Andreas Schleicher, expert OECD: Meseria de profesor trebuie să fie și atractivă intelectual, nu doar financiar / Germania, țară cu cele mai mari salarii din OECD, se confruntă cu aceeași lipsă de personal didactic pe care o vedem în România

“Nu doar salariile trebuie să conteze atunci când vorbim de atractivitatea meseriei de profesor”, a subliniat Andreas Schleicher, expert OECD, în cadrul unei dezbateri privind rezultatele PISA 2022 pentru România, organizată vineri, de Ministerul Educației. El a dat ca exemplu Germania, care deși are cele mai mari salarii pentru profesori, tot se confruntă cu o lipsă de personal didactic. “Nu este despre a face meseria de profesor atractivă financiar, ci despre a o face atractivă intelectual, despre crearea unor cariere interesante la școală”, a spus expertul OECD.

Nu e suficient ca meseria de profesor să fie atractivă financiar, ci trebuie să atragă și “intelectual”, spune Andreas Schleicher, expert OECD. El a subliniat acest lucru în contextul în care Germania de exemplu, deși are cele mai mari salarii din OECD, are o lipsă de personal didactic.

“Țara mea, Germania, are cele mai mari salarii din OECD și se confruntă totuși cu aceeași lipsă de personal didactic pe care o vedem în România. Nu este despre a face meseria de profesor atractivă financiar, ci despre a o face atractivă intelectual, despre crearea unor cariere interesante la școală. Dacă ai parteneri, colegi buni, munca colaborativă va fi grozavă. Acest lucru este foarte important. Banii te ajută până la un anumit punct, dar niciodată nu sunt suficienți pentru îmbunătățirea sistemului. Supraestimăm ce putem face dacă avem bani și subestimăm ce pot face oamenii. Acest lucru contează. Putem vedea o lipsă a personalului didactic, a resurselor, a infrastructurii digitale, toate acestea au un efect negativ asupra rezultatelor elevilor. E interesant că în România, deși lumea se plânge de lipsa de personal, când ne uităm la date, nu observăm un declin al calității învățământului. Este un gol de percepție pe care nu ni-l putem explica, dar trebuie să fim atenți că directorii de școli spun totuși că nu găsesc profesorii potriviți”, spune expertul OECD.

Informații de context

Recent, fostul ministru al Educației, psihologul Mircea Miclea atrăgea atenția că: “Ne așteaptă cea mai gravă criză pe care a traversat-o sistemul de educație, criza de resurse umane“.

El a dat și câteva date în acest context: în România, dintre cei 208 mii de profesori, doar 19.000 au sub 30 de ani, iar 51% dintre cadrele didactice au peste 50 de ani. Asta în condițiile în care, în Uniunea Europeană, 40% dintre cadrele didactice au peste 50 de ani și doar 7% au sub 30 de ani.

Și Mircea Miclea a dat Germania ca exemplu de țară ce are nevoie de personal didactic și a spus că printre soluții ar fi nu doar salarii atractive, ci și facilități fiscale masive pentru cei care se duc la programe de formare și educație continuă și pentru formatori.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision Romania, la dezbaterea organizată de Edupedu.ro și World Vision România a spus despre rezultatele obținute de România la testarea PISA 2022. ”Pentru a avea o criză, trebuie să declarăm la nivel național stare de urgență. Suntem dispuși să facem aceasta vreunul dintre noi?”.

La prezentarea datelor privind rezultatele PISA 2022, Tanja Bastianic, analistă OCDE care a participat la București la eveniment, a spus că banii nu rezolvă mereu problemele din Educație. „Resurse: auzim adesea că mai mulți bani  rezolvă toate problemele. Următorul grafic arată o situație puțin diferită. Înaintea verticalei se simte o relație clară între investiții și performanța la matematică. (…) Dar, de exemplu, avem Norvegia și Croația – ambele au rezultatele similare, dar Croația investește jumătate din cât investește Norvegia. Ceea ce înseamnă că în Croația fac ceva bine și că poate Norvegia nu folosește resursele în cel mai bun mod. (…) Prin locul unde se situează România, reiese clar că mai multe resurse ar însemna că elevii ar avea rezultate mai bune la Matematică.” 

Despre salariile profesorilor

În lipsa unei legi a salarizării finalizate, de care depinde majorarea salariilor profesorilor de anul viitor, așa cum prevede OUG nr. 53/2023, Guvernul și sindicatele trebuie să vină cu o soluție pentru a crește salariile profesorilor, așa cum a promis la greva din mai.

Sindicatele din Educație pregătesc marți , 12 decembrie, grilele cu salariile profesorilor de la 1 ianuarie 2024. Pentru un profesor debutant, creșterea este de cel puțin 400 de lei, potrivit surselor Edupedu.ro.

Pe 11 decembrie, ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat pe pagina de socializare că, de la 1 ianuarie, salariilor profesorilor vor crește cu 13% și cu 7% de la 1 iunie.

În privința directorilor de școli și inspectorilor, conform surselor Edupedu.ro, salariul va crește cu 1.500 de lei, la care se aplică creșterea de 13% din ianuarie 2024, apoi 7% în iunie.

Citește și:

PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică

VIDEO Mircea Miclea: Ne așteaptă cea mai gravă criză pe care a traversat-o sistemul de educație, criza de resurse umane. În România, 51% dintre cadrele didactice au peste 50 de ani / Soluțiile: Salarii atractive bazate pe criterii de performanță, statul să ofere facilități fiscale masive pentru cei care se duc la programe de formare și educație continuă și pentru formatori