în funcția de ministru al Educației după ’89
• care a fost dată afară prin demitere (nu prin remaniere, alături de alții) de la conducerea Ministerului Educației,
• de către prima femeie premier al României. Viorica Dăncilă, ea însăși subiect de studiu sociologic, premier devenit cunoscut pentru lipsa de competențe lingvistice.

Cele patru mandate ale Ecaterinei Andronescu au fost:

• Mandatul 1 a durat 932 de zile: 28 decembrie 200 – 18 iunie 2003
• Mandatul 2 a durat 283 de zile: 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009
• Mandatul 3 a durat 173 de zile: 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012
• Mandatul 4 a durat 259 de zile: 16 noiembrie 2018 – 02 august 2019

Adunate, mandatele sale au însumat 1.647 de zile în fruntea Educației românești. Asta înseamnă 39.528 de ore.

A plecat prin demiterea sa de către premierul Viorica Dăncilă, după ce a candidat împotriva acesteia din urmă la alegerile din partid și după ce, în loc să implementeze imediat cerința șefei sale (de partid și de cabinet) de a amâna cu o săptămână începutul școlii, a lăsat de înțeles că va face ceea ce va decide Comisia de Dialog Social împreună cu sindicatele, patronatele și asociațiile de elevi – adică așa cum prevede legea, dar într-un mandat care a călcat în picioare regulile de transparență, până atunci. Asta după ce, la remanierea guvernamentală din luna iulie au existat numeroase articole în presă care o puneau pe lista celor dați afară din Executiv, infirmate în cele din urmă. Declarația făcută de Andronescu în cazul „Caracal” a fost motivul oficial al exit-ului.

Ce a făcut Ecaterina Andronescu, în ultimul mandat:

A ajuns ministru pentru a patra oară într-un moment extrem de controversat. În vara anului 2018 a trimis o scrisoare publică în care îl critica deschis pe Liviu Dragnea și îi cerea să facă un pas în spate din fruntea partidului. Dar cu toate acestea, în lipsă de pretedenți pentru acest portofoliu, pe 31 august 2018 au apărut primele informații că Dragnea i-ar fi propus postul de ministru. Atunci Ecaterina Andronescu a declarat pentru G4Media.ro: ”Nu am primit această propunere. Cum v-ați putea închipui după scrisoarea pe care am trimis-o? 110% sau cât vreți dvs peste 100% nu se va întâmpla să mi se propună funcția de ministru al Educației. Eu nu sunt de vânzare”.

Cu toate astea, pe 16 noiembrie Andronescu era numită în funcție. Președintele Klaus Iohannis accepta numirea, deși spunea, cu doar 3 zile înainte, că “Dacă bine am reținut, doamna Andronescu va fi propusă pentru învățământ. Ei, vă spun, aici o să dureze un pic mai mult sau s-ar putea chiar un pic mult mai mult. (…) Mi-a spus totuși dna Andronescu că ea în niciun caz nu va merge la Minister, că lucrurile nu merg bine. Aflu acum, cu surprindere, că este propusă. Va dura un pic până mă lămuresc dacă este dorința domniei sale să meargă sau numai dorința partidului sau dacă se face numai așa, o remaniere cu bucata“.

A intrat în guvern. În ceea ce numea cu trei luni înainte să i se alăture „cel mai slab guvern al PSD-ului”, condus de aceeași Viorica Dăncilă.

Primă măsură anunțată a fost renunțarea la editura unică, „produs” de Editura Didactică și Pedagogică, proiectul controversat al colegului său de partid Liviu Pop. Ideea a fost pusă în practică în ianuarie 2019, când s-au lansat licitațiile pentru manuale.

La finalul lunii noiembrie sindicatele din învățământ bat palma cu Guvernul Dăncilă și semnează un acord care conținea o serie de cerințe și termene legate de salarizare, trei noi legi ale educației. Acestea din urmă ar fi trebuit să fie gata pe 31 martie în Guvern și aprobate de Parlament în luna iulie. Nici până acum nu au fost puse măcar în dezbatere publică sau prezentate sub formă de draft, iar în mai multe rânduri sindicatele au trimis scrisori direct premierului Dăncilă (semnatară a acordului), în care reclamau nerespectarea termenelor.

Bacalaureatul s-ar putea schimba, pentru a introduce un tip de BAC care să le dea acces elevilor la şcolile postliceale, declara Ecaterina Andronescu la finalul lunii decembrie 2018. Pe lângă asta, ministrul vorbea și despre o evaluare pentru trecerea de la clasa a X-a la a XI-a, de timpul „treptei” din vremea comunismului.

Pe 10 ianuarie 2019 a modificat metodologia privind mobilitatea personalului didactic și a decis că profesoarele pot rămâne la catedră, peste vârsta de 65 de ani, în cndițiile în care numărul profesorilor pensionari din gimnaziu și liceu s-a dublat în ultimii 5 ani. Andronescu susținea că este vorba de fapt despre nediscriminarea femeilor cadre didactice în raport cu bărbații.

Marile planuri ale Ecaterinei Andronescu pentru anul 2019 au fost anunțate la prezentarea bugetului în Parlament. Atunci a vorbit despre proiectul de digitalizare a școlii, în valoare de 2 miliarde de lei. Acesta presupunea dotarea cu tablete pentru fiecare elev și cu table inteligente a fiecărei clase. Pentru că din februarie pănă acum acest program, care ar fi trebuit să fie finanțat din fonduri europene, nu a fost demarat, banii (creditele bugetare) vor fi tăiați la rectificarea bugetară de luna aceasta, potrivit surselor Edupedu.ro.

Au urmat o serie de propuneri controversate, criticate ale Ecaterinei Andronescu, pe care ulterior le-a retras. Un exemplu este eliminarea profesorilor de sport de la clasele primare, orele de educație fizică urmând a fi făcute de învățătoare. Ministerul a retras ordinul de ministru din dezbatere la scurt timp.

După cazul în care o profesoară a fost înjunghiată de un fost elev în Colegiul Spiru Haret din Polieti, județul Prahova, Andronescu a propus introducerea uniformei, declarație nuanțată apoi.

Modificarea regulilor de evaluare a studiilor doctorale, făcută de Ecaterina Andronescu, a atras protestele studenților. Aceștia susțineau în martie 2019 ca este pus “în pericol întreg procesul de evaluare”, “periclitează suplimentar credibilitatea” universităților și aduc riscul ca prestigiul doctoratelor din România să se năruiască “definitiv” la nivel internațional. Sorin Câmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor, fost ministru al Educației, a criticat și el, indirect, măsura.

Dotarea școlilor cu toalete-WC tip container a fost bugetată și în ultima lună de școală banii au ajuns la Inspectoratele școlare și autoritățile locale, după ce au fost aprobați în Guvern. Deși fusese anunat în număr de aproape 1.500 de școli beneficiare, în final au primit fonduri sub 858 de unități.

În martie, cu două săptămâni înainte de simularea examenelor naționale de Bacalaureat și Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a, Ecaterina Andronescu a decis să se dea simularea și la clasa a VII-a. Anunțul i-a luat prin surprindere pe elevi, care au reacționat. Protestul lor s-a numit #foaiagoală și i-a îndemnat pe colegii lor să nu rezolve subiectele de la simulare ci să scrie nemulțumirile față de sistemul de educație românesc.

A introdus subiecte de tip grilă la simularea de la clasa a VII-a pentru Evaluarea Națională, respectiv de clasa a XI-a pentru Bacalaureat.

Tot la începutul lunii martie, ministrul a anunțat că învățământul obligatoriu va fi de la grădiniță până în clasa a XII-a (potrivit unui proiect de lege al PSD, care a intrat în vigoare între timp) și că a lansat ”dezbateri publice cu directorii școlilor” să vadă dacă Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a ”se mai justifică”, fiind considerată ”o evaluare intermediară”.

Cu două zile înainte de împlinirea termenului până la care ar fi trebuit, conform acordului sindicate-guvern, să „livreze” o nouă lege a Educației, termen stabilit pentru 31 martie, Ecaterina Andronescu a prezentat „viziunea” sa despre cum ar trebui să arate învățământul. Erau propuse schimbări majore, de la structura anilor de studii, până la diferențierea pe profile a Bacalaureatului, eliminarea unor materii dintre probele de Bac și multe altele.

Toate școlile din România au fost obligate să o dezbată, iar ministrul la rândul său a fost în mai multe județe la întâlniri cu directorii pentru a discuta documentul de 22 de pagini. Nu a fost publicat nici până acum un rezultat al acestor dezbateri sau o concluzie. Viziunea Andronescu nu a avut la bază niciun studiu, nicio fundamentare științifică, potrivit declarațiilro publice ale oficialilor.

În aprilie 2019 a decis, fără o fundamentare riguroasă, tăierea cifrei de școlarizare pentru clasa a IX-a de liceu cu 30.000 de locuri. Măsura a afectat toate județele, mai puțin Bucureștiul, unde Inspectoratul a anunțat că este același număr de locuri în licee ca în anul 2018. Măsura a fost criticată dur de sindcate, dar fără a suferi vreo schimbare.

A anunțat că profesorii care au ieșit din examenul de titularizare, la fel cu cei care au luat sub nota 5, nu vor mai intra la clasă.

Întrebată dacă „Bacalaureatul arată cunoștințele pe care le-a acumulat un elev?”, a răspuns: „Orice evaluare evaluează subiectele din evaluarea respectivă”

Ce a făcut în mandatele anterioare:

A desființat școlile de arte și meserii prin alocarea unei cifre de școlarizare zero în 2009.

Ecaterina Andronescu a propus în 2012 implementarea unui Bacalaureat profesional, pentru copiii care pică în fiecare an examenul de BAC, dar care să nu le dea dreptul acestor tineri să meargă la facultate. Detalii aici

Tot Ecaterina Andronescu a modificat, în liniște totală, gradul de dificultate al subiectelor de la Bacalaureatul din 2013. Concret, subiectele au fost diferențiate, iar liceele tehnologice – cu cele mai slabe rezultate la BAC an de an – au primit subiecte mai ușoare decât ale celorlalte specializări la examenele de Română, Matematică, Fizică și Chimie. Modificarea a dus la o rată de promovare la BAC record, după introducerea în 2011 a camerelor de supraveghere. Diferențierea subiectelor de BAC pentru liceele tehnologice a fost anunțată abia când olimpicii au dat primul examen. Sursa și detalii aici

Amintim că și [n 2018 fostul ministru al Educației Valentin Popa a încercat să schimbe subiectele de BAC, tot pentru anul în curs, prin introducerea de examene grilă. Potrivit surselor Edupedu.ro, una dintre sursele acestei modificări a fost chiar Andronescu, care și-a impus ideea în Ministerul condus de Popa prin intermediul altor angajați vechi în Minister.

Tot Ecaterina Andronescu este cea care a dat lovituri decisive reformei educației promovate de Funeriu și Miclea în legea din 2011. Concret, printr-o ordonanță de urgență promovată de Andronescu în ultimele zile ale mandatului din 2012, au fost eliminate din legea educației incompatibilitățile care priveau rectorii-parlamentari, au fost ridicate limitele fixate în lege privind numărul de studenți-doctoranzi pe care un profesor universitar îi poate avea. Vezi aici detaliile

Citește și:

• Cine este Ecaterina Andronescu, propusă a 4-a oară ministru al Educației: A desființat școlile de arte și meserii / Ce spunea acum 2 luni: Eu nu sunt de vânzare