ANALIZĂ Programul Masa caldă în școli – instrument politic, la cererea premierului Nicolae Ciucă. Peste 63% dintre școlile înscrise în acest an au fost alese din localități conduse de primari PNL

2.388 de vizualizări
Foto: Ministerul Cercetării
Programul Masa caldă va continua și în acest an tot ca program-pilot, pentru al șaptelea an la rând. Ministerul Educației a publicat recent lista școlilor, de data aceasta fiind 300 de unități de învățământ incluse, față de 150 de școli anul trecut. Selecția pare că a fost una pur politică, potrivit analizei Edupedu.ro, care arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în acest an în programul de masă caldă sunt din localități cu primari PNL. Din localități cu primari PSD sunt 21,7% din școlile listate de Ministerul Educației. Reamintim că Ministerul Educației este condus de Sorin Cîmpeanu, vicepreședinte PNL, care a declarat în luna mai că premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, i-a cerut să găsească soluții pentru extinderea semnificativă a asigurării unei mese în școală.

La începutul lunii iulie ministrul Sorin Cîmpeanu a prezentat „soluțiile” găsite. Prin ordonanța de urgență adoptată, numărul școlilor participante în program era dublat. Ce declara oficialul atunci, de la pupitrul Palatului Victoria:

„Am adoptat o ordonanță de urgență prin care, după șase ani de pilotare, se extinde programul „Masă caldă” de la 150 de școli la 300 de școli. Sunt vizați un număr de 140.000 de elevi. Finanțarea totală pentru anul școlar 2022 – 2023, programul „Masă caldă” în școli este de 354,9 milioane lei. Remarcăm faptul că este de zece ori mai mare decât finanțarea de 35 de milioane de lei acordată în anul 2016 pentru acest program, deci a crescut de zece ori finanțarea pentru acest program,” declara Sorin Cîmpeanu.

Însă lista completă a școlilor a fost publicată abia pe 31 august, la aproape două luni de la momentul adoptării OUG. Pe lista cu cele 300 de școli au fost adăugate 161 de unități de învățământ noi față de anul trecut, conform analizei comparative făcută de Edupedu.ro. Din aceste 161 de școli și licee, 102 sunt din localități cu primari PNL (63,4%), de trei ori mai multe decât cele 35 școli aflate în localități în care primarii sunt de la PSD (21,7%). UDMR are primari în doar 5,6% dintre localitățile din care au fost selectate școli pentru acest program. Restul de 9.3% școli sunt în orașe și sate în care primarii sunt de la USR, PMP, ProRomânia, PPU, FDGR, independenți sau de la alte formațiuni politice.

Pentru analiză, Edupedu.ro a folosit datele de la Alegerile locale 2020, disponibile la Autoritatea Electorală Permanentă și datele de pe site-urile primăriilor sau ale partidelor, pentru actualizare.

Criteriile de alegere a școlilor pentru includerea acestora în programul Masa caldă nu au fost prezentate, iar lista a fost publicată de Ministerul Educației fără vreo justificare a prezenței acelor școli și licee în acele tabele. Reamintim că, dacă școlile reușesc să implementeze programul, primesc fonduri de 15 lei per copil, pe zi, pentru a putea oferi o masă caldă elevilor.

Foto: Codul de culori pentru tabelele de mai jos

Publicăm mai jos listele cu toate școlile din programul Masa caldă, fiecare colorate în codul de culoare al primarului care deține mandatul acolo, cu mențiunea că numele școlilor din casetele de culoare mov-lila sunt școlile nou înscrise în acest an.

Fișierul .pdf cu lista poate fi descărcat de aici:

Lista cu cele 300 de școli care vor organiza programul de Masă caldă, în anul școlar 2022-2023, a fost publicată de Ministerul Educației pe 31 august, cu 5 zile înainte de debutul anului școlar pentru elevi. Printre acestea nu se mai regăsesc colegiile naționale, potrivit declarațiilor ministrului Sorin Cîmpeanu. – Mai multe detalii aici

125.518 de elevi vor beneficia de o masă caldă pe zi, prin program, iar ordonanța de urgență care a adoptat demersul pentru acest an școlar prevede alocarea a 354 de milioane de lei, conform actului normativ publicat în Monitorul Oficial la începutul lunii iulie.

  • Menționăm că normele de aplicare pentru program nu au fost încă adoptate, la finalul primei săptămâni de cursuri. Acest lucru înseamnă că nu se pot face licitații sau să se ofere produse până când nu va fi aprobată hotărârea de Guvern cu normele de aplicare.

O analiză publicată anul trecut, pe aceeași temă, arăta că peste jumătate din cele 150 de școli în care elevii urmau să primească „Masa caldă” erau în localități cu primari PNL.

Citește și:
Lista celor 300 de școli care vor organiza programul Masă caldă, în anul școlar 2022-2023, publicată de Ministerul Educației. Colegiile naționale nu au mai fost incluse, potrivit lui Sorin Cîmpeanu
2021 – Peste jumătate din cele 150 de școli în care elevii vor primi „Masa caldă” sunt în localități cu primari PNL. PSD a primit peste 30%, iar USR-PLUS doar pentru 2 școli

1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rata de vaccinare din învățământ, „adusă” la 60% prin micșorarea numărului total de angajați. Plus cum „a reușit” Ministerul Educației să convingă să se vaccineze mai puțini angajați decât cei care s-au declarat dispuși

Numărul de angajați ai sistemului de Învățământ a fost redus „din pix”, fără nicio explicație publică, în așa fel încât rata de vaccinare să fie peste 60%, arată datele publicate…
Vezi articolul

Majorarea salariilor din Educație nu există în programul guvernului Ciolacu. În replică, Ligia Deca susține că „față de decembrie 2016, salariul brut al unui profesor s-a triplat” / Ministrul nu precizează că brutul a crescut mult mai rapid ca netul, în 2018, prin mutarea contribuțiilor angajatorului la angajat, sau că profesorii ar fi trebuit să aibă încă din ianuarie 2020 salariul primit abia în 2023

Ministrul Educației a declarat că salariul brut al unui profesor debutant s-a triplat, față de nivelul din decembrie 2016. Afirmația a fost făcută de Ligia Deca la audierile din Parlament,…
Vezi articolul
conducătorii de doctorate

Doctorate industriale și o posibilă „modificare structurală” a studiilor doctorale, cu accent pe angajarea studenților – printre recomandările incluse într-un raport de specialitate referitor la situația educației doctorale din România

O modificare structurală a studiilor doctorale, în care să aibă un loc central angajabilitatea studenților, dar și măsuri punctuale care au fost aduse în discuție în ultimii ani, precum cea…
Vezi articolul