Alegerile europarlamentare din 26 mai au avut unul dintre cele mai mari procente de participare a tinerilor din istoria alegerilor din România. Numai puțin de 43,2% din tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani cu domiciliul în România au votat la alegerile europarlamentare, potrivit Consiliului Tineretului din România.
Concret, numărul tinerilor între 18 și 34 de ani care au participat la vot în România a fost de 2.098.300 de persoane. La care se adugă cei din Diaspora, 138.904 tineri. În total, 2.237.204 tineri.
Potrivit statisticilor detaliate de la Biroul Electoral Central, față de alegerile parlamentare din 2016 când în țară votaseră 1.316.577 tineri, la acest scrutin numărul tinerilor prezenți la vot în România a crescut cu 59,3%.
În Diaspora au votat 138.904 tineri cu vârste între 18-34 de ani, din totalul celor 375.219. Raportat la numărul prezenților, ponderea tinerilor a fost de 37.02%.
Față de alegerile europarlamentare din 2014, când în toate secțiile din străinătate au fost prezenți un număr total de alegători de puțin peste 30 de mii de votanți, cifra de acum este de peste 4 ori mai mare.
TOPUL Județelor cu cei mai mulți tineri la vot
Cel mai mare procent de tineri care au fost la vot, raportat la numărul total de tineri care figurează cu domiciliul în județul respectiv, a fost înregistrat în județul Cluj, potrivit analizei CTR:
- Cluj – 75,63%
- Ilfov – 64,86%
- București – 61,43%
- Arad – 58,88%
- Timiș – 56,69%
- Brașov – 53,2%
- Sibiu – 52,59%
- Giurgiu – 49,38%
- Bihor – 48,12%
Județele cu cea mai slabă prezență a tinerilor între 18 și 34 de ani la vot, calculat prin raportarea tinerilor care au votat la numărul tinerilor cu domiciliul în județul respectiv au fost următoarele:
- Vaslui – 22,42%
- Botoșani – 27,71%
- Covasna – 29,55%
- Bacău – 31%
- Satu Mare – 31,19%
- Neamț – 31,35%
- Brăila – 32,22%
- Galați – 32,4%
- Suceava – 32,45%
La nivel european, scrutinul a avut cea mai mare prezență din ultimii 20 de ani. De data asta, peste 50,97% dintre europenii cu drept de vot au participat la alegerile europene. Este prima dată când prezența la vot a crescut de la primele alegeri directe, din 1979.
Procentul a crescut în 21 de țări. În șapte dintre acesta, creșterea a fost cu peste 10 puncte procentuale. România a cunoscut o creștere de 18,63 de puncte procentuale, prezența fiind puțin mai mare ca media UE, 51,07%.
Față de statele Europene, România a avut o prezență mare pentru o țară în care alegerile nu sunt obligatorii.
Locurile obținute de România în Parlamentul European, în urma acestor alegeri, vor fi în marile grupuri politice. Aveți mai jos împărțirea celor 32 de locuri.
