ANALIZĂ Sabotarea Educației din programul de guvernare prin ordonanța trenuleț sau cum i-au livrat politicienii lui Daniel David un portofoliu ca o mașină fără volan, frână, faruri și cu rezervorul aproape gol

Cele mai importante măsuri prevăzute în programul de guvernare pe Educație al coaliției PSD-PNL-UDMR-minorități au fost blocate în 2025 de „ordonanța trenuleț”. Este vorba despre OUG 156/2024. În cele mai recente declarații, ca reacție la ordonanța trenuleț, noul ministru al Educației, Daniel David, menționa faptul că o să se sprijine pe programul de guvernare și că o să aibă spațiu să aplice unele măsuri din documentul pe baza căruia Guvernul Ciolacu 2 a obținut votul de încredere al Parlamentului. Prin votul Legislativului, programul de Guvernare devine act normativ.

Cu toate acestea, ordonanța-trenuleț, adoptată în penultima zi din 2024 și intrată deja în vigoare, suspendă, blochează, întrerupe sau amână cele mai importante dintre măsurile prevăzute în programul de Guvernare pe Educație, potrivit analizei Edupedu.ro.

Practic, Daniel David, ministru apolitic în Guvernul actual, a primit un portofoliu care îi permite doar să administreze treburile curente, fără prea mult spațiu pentru reformă, schimbare, dezvoltare sau soluții reale. Nu poate crește salariile, nu poate da bonusuri pentru performanță, așa cum a declarat recent că are intenția, nu poate organiza concursurile de angajare – titularizarea – pentru că memorandumul despre care ministrul susține ca i-ar permite să organizeze concursul de titularizare în 2025 este un act care și-a produs efectele doar pentru posturile scoase la concurs în 2024. În plus, nu se poate da o derogare de la un act normativ (ordonanță de urgență/lege) printr-un act administrativ (memorandum). O scrie negru pe alb Consiliul Legislativ chiar în avizul dat ordonanței trenuleț: „întrucât de la o normă de rangul legii nu se poate deroga decât printr-o normă de același rang, este necesară revederea formularii «pe bază de memorandum …aprobat de către Guvern», deoarece memorandumul nu este un act normativ, ci este doar un act intern al Guvernului (potrivit art. 10 alin. (3) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, cu modificările si completările ulterioare)”.

Consiliul Legislativ surprinde perfect în avizul său motivul pentru care sunt blocate angajările în instituții publice: politizarea excesivă a acestora și controlarea lor. Adică exact ce se întâmplă în inspectoratele școlare, în casele corpului didactic, unde niciun concurs pe posturile de conducere și cele de inspectori nu a mai avut loc dinainte de 2019: „Adoptarea soluțiilor legislative preconizate (n.red. blocarea angajărilor în instituții și autorități publice) ar avea ca efect prelungirea perioadei în care aceste concursuri sau examene nu au putut fi organizate la peste doi ani și jumătate, prelungire de natură a afecta activitatea instituțiilor publice vizate de acest articol, prin împiedicarea acestora de a angaja un număr suficient de persoane competente pentru îndeplinirea optimă a tuturor sarcinilor. Astfel, ca urmare a deficitului de capital uman, personalul actual este nevoit să preia sarcini suplimentare, ceea ce ar putea duce, în timp, la o scădere a calității activității desfășurate de instituție. În plus, neocuparea prin concurs a funcțiilor de conducere în această perioadă creează premisele ocupării acestor funcții de către persoane promovate temporar pentru exercitarea funcțiilor de conducere, și nu de către persoane care fac dovada că sunt cele mai potrivite pentru ocuparea funcției prin promovarea concursului, situație care afectează, de asemenea, activitatea respectivelor instituții, atât prin lipsirea acestora de posibilitatea de a-și selecta personalul pe criterii de competență, cât și prin instabilitatea prelungită, determinată de exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor publice de conducere”.

Dacă ar fi să comparăm portofoliul de ministru al Educației și Cercetării cu un vehicul, atunci acesta nu are volan – ministrul nu poate stabili nicio direcție pe care să o aplice imediat. Oricât ar vrea Daniel David să-și impună viziunea, nu poate și din cauza ordonanței trenuleț, și pentru că cheltuielile sale sunt blocate de un buget limitat. Nu are nici frână, obiectivul anunțat de David a fost aplicarea legilor Deca-Iohannis, deci nu are nici mandat și nici intenția declarată de a regândi sau modifica cadrul legislativ, după cum a anunțat în primul interviu acordat Edupedu.ro imediat după preluarea mandatului.

Vehiculul Educației în mandatul lui David nu are nici faruri, pentru că nu vede nici pe unde merge și nici unde ajunge, singura etapă previzibilă fiind cea de până la alegerile prezidențiale, pentru care i-a fost deja setat un pilot automat de către aceiași lideri ai coaliției, pe care Daniel David i-a invocat atunci când Edupedu.ro a semnalat punerea în pericol a concursului național de angajare din învățământ și a Titularizării 2025. „Am avut discuții specifice – cu participarea liderilor coaliției, a prim-ministrului și a ministrului de finanțe, alături de alți membri ai Guvernului – despre situația posturilor în școli (ex. titularizări, supliniri etc.), considerându-se că memorandul aflat în vigoare acoperă această nevoie, iar decizia politică a fost de a folosi memorandumul ca excepție pentru domeniul educației, așa cum apare acum introdus în OUG”, a declarat ministrul David.

Rezervorul, adică banii de reformă și investiții, este aproape gol fiindcă toate cheltuielile sunt blocate la nivelul anului trecut, salariile nu vor crește, alte beneficii nu vor putea fi acordate, reducerile de normă didactică pentru profesorii cu experiență au fost suspendate de la aplicare. În plus, este foarte probabil ca Daniel David să se trezească cu cheltuieli mult mai mari pe care bugetul Ministerului Educației va trebui să le susțină în 2025, pentru că în proiectele din PNRR România nu a mai tras bani de la Comisia Europeană de ceva vreme, iar pentru foarte multe proiecte din școli gradul de realizare și absorbție a banilor este foarte mic – potrivit surselor Edupedu.ro – existând riscul real al dezangajării fondurilor.

Haideți să le luăm pe rând, punct cu punct, pentru fiecare măsură prevăzută în programul de guvernare publicat pe site-ul Guvernului României:

1. Reducerea abandonului școlar și susținerea participării beneficiarilor la învățământul preuniversitar, prin:
   • Asigurarea unei mese sănătoase în fiecare școală din România până în anul școlar 2029-2030, cu extinderea progresivă a programului și atingerea pragului de un milion de beneficiari până în anul 2025.Atenție: atingerea nivelului de un milion de beneficiari ai programului în anul 2025 este suspendată explicit pentru anul 2025 prin art. LI, alin 1), litera b) din OUG 156/2024 a Guvernului Ciolacu.
   • Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare.Atenție: aplicarea de către primării a programului „Școala după școală” în alte școli decât cele în care programul se derulează și în prezent, într-un an cu constrângeri bugetare majore, este puțin probabilă – primăriile nu pot depăși cheltuielile actuale, nu pot angaja personal, nu pot crește salariile și nu pot înființa posturi noi, conform OUG 156/2024 a Guvernului Ciolacu.
   • Dezvoltarea și extinderea programului „Învățare remedială” pentru sprijinirea elevilor cu dificultăți de învățare, având și o componentă specială pentru sprijinirea reintegrării școlare a copiilor români veniți din afara granițelor țării.Atenție: este o măsură aprobată de Guvernul Ciolacu printr-un memorandum în 8 decembrie 2023 și care ar fi trebuit să fie pusă în aplicare în 2024, dar a fost ignorată complet în perioada mandatului Ligiei Deca. Inițial era vorba despre un program-pilot în 300-400 de școli alese de inspectorate – cel mai probabil nu va putea fi implementat în acest an școlar, din care au trecut deja două module pline.
   • Formarea și încadrarea de noi mediatori și consilieri școlari, alături de alte tipuri de personal didactic auxiliar, pentru îmbunătățirea accesului la educație de calitate și reducerea inegalităților educaționale. Atenție: angajările sunt blocate, potrivit OUG 156/2024 a Guvernului Ciolacu.
   • Îmbunătățirea condițiilor de trai pentru elevi și studenți în internate școlare și cămine studențești, prin majorarea subvenției alocate în acest scop, modernizarea infrastructurii existente și construcția de noi unități de cazare acolo unde cererea o impune.Atenție: subvențiile, bursele și indemnizațiile nu pot fi majorate în 2025, potrivit OUG 156/2024 a Guvernului Ciolacu.
   • Crearea și finanțarea unui program național pentru achiziționarea și punerea în uz a autobuzelor și microbuzelor școlare.Atenție: achizițiile de bunuri și servicii altele decât cele pentru înlocuirea produselor uzare sau serviciilor curente sunt blocate în 2025, potrivit OUG 156/2024 a Guvernului Ciolacu. Este inexplicabil de ce Guvernul vrea să cumpere din nou microbuze după ce în anul 2024 ar fi trebuit, conform PNRR, să cumpere și să pună în funcțiune 1.218 de microbuze electrice pentru transportul elevilor din localitățile izolate, în special în zonele rurale. Valoarea investiției din fonduri PNRR ar fi fost de 1,5 miliarde de lei. Nu există nicăieri publicat stadiul implementării acestei măsuri.
   • Susținerea accesului la educație pentru tinerii și cadrele didactice români din diaspora și românii de pretutindeni, prin acordarea de burse, locuri de cazare în internate școlare/cămine studențești, reducere la transport, precum și alte facilității pentru elevii și studenții români de pretutindeni. În același timp, promovarea identității culturale și lingvistice în țările cu comunități românești semnificative reprezintă o prioritate strategică.Atenție: o măsură de palmares, insignifiantă ca valoare bugetară sau ca impact al numărului de beneficiari, dar folosită în campanii de imagine rând pe rând de miniștrii.
   • Promovarea activităților sportive în școli, prin modernizarea infrastructurii sportive, susținerea competițiilor școlare, încurajarea performanței și introducerea de programe extracurriculare dedicate sportului, pentru a stimula participarea elevilor și a reduce abandonul școlar și a preveni dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase.Atenție: obiectiv general valabil în ultimii ani, pus în programele de guvernare doar de palmares, în realitate interesul pentru alimentația elevilor și sport/viață sănătoasă din partea Guvernului a fost doar unul mimat la zile festive sau conferințe, nu unul real. Infrastructura sportivă nu aparține Ministerului Educației, ci primăriilor.
2. Consolidarea și extinderea învățământului tehnologic și tehnologic dual (întreg capitolul este preluat din PNRR și prevederile legilor educației, iar aplicarea prevederilor este în întârziere după ce ar fi trebuit să fie implementate din 2024 până în 2026):
   • Asigurarea unui proces simplu și rapid pentru acreditarea școlilor și programelor de învățământ tehnologic și tehnologic dual;
   • Formarea profesorilor de discipline de specialitate/instruire practică prin stagii de mentorat la operatorii economici. Participarea a cel puțin 1.000 profesori la aceste
     programe;
   • Revizuirea ofertei educaționale, a curriculumului și a programelor pentru ruta tehnologică și tehnologic duală, pentru meserii emergente de pe piața muncii, începând cu anul 2025;
   • Extinderea ofertei de învățământ tehnologic dual în zonele rurale prin investiții strategice în infrastructură, resurse educaționale și parteneriate cu mediul economic local;
   • Extinderea parteneriatelor între autoritățile locale, unitățile de învățământ, instituțiile de învățământ superior și mediul privat pentru a alinia programele de învățământ dual la cerințele pieței muncii. Susținerea a peste 100.000 de elevi în sistemul de învățământ dual;
   • Consolidarea învățământului superior în sistem dual, prin organizarea de programe de licență, masterat și doctorat în sistem dual;
   • Modernizarea resurselor educaționale, prin echiparea laboratoarelor cu tehnologie de ultimă generație, implementarea platformelor digitale de învățare interactive, dezvoltarea de conținut digital adaptat programei școlare și asigurarea accesului la infrastructură IT pentru elevi, studenți și cadre didactice;
   • Finalizarea construcției și operaționalizarea celor 29 de campusuri pentru învățământ dual, până în 2026, asigurând dotarea acestora cu laboratoare moderne, spații de instruire practică și facilități de cazare pentru elevi și studenți, precum și actualizarea calificărilor pentru a răspunde cerințelor actuale ale pieței muncii.
3. Actualizarea programelor școlare:
   • Revizuirea planurilor cadru, dar și a programelor școlare, pentru a include conținuturi și activități care abordează utilizarea inteligenței artificiale și dezvoltarea competențelor digitale, promovând în același timp gândirea critică, creativitatea și dezvoltarea personală. Accentul va fi pus pe pregătirea pentru meseriile viitorului și pe adaptarea la schimbările tehnologice rapide –amânate timp de aproape un an de fosta ministră, Ligia Deca, pe motiv că i-ar afecta electoral pe politicieni într-un an cu patru rânduri de alegeri, noile planuri-cadru sunt cartoful fierbinte pus de fosta ministră în brațele lui Daniel David. David a declarat recent că pot fi finalizate în 1-2 luni, dacă „doar trebuie examinate și de noul ministru”. Actualizarea programelor școlare ar trebui făcută de experți, iar aceștia ar trebui plătiți pentru aceste servicii, după care ministerul Educației ar trebui să facă licitațiile pentru noile manuale – puțin probabil ca procesul să poată fi dus la bun sfârșit astfel ca până la 1 septembrie elevii care sunt acum în clasa a VIII-a să înceapă clasa a IX-a după noile programe, cu noile manualeș i cu profesorii formați să le predea noul curriculum. Spațiul bugetar pentru acest efort nu există, conform OUG 156/2024.
   • Promovarea și susținerea elevilor cu performanțe înalte, prin susținerea centrelor de excelență, dar și prin programe de sprijin personalizate –măsură pusă în program doar de palmares, fără vreo aplicare în viața reală din partea Guvernului și a Ministerului Educației în ultimii ani. Majoritatea centrelor de excelență care produc performanțe și susțin elevii fac asta datorită profesorilor inimoși de acolo.
   • Evaluarea periodică a nivelului de alfabetizare funcțională al elevilor și personalizarea parcursului educațional, pentru a garanta atingerea profilului absolventului– măsură prevăzută în legea 198/2023. Nu există standarde pentru stabilirea nivelului de alfabetizare funcțională. Nu există evaluatori pentru așa ceva, iar despre platforma pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională pe care Ministerul Educație ar fi trebuit să o construiască/achiziționeze, nu există nicio veste. În 2024 peste 25.000 de cadre didactice ar fi trebuit să fie formate pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi în vederea creșterii nivelului de alfabetizare a elevilor – lucru nerealizat.
   • Crearea de manuale adaptate pentru predarea limbii române, dedicate elevilor care se întorc în țară după ce au urmat exclusiv programe de învățământ în alte țări, pentru a sprijini integrarea lor educațională –obiectiv vehiculat și în trecut, de regulă doar pentru palmares și imagine, în realitate nu există vreun demers pentru inițierea creării de manuale pentru elevii români care revin în țară. Cheltuielile suplimentare sunt blocate de OUG 156/2024 a Guvernului Ciolacu.
   • Consolidarea educației sociale, prin extinderea și susținerea financiară a programelor de prevenire și combatere a violenței în mediul școlar și a consumului de substanțe psiho-active în rândul elevilor. Integrarea și/sau consolidarea în programele școlare a noțiunilor de educație financiară, civică, juridică, de gândire critică și de combatere a dezinformării, însoțite de formarea cadrelor didactice pentru predarea acestor noțiuni, adaptate realităților contemporane– mai multe prevederi din legea educației au fost preluate aici și simplificate.
4. Profesionalizarea și susținerea carierei didactice: formare, perfecționare și evaluare:
   • Implementarea unor mecanisme de motivare financiară sau non-financiară pentru cadrele didactice, bazate pe performanță, la nivel școlar, județean și național. Aceste mecanisme pot include bonusuri, premii, sau alte beneficii menite să recunoască și să încurajeze performanța profesională și contribuția la îmbunătățirea calității educației– majorarea fondului de salarii/prime/bonusuri pentru implementarea unui sistem de bonus-pay în învățământ este blocată prin OUG 156/2024 a Guvernului Ciolacu.
   • Inițierea unor programe pilot privind descentralizarea recrutării resurselor umane, având ca obiectiv creșterea autonomiei școlilor –angajările sunt sistate în anul 2025, potrivit OUG 156/2025. Programele pilot ar trebui să obțină derogare le la ordonanța de urgență, așa că ar trebui aprobate tot prin OUG aceste derogări.
   • Continuarea reformei formării inițiale și continue a cadrelor didactice, pentru
     îmbunătățirea calității pregătirii profesionale a viitorilor profesori (licență didactică de dublă specializare; masterat didactic), precum și dezvoltarea continuă a competențelor acestora pe parcursul carierei în acord cu Profilul și standardele profesionale pentru cadrele didactice – dacă se consideră că a început reforma formării inițiale prin introducerea masteratului didactic pe o perioadă de 1 an, o invenție românească incompatibilă cu sistemul Bologna, european, care nu acorda absolvenților dreptul e înscriere la doctorat, atunci reforma respectivă este momentat în curtea universităților, care mai au și anul acesta universitar ca să facă programele de studii și să obțină autorizare ARACIS pentru ele.
   • Crearea unui sistem național de monitorizare a programului de mentorat pentru profesorii debutanți (până la finalul anului 2025) – Conform raportului-diagnostic al OCDE, făcut la solicitarea Comisiei Europene, mentoratul trebuie mai întâi finanțat, acum fiind cvasi-inexistent. Cum resurse suplimentare de finanțare nu vor fi în acest buget de criză, cel mai probabil prevederea a fost pusă în programul Guvernului Ciolacu pentru palmares. Este posibil să fie creat un asemenea sistem prin programul „Sistem unitar pentru educație timpurie incluzivă și de calitate, de 115 milioane de lei, cu fonduri din PEO pe care Ministerul Educației în parteneriat cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București – Centrul Universitar Pitești și Universitatea Stefan cel Mare din Suceava îl derulează și prin care obiectivele ar fi formarea de specialitate pentru 400 cadre didactice (profesori metodiști) din liceele pedagogice/liceele cu clase de vocațional pedagogic formate, mentorat pentru 10.350 educatori și profesori pentru educație timpurie, ateliere și burse pentru 2.800 elevi de clasa a XI-a de la liceele pedagogice și elaborarea a 7 ghiduri metodice pentru educație timpurie.
5. Învățământul în limbile minorităților naționale. Predarea limbii române pentru minorități:
   • Toate drepturile minorităților naționale câștigate până în prezent, prevăzute în legile educației, se păstrează în totalitate – nimic nou. UDMR a impus această condiție în negocierile pentru coaliția de guvernare.
   • Prevederile cu privire la minoritățile naționale se aplică integral în primi doi ani de
     guvernare;
   • Predarea limbii române pentru minorități se va eficientiza prin adaptarea programelor școlare la nevoile lingvistice și ritmul de dezvoltare al elevilor aparținând minorităților naționale, respectiv prin susținerea și extinderea formării inițiale și continue a profesorilor de limba română, precum și a profesorilor pentru educație timpurie și pentru învățământ primar care predau limba și literatura română sau comunicare în limba română. Implementarea și asigurarea integrală a surselor de finanțare a Programului național de susținere a învățării limbii și literaturii române, prin finanțarea de tabere de învățare, creare conținuturi digitale etc., în conformitate cu prevederile art.83 alin.(16)-(18) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023;
   • Elaborarea unor manuale adaptate pentru predarea limbii române elevilor aparținând minorităților naționale, care să răspundă nevoilor specifice și să faciliteze învățarea eficientă a limbii – acest lucru este unul de durată, cel mai probabil nu va avea impact pe bugetul actual.
6. Extinderea rețelei de școli-pilot pentru inovare și autonomie în educație:
   • Extinderea rețelei de școli-pilot la nivel național, pentru a implementa intervenții
     educaționale inovative, noi modele curriculare și de carieră didactică, modele noi de management descentralizat, cu scopul de a crește autonomia și performanța unităților de învățământ preuniversitar și de a asigura reziliența sistemului de educație – există câteva mii de școli-pilot în prezent – unele pilotează catalogul electornic, altele diferite măsuri. Doar 60 dintre ele sunt și finanțate prin proiecte PNRR. Extinderea a ceea ce pilotează școlile la nivel național, după ce proiectele au avut rezultate certe și verificate, ar fi de înțeles, însă extinderea la nivel național a unor încercări pare non-sens din mai multe puncte de vedere.
7. Îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare școlară, pentru a sprijini elevii în alegerea parcursului educațional și profesional (toate aceste măsuri implică angajări și/sau costuri suplimentare – suspendate în acest an):
   • Asigurarea consilierii școlare și orientării în carieră pentru fiecare elev, prin creșterea numărului de consilieri școlari, asigurarea accesului la instrumente de evaluare și orientare în carieră și digitalizarea portofoliului educațional. Creșterea numărului de elevi consiliați cu cel puțin 100.000 de elevi;
   • Colaborarea cu entități specializate care să sprijine școlile/universitățile în furnizarea unor servicii de consiliere și orientare de calitate;
   • Susținerea părinților: consiliere și susținere pentru părinți în școală, garantarea cadrului de participare la deciziile școlilor, încurajarea acțiunilor părinți-profesori-elevi.
8. Performanță și acces în învățământul superior.
   • Promovarea eticii, integrității și a siguranței în mediul academic – prevedere din legile educație, pusă în prorgam de fațadă, care se regăsește în toate programele de guvernare din 2006 încoace, diluată de fiecare ministru/guvern în funcție de propriile interesa sau de partid – vezi cazurile din ultimii ani: Ciucă, Bode, Ponta, Adrian Ivan etc.
   • Internaționalizarea învățământului superior în vederea creșterii calității educației și a cercetării – prevedere din legile educației, un deziderat mult declarat și folosit adesea în discursuri, fără nicio aplicabilitate practică și fără demersuri concrete.
   • Alinierea învățământului superior la cerințele pieței muncii prin ruta completă duală – prevedere din Legea educației.
   • Aplicarea strictă a principiului „toleranță zero” în universități, pentru a preveni și
     combate orice formă de hărțuire, inclusiv hărțuire sexuală – prevedere introdusă după scandalul „Alfred Bulai” de la SNSPA.
   • Continuarea îmbunătățirii politicilor de acces în învățământul superior și de a sprijini categoriile de elevi și studenți din grupurile subreprezentate/defavorizate prin programe de tipul „Primul student din familie”. Simplificarea procedurii de
     recunoaștere a studiilor realizate în străinătate sau în România pe curriculum străin pentru accesul la studiile universitare – continuarea unor măsuri existente.
   • Promovarea parteneriatului public-privat și a co-deciziei în orientarea politicilor
     educaționale, prin colaborare autentică cu mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de programe de licență și masterat în parteneriat, pentru a corela oferta educațională cu cerințele pieței muncii.
   • Menținerea mecanismului de finanțare al universităților bazat pe criterii de
     performanță;
   • Susținerea programelor universitare STEM.
9. Consolidarea și dezvoltarea educației timpurii – continuarea unor măsuri existente.
   • Construirea de creșe în zonele urbane și rurale pentru a satisface cererea tot mai mare de servicii pentru copii mici, alături de formarea și calificarea personalului necesar pentru asigurarea unei educații timpurii de calitate;
   • Asigurarea finanțării creșelor prin fonduri publice, investiții private și dezvoltarea
     parteneriatelor public-privat, pentru a extinde accesul la servicii de educație timpurie și îngrijire de calitate;
   • Crearea și operaționalizarea de servicii complementare de educație timpurie (grădinițe comunitare, ludoteci și/sau grupuri de joacă).
10. Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea sistemului de învățământ – capitol care, prin debirocratizare și digitalizare ar putea crea resurse suplimentare în sistem.
    • Revizuirea proceselor administrative și de management în sistemul educațional și
      digitalizarea acestora pe criterii de eficiență și logică a proceselor;
    • Simplificarea proceselor administrative din managementul educațional și reducerea sarcinilor birocratice pentru cadrele didactice, astfel încât acestea să se poată concentra mai mult pe actul educațional și pe dezvoltarea profesională;
    • Asigurarea transparenței privind activitatea unităților de învățământ și a instituțiilor de învățământ superior;
    • Diminuarea numărului de documente solicitate în activitatea didactică (fișe, procese verbale, rapoarte etc.);
    • Reorganizarea inspectoratelor școlare conform legii în vigoare, în vederea eficientizării, descentralizării și debirocratizării activității de management școlar,
      precum și pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru școli. Creșterea atribuțiilor
      Consiliilor de Administrație a Școlilor – lucruri imposibile, blocate explicit de OUG 156/2024.
    • Reformarea și reorganizarea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), în sensul corelării activității de inspecție școlară și a evaluării calității – lucru imposibil, blocat explicit de OUG 156/2024.

Foto: ID 148899844 © Michele Jackson | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.