Peste 46%, respectiv peste 31% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani spun că nu se vor vaccina, potrivit datelor din două sondaje succesive, reprezentative la nivelul populației României, făcute de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, analizate de Edupedu.ro. Datele arată că tinerii sunt primii și printre persoanele care ezită și spun că “mai așteaptă” până când să se vaccineze. În funcție de nivelul de studii, persoanele care au un nivel de educație de bază sunt cele care refuza vaccinarea în proporția cea mai mare.
Două sondaje de opinie făcute de IRES arată că, pe grupe de vârstă, tinerii sunt cei care declară cel mai des că nu se vor vaccina.
Primul sondaj – 10 luni de COVID în România, publicat pe 26 decembrie 2020
La întrebarea, “În momentul în care vaccinul va deveni disponibil în România, dumneavoastră vă veți vaccina împotriva COVID-19?“, peste 46% dintre tineri au răspuns că nu s-ar vaccina niciodată. Doar 19% au declarat că se vor vaccina cât mai repede, aproape o treime dintre răspunsurile tinerilor (30,8%) fiind “da, însă doar în anumite condiții, aș aștepta”.
Răspunsurile complete au fost următoarele, pe categorii de vârstă:
| Răspunsuri / Grupe de vârstă (ani) | 18-35 | 36-50 | 51-65 | 65+ |
|---|---|---|---|---|
| Da, cu siguranță m-aș vaccina cât de repede | 19% | 23,1% | 24,1% | 38,2% |
| Da, însă doar în anumite condiții, aș aștepta | 30,8% | 43,1% | 46,3% | 35,4% |
| Nu m-aș vaccina sub nicio formă | 46,1% | 32% | 26,7% | 16,7% |
| Nu știu | – | 0,6% | 1,1% | 6,9% |
| Nu răspund | 4,1% | 1,2% | 1,9% | 2,8% |
De asemenea, procentul celor care aleg să nu răspundă acestei întrebări este cel mai mare (4,1%) în rândul persoanelor tinere, dintre toate categoriile de vârstă.
Au participat la acest sondaj 1.145 de pesoane de 18 ani și peste, în perioada 12-14 decembrie 2020. Detaliile tehnice sunt mai jos, în articol.
Al doilea studiu – Bilanțul anului 2020, Impactul COVID-19 asupra stării emoționale și sănătății românilor – publicat pe 28 decembrie 2020
Întrebarea la care cei 1.085 de participanți au răspuns a fost “Dumneavoastră sunteți decis să vă vaccinați contra COVID-19 atunci când vaccinul va deveni disponibil?“. Răspunsurile tinerilor din categoria de vârstă 18-35 de ani arată că aproape unul din trei e decis să nu se vaccineze. A crescut procentul celor care sunt indeciși până la aproape jumătate din respondenții din această grupă de vârstă, față de sondajul anterior.
Pe de altă parte procentul tinerilor care nu au răspuns la acest sondaj a fost de doar 0,4, de această dată cel mai mic dintre toate categoriile de vârstă analizate.
| Răspunsuri / Grupe de vârstă (ani) | 18-35 | 35-50 | 51-65 | 65+ |
|---|---|---|---|---|
| Da, sunt decis să mă vaccinez | 18,9% | 31,8% | 43,8% | 42,1% |
| Nu sunt decis dacă mă voi vaccina | 49,4% | 35,9% | 38,2% | 29,2% |
| Sunt decis să nu mă vaccinez | 31,3% | 29% | 16,1% | 21,4% |
| Nu știu / Nu răspund | 0,4% | 3,4% | 1,9% | 7,3% |
Ambele sondaje sunt reprezentative la nivel național și au o marjă de eroare între 2,9 și 3,03%.
Fișele tehnice ale studiilor
| Data publicării | 26 decembrie 2020 | 28 decembrie 2020 |
|---|---|---|
| Volumul eșantionului | 1.145 persoane 18 ani + | 1085 persoane 18 ani + |
| Tipul eșantionului | simplu, aleatoriu, reprezentativ național | simplu, aleatoriu, reprezentativ național |
| Reprezentativitate | eroare maximă tolerată de +/-2,9% | eroare maximă tolerată de +/- 3,03% |
| Perioada anchetei | 12-14 decembrie 2020 | 18-21 decembrie 2020 |
| Metoda | CATI Computer Assisted Telephone Interviewing | CATI Computer Assisted Telephone Interviewing |
Aceste date arată că percepția tinerilor despre vaccin încă nu este una consolidată, potrivit directorului de cercetare al IRES, Dan Jurcan. Acesta a spus pentru Edupedu.ro că dat fiind contextul, comportamentul lor poate fi unul justificat.
“Într-adevăr, studiile noastre arată că în rândul tinerilor se înregistrează cea mai mică rată de răspunsuri pozitive cu privire la decizia privind vaccinarea anti COVID-19, însă tot datele noastre arată ca ei se încadrează în categoria persoanelor încă indecise, precaute, care doresc să se mai informeze cu privire la acest subiect.
În contextul în care până în acest moment nu a fost lansată o campanie de comunicare și informare publică privind vaccinarea anti-COVID-19, comportamentul tinerilor și scepticismul lor care reiese din sondaje este justificat: tinerii sunt cei care caută informații și doresc să își valideze opțiunile. Însă ei nu au găsit până în acest moment mesaje legate de vaccinare care să le fie adresate, nu au fost expuși în mediile pe care le frecventează – on sau offline – unei comunicări pe acest subiect.
Probabil, în momentul în care va începe campania de comunicare și dacă aceasta va fi adaptată acestui segment foarte important din populație – fiind obligatoriu ca tot ce se comunică tinerilor să fie într-un format și context interactiv – percepțiile se vor schimba”, spune Dan Jurcan.
Ce învață sau au învățat tinerii la școală despre vaccinuri și vaccinare
Persoanele din categoria de vârstă analizată, 18-35 de ani, au terminat școala în perioada 2003-2020, perioadă care se suprapune în marte parte cu actuala programă pentru disciplina Biologie de clasa a XI-a, Anatomie, care a intrat în vigoare în anul 2006 și este în vigoare și astăzi. În programa aprobată de Ministerul Educației nu există nicio mențiune a cuvântului vaccin/vaccinare.
Singura mențiune despre conținuturi care ar putea cuprinde noțiunea de vaccinare se subînțelege la capitolul Circulație, unde există “imunitatea”.
Am analizat conținuturile manualelor de clasa a XI-a la disciplina Biologie, manuale construite după această programă, disponibile pe site-ul oficial manuale.edu.ro. Singura mențiune mai cuprinzătoare este în manualul pentru filiera Teoretică de la Editura CD Press. În celelalte manuale subiectul vaccinării sau al vaccinurilor fiind atins tangențial sau deloc.
Redăm pasajele despre vaccin/vaccinare din manualele de clasa a XI-a, disciplina Biologie:
Manualul de Biologie, clasa a XI-a, Editura CD Press, 2006, filiera Teoretică, pagina 79:
“Vaccinuri și seruri – Profilaxia unor boli infecțioase cu ajutorul vaccinurilor constă în introducerea de antigene care au pierdut capacitatea de producere a bolii, adică nu mai sunt virulente, dar sunt în măsură să stimuleze formarea de anticorpi. Procesul este utilizat când boala infec]ioasă nu este prezentă. Această metodă produce imunitatea artificială activă, cu efecte de lungă durată. Unele vaccinuri asigură o imunitate permanentă, altele numai temporară (câteva luni). Dacă boala este deja în acțiune, vaccinarea nu poate fi efectuată, deoarece răspunsul imun cere un timp oarecum îndelungat. Se recurge în acest caz la profilaxia serului (seroprofilaxie), adică la administrarea de anticorpi sintetizați într-un alt organism; un astfel de procedeu provoacă o imunitate artificială pasivă”
Manualul de Biologie, clasa a XI-a, Editura Didactică și Pedagogică, 2006, pagina 12:
“Limfocitele B produc răspunsul imun mediat umoral prin transformarea în care produc anticorpi specifici.
- după întâlnirea cu un antigen, se pot produce limfocite de memorie, care prelungesc imunitatea față de acel antigen, proprietate ce stă la baza vaccinării”
Manualul de Biologie, clasa a XI-a, editura Corint, 2014, pagina 84
“Vaccinarea declanșeazã, în principiu, aceleași mecanisme imunitare, cu deosebirea că reacțiile produse în organism sunt mai atenuate. Efectul final este dobândirea imunității”.
Manualul de Biologie, clasa a XI-a, editura Corint, pagina 91
“Prin vaccinare (introducerea în organism a unor agenți patogeni atenuați sau omorâți) determinând producerea de anticorpi specifici”.
Vaccinarea și nivelul de educație al românilor
O altă categorie de persoane care declară că nu se vaccinează anti-COVID este formată din persoanele cu un nivel de educație elementar, potrivit studiilor IRES analizate. Concret, în primul studiu, 35% dintre cei cu studii de bază (nivel primar, studii medii – clasa a VIII-a – nefinalizate) declară că nu s-ar vaccina sub nicio formă, față de 22,3% care spun același lucru dintre cei cu studii superioare.
| Răspunsuri / Școlaritate (studii) | Elementară | Medie | Superioară |
|---|---|---|---|
| Da, cu siguranță m-aș vaccina cât de repede | 26,1% | 23,8% | 29,1% |
| Da, însă doar în anumite condiții, aș aștepta | 31,9% | 41,9% | 46,3% |
| Nu m-aș vaccina sub nicio formă | 35% | 31% | 22,3% |
| Nu știu | 3,9% | 1,1% | 0,6% |
| Nu răspund | 3,1% | 2,2% | 1,7% |
În cel de-al doilea sondaj, cel publicat pe 28 decembrie, datele sunt ușor schimbate, cea mai mare pondere fiind a celor indeciși în rândul celor cu educație joasă/studii elementare (35,4%). Pe de altă parte în acest al doilea studiu IRES persoanele cu studii superioare au arătat o dorință mai mare de a se vaccina față de sondajul anterior (36,7% față de 29,1%)
| Răspunsuri / Educație | Joasă | Medie | Înaltă |
|---|---|---|---|
| Da, sunt decis să mă vaccinez | 30% | 34,9% | 36,7% |
| Nu sunt decis dacă mă voi vaccina | 35,4% | 38,5% | 46,4% |
| Sunt decis să nu mă vaccinez | 30,5% | 23,4% | 16,7% |
| Nu știu / Nu răspund | 4,2% | 3,2% | 0,2% |
În interpretarea directorului de cercetare al IRES, Dan Jurcan, corelația predispoziției la vaccinare cu educația este una direct proporțională.
“Cât privește corelația dintre educație și gradul de acceptabilitate privind vaccinul, aceasta este una direct proporțională. Cu cât oamenii sunt mai educați, deci și mai dispuși să caute informații, să le analizeze și să le filtreze prin propriul background educațional, cu atât ei se arată mai deschiși în ceea ce privește vaccinarea și aici nu vorbim doar punctual despre vaccinul împotriva COVID-19, ci despre atitudinea generală legată de vaccinare, studiile anterioare legate de politicile publice în domeniul imunizării populației au arătat că populația educată este mult mai favorabilă imunizării.
Este interesat de urmărit cum vor evolua percepțiile publice pe acest subiect odată cu începerea campaniei de comunicare a vaccinării, în contextul în care ceea ce am văzut ultimele zile în spațiul public a fost o comunicare ancorată în termeni oficiali care cu siguranță a creat așteptare legată de vaccin care însă este posibil să se atenueze dacă mesajele pe acest subiect nu vor fi realizate pentru toate segmentele de populație, ușor de înțeles și distribuite prin canalele specifice, nu numai în mass-media. Scopul comunicării pe acest subiect este acela de a determina cât mai mulți oameni să se vaccineze, așadar mesajul va fi extraordinar de important, la fel și identificarea tuturor canalelor și factorilor de amplificare (influenceri etc.) pentru mesaj.
Institutul nostru, așa cum am făcut de la începutul pandemiei, va monitoriza constant percepțiile cu privire la pandemie și în special pe cele legate de vaccinare”, a mai spus Dan Jurcan.
Foto: © Andreaobzerova | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.