ANALIZĂ Școala românească, o barieră în calea interesului elevilor despre mediu, arată rapoarte OECD / Doar 2 din 5 elevi au încredere în capacitatea lor de a explica felul în care emisiile de dioxid de carbon afectează schimbările climatice

Elevii români sunt interesați de problematica mediului înconjurător, dar sunt cu mult în urma colegilor lor din alte țări cu privire la cunoștințele pe această temă și la competențele legate de durabilitatea mediului, reiese din două noi rapoarte ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, organizație la care România este în plin proces de aderare. OCDE apelează la datele colectate cu ocazia evaluărilor PISA, în rândul elevilor de 14-15 ani, pentru a vedea care e situația în acest domeniu, raportat la recomandarea Comisiei Europene de la începutul anului, ca sistemele de învățământ să întărească diversele competențe necesare privind durabilitatea, schimbările climatice și mediul.

Multe dintre competențele vizate la nivel european, cele “necesare pentru tranziția verde”, sunt unele pe care sistemele de învățământ ar trebui să le dezvolte oricum – luarea de inițiativă, gândirea critică, înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile curente ale oamenilor le au asupra mediului. Noile analize OCDE, publicate luna aceasta și care coroborează datele relevante din studiile ce au însoțit testările PISA, arată că, în România, dorința elevilor de a ști mai multe despre mediu și protecția lui există, dar școala este departe de a răspunde acestor nevoi.

Un prim studiu se referă la “Competența tinerilor pentru durabilitate de mediu: dimensiuni emoționale, cognitive, comportamentale și de atitudine în țările UE și OCDE”. Acesta urmărește să evalueze cunoștințele și măsura în care elevii în vârstă de 15 ani din țările membre OCDE și partenere (cei care participă la studiile PISA) folosesc aceste cunoștințe, când vine vorba de protecția mediului și dezvoltarea durabilă.

Studiul raportează diferențe mari între țări. Unde se poziționează România, pe baza răspunsurilor oferite de adolescenții români în studiile ce au însoțit PISA, dar și în rezultatele relevante din cadrul testărilor PISA (cele privind științele)?

Pe de o parte, România se numără printre țările unde mai mult de patru din cinci elevi au spus că protecția mediului este importantă pentru ei. Țara se află într-un grup divers ce cuprinde, între altele, Costa Rica, Coreea de Sud, Mexic, Ungaria, Spania sau Turcia. La polul opus, se află țări precum Austria, Germania sau Slovacia,  unde se înregistrează cel mai mic procent de elevi care au raportat că mediul este important pentru ei.

Pe de altă parte, România este ultima dintre țările participante la PISA 2018, din punct de vedere al procentului de elevi care spun sunt la curent cu problemele privind schimbările de mediu și încălzirea globală. Iar diferența majoră față de penultima clasată este vizibilă în graficul de mai jos. Puțin peste 60% dintre elevii români de 15 ani participanți la acea testare au spus că știu această problemă. Doar în Bulgaria, Slovacia și Israel mai sunt procente sub 70, cu 10 puncte sau mai mult peste situația de la noi. 

• De notat că în Germania și Austria, țări aflate, alături de Slovacia, la coada clasamentului din punct de vedere al elevilor care declară că mediul e important pentru ei, sunt “în top” când vine vorba despre cunoștințele despre schimbări climatice și încălzire globală, numărându-se, alături de Coreea de Sud, Canada, Irlanda și alte câteva țări, printre națiunile unde peste 80% dintre elevi declară că au astfel de informații.

Tot în cadrul PISA 2018, România se află în coada țărilor europene când vine vorba despre procentul elevilor în vârstă de 15 ani care se declară a fi la curent cu probleme semnificative la nivel global precum (in)egalitatea între femei și bărbați, foametea, schimbările climatice și încălzirea globală.

Raportul merge mai departe și ia în calcul rezultatele țărilor la testarea PISA 2018 – științe, ce aa verificat măsura în care elevii se pot angaja în chestiuni legate de știință și pot folosi informațiile de acest tip. În acest caz, România s-a plasat pe penultimul loc în Europa (înaintea Bulgariei) și printre ultimele la nivel internațional:

Tot în cadrul PISA 2018 s-a măsurat și încrederea elevilor în capacitatea lor de a determina succesul sau eșecul prin ceea ce fac (autoeficacitatea), un nivel scăzut de încredere fiind asociat în general cu performanțele slabe. Și în această privință elevii români s-au situat pe penultimul loc în Europa (înaintea celor din Slovacia).

Între altele, elevii din România au declarat cea mai slabă încredere în capacitatea lor de a explica felul cum emisiile de dioxid de carbon afectează schimbările climatice (40% dintre participanți, față de o medie UE-OCDE de circa 60%).

Altfel, la nivel comportamental, elevii români în vârstă de 15 ani declară că atitudini ce îi încadrează la mijlocul sau în partea superioară a clasamentului, comparativ cu țările UE/OCDE.

Între altele, ei se află în plutonul mijlociu, ca procent al elevilor care declară un consum redus de energie, din motive ce țin de protecția mediului:

Și se află în plutonul fruntaș când vine vorba de participarea la activități în favoarea protejării mediului:

Nivelul competențelor asociate durabilității de mediu

Al doilea studiu OCDE publicat luna aceasta, “The environmental sustainability competence toolbox”, apelează în principal tot la runda PISA din 2018 pentru a evalua nivelul atins de elevi în principalele competențe asociate durabilității de mediu, incluzând aici dimensiunile cognitive, emoționale, de atitudine și comportamentale. 

Analiza se raportează la elevii care depășesc un prag minim în toate domeniile de competență pentru durabilitate de mediu, precum și la cei care ating un nivel avansat, nivel determinat prin rezultatele lor în privința alfabetizării în domeniul științelor. Ca referință, 31% dintre elevii de 15 ani din țările UE și 33% din țările OCDE pot fi clasificați a atinge nivelul minim de competență de mediu, iar 13% dintre elevi, atât la nivel UE, cât și la nivel OCDE ating un nivel avansat.

În privința elevilor care ating un nivel de bază (cei avansați au, în plus, nivelul ridicat al alfabetizării științifice), documentul notează că:

• ei declară că știu și pot explica o chestiune sau problemă în domeniu
• declară că sunt interesați de mediul înconjurător
• manifestă încredere în propria capacitate de a folosi instrumentele științei
• declară că au un comportament favorabil protecției mediului (economisesc energie, acționează colectiv pentru protejarea mediului etc.)

Cum se poziționează România?

România este pe penultimul loc în rândul participanților la PISA 2018 din punct de vedere al elevilor care au competențe de bază asociate durabilității de mediu (circa 20%).

România este pe locul al patrulea din coadă în clasamentul țărilor participante la PISA 2018, din punct de vedere al elevilor care au competențe avansate asociate durabilității de mediu (sub 5%), comparativ cu media UE-OCDE de 13%).

România se remarcă, totodată, drept țara cu cele mai mari diferențe de comportament, în sensul economisirii de energie, între elevii de 15 ani cu un nivel ridicat de încredere în propriile lor capacități în domeniul științelor și cei cu nivel scăzut de încredere. Altfel spus, un procent considerabil mai mare de elevi care au încredere în propriile capacități de folosire a științei tind să economisească energia, comparativ cu cei care au un nivel scăzut de încredere.

Foto: © Kiriill Ryzhov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

OFICIAL Școlile pot aplica pentru statutul de „școală verde”. Care sunt comportamentele pe care trebuie să le dezvolte elevii unei „școli verzi”

Universitățile trebuie să joace un rol crucial în formarea unor absolvenți care sunt pregătiți pentru economia ‘verde’, arată raportul “Limitarea schimbărilor climatice” al Administrației Prezidențiale

Raportul prezidențial „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, lansat în dezbatere publică: Se propune actualizarea programelor școlare de biologie, geografie, economie, cu noțiuni de mediu și schimbări climatice

Exemple: Cum este predată educația despre mediul înconjurător și protejarea lui, în țările europene – raport Eurydice / Suedia are curs de reciclare în clasele 4-6 la orele de chimie, iar în Franța și Estonia tema dezvoltării sustenabile este “în sarcina fiecărei școli”