În Bistrița, școlile rămân în continuare deschise, după ce rata de infectare a depășit pragul de alertă impus de autorități – rata de infectare de 3/1.000 de locuitori, cumulat, în ultimele 14 zile. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a luat această decizie aplicând legislația în vigoare, legislație care nu prevede obligația instituirii scenariului roșu, adică a suspendării cursurilor față în față, ci doar posibilitatea ca acest lucru să se întâmple. Scenariul roșu este opțional.
Legislația prin care autoritățile stabilesc scenariul aplicat este prevăzută în trei acte normative – legea 55/2020, cadrul general, o hotărâre de guvern (856/2020) cu procedurile prin care instituțiile de decizie se organizează pentru a lua decizia și un ordin de ministru (ordinul comun MEC-MS 5487/1494/2020) care prevede procedura deciziei.
Cadrul general din Legea 55 prevede, la articolul 38, că “pe durata stării de alertă, activitățile didactice ce impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ se pot suspenda, la propunerea consiliului de administrație a unității de învățământ preuniversitar, cu avizul inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București și al direcției de sănătate publică județene/Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București și cu aprobarea prin hotărâre a comitetului județean pentru situații de urgență/Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, pe baza argumentelor legale privind starea de sănătate”.
Articolul 41 prevede: “Cu avizul CNSSU, prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății, se stabilesc măsuri pentru desfășurarea activităților în unitățile și instituțiile de învățământ, în condiții de siguranță sanitară, pentru finalizarea anului școlar aflat în curs la data instituirii stării de alertă, precum și pentru pregătirea începerii anului școlar următor.”
Articolul 71: “În vederea punerii în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege, Guvernul adoptă hotărâri, la propunerea ministerelor de resort sau a CNSSU. În vederea aplicării măsurilor prevăzute de prezenta lege, ministerele și celelalte autorități responsabile, la propunerea CNSSU, după caz, emit ordine și instrucțiuni”.
Cea mai recentă hotărâre de guvern care prelungește starea de alertă este cea din 14 octombrie 2020: “hotărârea nr. 856 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19″
Documentul descrie procedura prin care se stabilește și constată rata de infectare la articolul 4:
- “Constatarea încadrării în limitele de incidență cumulată a cazurilor pe ultimele 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre se realizează în maximum 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență pe baza analizelor prezentate de direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.
- Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București calculează zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competență, incidența cumulată a cazurilor pentru ultimele 14 zile și prezintă comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență, analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.
- Calculul zilnic prevăzut la alin. (2) se realizează prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reședința în localitatea de referință, comunicată comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale județene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 16,00. Cifra comunicată de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date prin structurile teritoriale județene este utilizată ca referință pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate”.
Ordinul comun al miniștrilor Educației și Sănătății nr 5487/1494/2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 prevede ce se întâmplă în școli – care sunt scenariile și cum se aplică acestea.
În Anexa nr. 1: Ghidul privind măsurile sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ preuniversitar în perioada pandemiei COVID-19 este prevăzută la punctul I alegerea scenariului doar pentru data de 14 septembrie, mecanismul funcționând apoi prin prelungire pe baza Articolului 4 de la punctul I, și anume “hotărârile privind scenariul de funcţionare pe parcursul anului şcolar se actualizează săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.”
Ordinul prevedea pentru deschiderea anului școlar: “comitetul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă (CJSU/CMBSU) va emite, până la data de 10 septembrie, hotărârea privind scenariul de funcţionare pentru fiecare unitate de învăţământ pentru începutul anului şcolar 2020-2021.
Criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile de învăţământ vor urma unul dintre cele 3 scenarii este rata incidenţei cumulate (numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori)”
În descrierea fundamentării hotărârii Comitetului este prevăzută următoarea procedură:
- “La o rată a incidenţei cumulate peste limita de alertă de 3/1.000 locuitori, DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti va prezenta CJSU/CMBSU o analiză a situaţiei epidemiologice din localitate. În funcţie de existenţa transmiterii comunitare în localitate şi numărul de focare existente în unităţile de învăţământ din localitate, precum şi alte criterii de risc, CJSU/CMBSU poate decide, prin emiterea unei hotărâri, suspendarea temporară a activităţilor didactice care presupun prezenţa faţă în faţă din unităţile de învăţământ (scenariul 3), cursurile desfăşurându-se online. În absenţa unei astfel de decizii, unităţile de învăţământ din localitatea respectivă vor funcţiona în scenariul 2“.
Ordinul comun prevede că “în funcţie de situaţia epidemiologică generală, de particularităţile regionale şi de infrastructura şi resursele umane ale fiecărei unităţi de învăţământ în parte, autorităţile implicate în gestionarea prevenirii îmbolnăvirilor vor pune în aplicare unul dintre următoarele scenarii de funcţionare a unităţilor sau a instituţiilor de învăţământ preuniversitare, astfel cum sunt descrise în anexa nr. 1A la prezentul ghid”.
În anexa nr. 1A se face referire, însă, la situații intitulate “Risc redus”, “Risc mediu” și “Risc major”, fără ca ele să fie definite în cuprinsul ordinului ca aparținând vreunui scenariu, scenariile acestea fiind definite în ordin drept “Scenariul 1”, “Scenariul 2” și “Scenariul 3”.
Lipsa clarității din legislație s-a reflectat chiar și în declarațiile ministrului Educației, atunci când Bucureștiul se apropia de incidența-limită de 3 la mie. “În ordinul comun este prevăzut că dacă mai multe zile există pragul de 3 rata de infectare la nivel de localitate, se trece în scenariul roșu”, declara Monica Anisie 13 octombrie 2020, de pe scările prefecturii, alături de fostul prefect al Capitalei Gheorghe Cojanu.
Ministrul Educației avea să-și corecteze opinia 5 zile mai târziu, când Capitala a intrat efectiv în scenariul roșu. Contactată de Edupedu.ro pe 18 octombrie, când Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că rata de infectare pentru București este de 3,02 la mia de locuitori și în aceeași zi în care prefectul Capitalei spunea că va convoca Comitetul abia o zi mai târziu, Monica Anisie a declarat că “dacă nu există o decizie din partea Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, școlile și grădinițele vor funcționa în scenariul doi, exact cum este prevăzut în ordinul comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației și Cercetării” (detalii aici).
Aceasta este, de altfel, singura prevedere clară care apare în ordinul oficial al MEC-MS cu privire la efectele pe care le atrage, pentru școli, intrarea unei localități în segmentul de peste 3 infectări la mia de locuitori: tot ce înseamnă școală și grădiniță (stat și privat) se duce în scenariul 2 (hibrid) și doar facultativ, în situația în care Comitetul Județean pentru Situații de Urgență hotărăște acest lucru expres, migrează direct în scenariul 3, roșu, cu toate unitățile de învățământ închise și educație 100% online.
În concluzie, așa cum a făcut prefectul de Bistrița-Năsăud, ar fi putut face și cel din București și Comitetele pentru Situații de Urgență pentru toate localitățile care au depășit pragul de infectare, lăsând școlile deschise în scenariul 2, care presupune: “participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie şi revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie”.
Reamintim că în România, pe 27 octombrie erau închise aproape 3.400 de școli și grădinițe, din care peste 3 mii din cauza ratei de infectare din localitate.
Mai multe state europene, printre care Franța și Germania doar ieri, au revenit la măsuri de carantină generală păstrând deschise școlile și grădinițele.
Foto: © Madhourse | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.