ANALIZĂ România a cheltuit peste 2 miliarde de lei din fonduri europene pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii în ultimii 9 ani, iar indicatorul a scăzut cu doar 2 puncte

România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Edupedu.ro. În perioada analizată, rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.

După ce, în 2019, România avea rata de părăsire timpurie de 15.3% și a înregistrat atunci cel mai mic nivel al acestui indicator din perioada 2012-2020, anul trecut rata a crescut.

Suma cheltuită pentru reducerea și a acestui fenomen de reducere a părăsirii timpurii a școlii a fost de 2.398.097.983 lei (484.581.713 euro la cursul actual al BNR, de 4.9488 lei/euro), potrivit datelor de la Ministerul Fondurilor Europene.

• Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.

Aproape 16% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a și nu și-au continuat studiile obligatorii. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4 dintre ei renunță la școală până la clasa a VIII-a sau după finalizarea ei.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, locuiau în România 1.402.079 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani. Pe indicatorul din 2020, raportat la numărul persoanelor din România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, 218.724 de tineri nu terminaseră mai mult de clasa a VIII-a.

Anul în care a fost cheltuită cea mai mare sumă pentru acest indicator a fost 2020. Atunci au fost direcționați 711.237.553 lei. În contrast, anul cu cea mai mică suma alocată a fost 2012. În 2012 au fost alocați 42.668.217 lei, arată datele oficiale analizate de Edupedu.ro.

Date privind plățile în cadrul operațiunilor ce vizează și reducerea indicatorului de părăsire timpurie a școlii, prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013:

Date privind plățile în cadrul operațiunilor ce vizează și reducerea indicatorului de părăsire timpurie a școlii, prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020:

În răspunsul dat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, aceste 2 miliarde reprezintă suma operată care vizează și reducerea indicatorului de părăsire timpurie a școlii.

Potrivit Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, până în 2020 România ar fi trebuit să reducă rata de părăsire timpurie a școlii până la 11.3%, ceea ce nu s-a întâmplat.

Rata de părăsire timpurie a școlii a fost în România în perioada 2012-2020 următoarea:

Potrivit datelor, în perioada 2011-2020, cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii a fost înregistrată în anul 2015, când a fost înregistrată ponderea de 19.1%, iar rata la nivelul Uniunii Europene era de 11%. Din 2015 a început să scadă și a ajuns la procentul de 15.3% în 2019. Cu toate acestea, în 2020 a existat o creștere de 0.3% față de anul anterior.

Anul trecut, România avea al treilea cel mai mare procent de părăsire timpurie a școlii a populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, la nivelul Uniunii Europene. Pe primul loc s-a aflat Malta, cu un procent de 16.7% și pe locul al doilea, Spania, cu o rată de 16%.

La nivelul mediei Uniunii Europene, rata de părăsire este de 9.9% în 2020, față de 12.6% în 2012, iar ținta asumată pentru anul 2020 a fost de 10%.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a răspuns că au existat și proiecte implementate în perioada 2014-2017 prin intermediul Mecanismului Financiar din granturile Spațiului Economic European (SEE) și Norvegiene, care au avut o valoare totală de 21.760.157 euro. Pe lângă acestea, au mai fost în implementare proiecte prin intermediul Mecanismul Financiar SEE Și Norvegian 2014-2021 cu suma totală de 37.810.589 euro.

Informații de background

Părăsirea timpurie a școlii este un fenomen complex, dinamic și multidimensional, produs al unei combinații de factori personali, sociali, economici, educaționali și familiali și asociat de foarte multe ori cu dezavantaje de ordin economic. Rareori decizia de a părăsi școala este luată pe moment, de obicei fiind rezultatul vizibil al unui lung proces de rezultate sub așteptări și de pierdere treptată a interesului pentru educație.

Tinerii părăsesc școala prea devreme dintr-o varietate de motive, acestea fiind foarte specifice în fiecare caz. Unii părăsesc școala deoarece se confruntă cu probleme personale sau familiale, alții din cauza sănătății sau a dificultăților emoționale; unii tineri nu sunt mulțumiți de educația pe care o primesc – în legătură cu programa școlară, metodele de predare inadecvate nevoilor lor, relația precară cu cadrele didactice sau colegii, agresivitatea sau climatul negativ din școală. Totuși, părăsirea timpurie a școlii pare să urmeze anumite tipare, unii tineri fiind considerați mai expuși riscului decât alții.

Tinerii care părăsesc timpuriu școala provin cel mai probabil din medii dezavantajate social (gospodării de șomeri, familii cu un nivel de educație scăzut, familii cu un singur părinte sau gospodării în care există situații tensionate), din grupuri mai vulnerabile (de exemplu, copii cu nevoi educaționale speciale sau mame adolescente) sau din grupuri minoritare sau familii de migranți. De asemenea, băieții au o pondere mai mare decât fetele în acest grup.