Pandemia Covid-19 este de așteptat să lovească puternic posibilitățile de angajare ale tinerilor abia ieșiți de pe băncile școlii, pe o piață unde situația era deja precară, pentru această categorie de lucrători, dinainte să se facă simțită actuala criză, arată o analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), publicată pe platforma online OECD dedicată educației. Autorii încearcă să găsească posibile soluții pentru această problemă în modul în care au acționat firmele, universitățile și tinerii dornici de angajare în situații precedente de criză, în special criza financiară din 2008.
Semnatarii analizei, Ingrid Schoon – profesor la Institutul pentru Educație al University College London și Anthony Mann – analist la Directoratul OECD pentru Educație, arată că perspectivele economice ale tinerilor se vor înrăutăți în perioada următoare, așa cum s-a întâmplat și după criza din 2008. Acea criză a dus, pe de altă parte, la experiențe relevante pentru a-i ajuta acum pe tineri, încercând să răspundă la întrebări precum: de ce anume sunt tinerii atât de vulnerabili? Cum pot fi ei ajutați?
De ce sunt tinerii atât de vulnerabili în perioade de regres economic?
Potrivit analiștilor OECD:
- Confruntați cu o cerere în scădere pentru produsele și serviciile lor, angajatorii răspund adesea prin oprirea angajărilor, scăderea investițiilor în programe de instruire și ucenicie, reducerea de personal după modelul ultimul venit, primul plecat.
- Multe dintre slujbele în care se angajează tinerii fără experiență riscă să dispară din cauza măsurilor de automatizare. În plus, aceste slujbe nu oferă protecție, asigurări de sănătate sau concedii plătite, iar aceste condiții, plus experiența negăsirii unui loc de muncă în cazul multor tineri, pot avea un impact negativ pe termen lung.
Analiștii OECD afirmă că guvernele trebuie să ia măsuri urgente pentru a-i sprijini pe tineri să facă tranziția de la învățământ la angajare de durată.
Ce se poate face, conform lecțiilor învățate din și după recesiunea din 2008? Potrivit experților citați:
– Să fie întărite legăturile dintre instituțiile de învățământ și angajatori
Aceste legături solide între sistemele de educație și piața muncii joacă un rol important în diminuarea efectelor negative asupra tinerilor. “În special, educația vocațională de calitate înaltă și volum mare și-a dovedit eficiența în facilitarea unei tranziții line către piața muncii și a lansării unor cariere viabile, inclusiv pe timp de criză.”
Este dat exemplul țărilor vorbitoare de limbă germană, unde parteneriatele sociale solide au contribuit la o echilibrare între costul programelor de ucenicie și beneficiile obținute de angajatori și cei care urmează astfel de programe. Acolo unde este în interesul angajatorului să existe un program de ucenicie, crește și probabilitatea ca tinerii să rămână permanent în acel domeniu/loc de muncă.
Potrivit OECD, aici tiparele pieței muncii pot fi distorsionate de instrumente artificiale de sprijin pentru angajatori, cum sunt subvențiile, care facilitează angajarea tinerilor în programe cu perspective reduse. Analiza arată că intervențiile guvernelor sunt valoroase dacă se concentrează pe calitatea furnizării de programe de ucenicie, pe durata acestora și sprijin pentru creșterea productivității.
Specialiștii OECD apreciază că, după criza produsă de coronavirus, sistemele de învățământ vor fi nevoite să rezolve probleme precum aceea de a-i atrage pe angajatori să sprijine educația practică într-o lume definită de distanțare socială. Combinația dintre un sistem de educație vocațională și o protecție strictă a locului de muncă, arată cei doi, și-a dovedit eficiența în asigurarea unei tranziții line spre piața muncii, pentru tineri.
– Îndrumarea în carieră
Autorii afirmă că este esențială întărirea programelor de îndrumare în carieră pentru tineri și fac, între altele, trimitere la un material pe această temă publicat anul trecut și elaborat de OECD, Comisia Europeană, UNESCO și alte organizații internaționale. Potrivit acestuia, e nevoie de tot mai multe decizii pentru asigurarea calificărilor pe care le au tinerii, în contextul în care generația actuală petrece mai mult timp în școală decât oricare dintre generațiile anterioare. “Dar, pe măsură ce munca devine tot mai automatizată și nesigură, acest proces decizional a devenit mai dificil”.
De ce e importantă îndrumarea în carieră? Cererea pe piața muncii scade în mod dezechilibrat. Pentru tineri, o metodă de a trece peste acest impas este să-și continue studiile. Dar acest lucru este mai dificil pentru tinerii din medii dezavantajate, care nu au acces la îndrumare și care au cel mai mult nevoie de asemenea servicii, pentru a lua decizii informate.
Pe de altă parte, arată cei doi analiști, datele colectate prin testele PISA 2018 arată că așteptările tinerilor în privința carierei tind să fie nerealiste, slab informate și influențate negativ de diverse trăsături precum sexul, clasa socială a individului sau dacă acesta este imigrant sau nu. O situație economică dificilă tinde să mărească această diferență între ceea ce se cere pe piața muncii, pe de o parte, iar pe de altă parte aspirațiile ocupaționale și calificările tinerior.
Specificul pandemiei
Analiștii OECD arată că situația actuală prezintă și o oportunitate pentru tinerii care vor să facă tranziția spre câmpul muncii. Anume, aceștia văd în timp real contribuțiile pe care multe categorii de angajați le au în funcționarea societății și în lupta cu noul coronavirus. “În timpul acestei crize, s-a făcut diferențierea între munca esențială și cea neesențială. Angajații din domeniile esențiale sunt cei care se ocupă de îngrijire, servicii sociale, transport, servicii. Multe dintre aceste ocupații nu oferă mult prestigiu social, sunt în general slab plătite și nu prezintă o siguranță suficientă a locului de muncă. În vreme de criză, însă, suntem foarte dependenți de ele. Creșterea vizibilității pentru aceste “industrii esențiale” ar putea extinde aspirațiile tinerilor“.
FOTO: pixabay.com
C.I.
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
