Un șir de proiecte de lege promovate în ultimele luni în special de PNL îngrădește activitatea organizațiilor guvernamentale, limitează organizarea de proteste și descurajează semnalarea cazurilor de corupție în presă, după cum a acuzat societatea civilă, scrie G4Media.ro.
Proiectele au fost inițiate fie de Guvern, fie de parlamentari liberali, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă. Proiectul privind avertizorii de integritate a devenit deja lege, iar celelalte sunt în diferite stadii ale procesului legislativ.
Deși societatea civilă a făcut apel la președintele Klaus Iohannis să se implice pentru a împiedica adoptarea unor legi ce amintesc de „epoca Dragnea”, șeful statului nu a răspuns pînă acum în niciun fel unor astfel de apeluri.
G4Media.ro a realizat o sinteză a acestor prevederi devenite lege sau pe cale de a fi adoptate.
Legea avertizorului de integritate
Legea avertizorului de integritate este jalon în PNRR și, potrivit unor surse guvernamentale, este în discuție chiar în această perioadă cu oficialii de la Bruxelles, care sunt nemulțumiți de forma în care aceasta a fost adoptată, pentru că descurajează semnalarea cazurilor de corupție sau de încălcări ale legii.
Proiectul a fost inițiat de Guvern în urmă cu aproape un an, a trecut o dată de Parlament, a fost atacat la Curtea Constituțională de USR, care l-a declarat constituțional și a fost întors de către președintele Klaus Iohannis în Parlament pentru reexaminare. Parlamentul l-a adoptat din nou și în 16 decembrie 2022 a fost promulgat de către Klaus Iohannis.
USR și mai multe ONG-uri au reclamat faptul că în forma adoptată legea descurajează raportările privind încălcări ale legii. Practic, nu mai pot fi făcute raportări anonime.
Astfel, legea prevede că „raportarea cuprinde, cel puțin, următoarele: numele și prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorități, instituții publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum și, după caz, probele în susținerea raportării, data și semnătura, după caz”.
Citește articolul complet pe G4Media.ro