„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro. Acest lucru înseamnă că ei pot fi angajați pe durată determinată.
- Amintim că cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică până în data de 24 august, iar după această etapă vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Potrivit acestor proiecte, există modificări în ceea ce privește titularizarea profesorilor.
Ce este titularizarea?
Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
„Atunci când într-o proporție de 90% au reușit să ia doar note sub cinci, se constituie un semnal de alarmă. Cred că am avut o exprimare cât se poate de corectă, dar știm și, tocmai de aceea, știm și ce trebuie să facem în legislația subsecventă, pentru ca acest lucru să fie făcut cu respectarea principiilor de asigurare a calității. Și atunci când ai certificate niște competențe, în spatele acelei certificări să stea cu adevărat acele competențe. Asta este o problemă (…)”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Edupedu.ro a analizat procentul notelor sub 5 și procentul notelor între 5 și 7, în perioada 2017-2022, atât în privința promoției curente care a susținut examenul de titularizare, cât și raportat la totalul candidaților.
De remarcat este că, în perioada analizată, procentul cel mai mare de absolvenți cu note sub 5 la titularizare a fost înregistrat în 2017. În acel an, aproape 24% din absolvenți nu au reușit să obțină nota 5. Tot în 2017, totalul candidaților cu note sub 5 a fost peste 21%.
- Datele de mai jos sunt cele înainte de contestații.
| Anul | Promoție curentă cu note sub 5 | Total candidați cu note sub 5 | Promoție curentă cu note între 5 și 7 | Total candidați cu note între 5 și 7 |
| 2022 | 22.56% | 18.41% | 31.60% | 32.91% |
| 2021 | 23.06% | 20.04% | 36.31% | 35.49% |
| 2020 | 14.53% | 14.11% | 27.09% | 27.23% |
| 2019 | 19.23% | 19.10% | 33.99% | 34.04% |
| 2018 | 20.24% | 18.86% | 32.93% | 33.73% |
| 2017 | 23.98% | 21.19% | 32.95% | 33.08% |
Pe de altă parte, anul cu cele mai puține note sub 5 obținute de absolvenți a fost 2020. În 2020, peste 14% din absolvenții promoției curente de atunci au avut note mai mici decât 5. Raportat la toți candidații care au dat proba scrisă la concursul de titularizare, procentul notelor între 1 și 4.99 a fost de 11.11%. De asemenea, 2020 a fost anul în care procentul notelor peste 7 a fost peste 58%.
De precizat este că datele din anii analizați arată că procentul absolvenților cu note sub 5 a fost mai mare decât procentul celorlalți candidați la concursul de Titularizare. Acest fenomen este contrar celorlalte concursuri de angajare.
Anul în care diferența cea mai mică dintre procentul tuturor candidaților la titularizare cu note sub 5 și procentul promoției curente a fost înregistrată în 2019. Atunci, 19.23% dintre absolvenții promoției curente au obținut note sub 5, iar 19.10% din totalul candidaților la concurs au luat note între 1 și 4.99, diferența fiind de 0.13 puncte procentuale.
În cazul notelor cuprinse între 5 și 7, 2021 a fost anul în care procentul promoției curente a fost mai mare decât procentul tuturor candidaților. Astfel, peste 36% din candidații promoției curente au fost notați cu note între 5 și 7 și peste 35% din totalul candidaților au avut note între 5 și 7.
- Nota la proba scrisă are o pondere de 75% din media de repartizare, iar nota la inspecția specială la clasă sau la proba practică are o pondere de 25% din media de repartizare.
Potrivit metodologiei de mobilitate pentru anul școlar 2021-2022, cadrele didactice angajate cu contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei pierd această calitate, dacă obțin note sub 5 (cinci) la proba scrisă a concursului național, sesiunea 2022. Tot în metodologie se mai arată că acești profesori care pierd această calitate pot fi încadrate pe perioadă determinată, în anul școlar 2022-2023.
Iată ce mai prevede metodologia la art. 104 alin. (2): „Nu pot ocupa posturi didactice/catedre pe termen scurt, de cel mult 60 de zile, ca personal didactic de predare calificat, respectiv pe termen scurt, de cel mult 30 de zile, ca personal fără studii corespunzătoare postului, până la organizarea concursului/testării pentru ocuparea acestor posturi, candidații care se află într-una dintre următoarele situații:
a) au obținut note sub 5 (cinci), în specialitatea postului solicitat, la concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor în învățământul preuniversitar, sesiunea 2022 și nu au participat la concursul/testarea organizate de inspectoratul școlar la nivel județean/nivelul municipiului București;
c) au obținut note sub 5 (cinci), în specialitatea postului solicitat, atât la concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor în învățământul preuniversitar, sesiunea 2022, cât și la concursul/testarea organizate de inspectoratul școlar la nivel județean/nivelul municipiului București.”
Cum se face formarea inițială a cadrelor didactice
Potrivit art. 236 alin (1) din Legea Educației Naționale 1/2011, formarea inițială pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar cuprinde:
a) formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;
b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică de nivel I și II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituțiilor de învățământ superior;
c) stagiul practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educația antepreșcolară pentru funcția de educator-puericultor, a celui din învățământul preșcolar și primar pentru funcțiile de educatoare/educator și învățătoare/învățător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiștrilor-instructori și a antrenorilor prin unități de învățământ terțiar nonuniversitar.
(3) Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia.”
Art. 238 din Legea Educației Naționale 1/2011:
„(1) Studenții și absolvenții de învățământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligația să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.
(1^1) Programele de formare psihopedagogică de nivel I și II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de licență, respectiv master sau în regim postuniversitar.
(1^2) Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învățător, antrenor și maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației și Cercetării și se desfășoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenții liceelor pedagogice și colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I.
(1^3) Absolvenților care au finalizat cu diplomă de licență/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I și II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie școlară, pedagogie, metodica predării specialității și practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licență/absolvire.”
Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Lista universităților care organizează module pedagogice, anul universitar 2021-2022
Care sunt etapele pe care viitorii profesori trebuie să îi parcurgă pentru a putea preda, conform proiectului Legii învățământului preuniversitar
În proiectul Legii învățământului preuniversitar apare că, indiferent de formare, cei care vor să fie profesori vor trece printr-un mentorat, timp în care vor fi încadrați cu jumătate de normă și vor fi plătiți cu salariul mediu net pe economie, apoi va urma licențierea.
Edupedu.ro a scris că, pentru a deveni profesori, absolvenții de învățământ superior sunt în continuare obligați “să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii”, după cum apare în proiectul amintit anterior.
O noutate prevăzută la acest capitol permite ca, în loc de master didactic, cei care nu au absolvit formarea inițială să susțină un examen la Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD).
În proiectul legii Educației în învățământul preuniversitar, au fost introduse programe noi de formare inițială pentru profesori. Se propune la art. 130, din cadrul capitolul referitor la Formarea inițială a personalului didactic de predare, ca cei vor să devină cadre didactice trebuie să urmeze:
a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional;
b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire, concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare;
c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”;
d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională.
- Nu este precizat dacă indiferent de specializarea pe care vrea să o urmeze viitorul cadru didactic, trebuie să parcurgă toate cele 4 module
- Nu este precizată nici durata modulelor
După obținerea masterului didactic, pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1 – 4 ani, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. Stagiul durează un an.
Debutul în profesie se realizează după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia cadrul didactic stagiar susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, ce cuprinde două componente de evaluare sumativă:
a) raportul de evaluare a stagiului practic;
b) examen scris.
(8) Certificarea calității de cadru didactic cu drept de practică se obține în urma promovării examenului de licențiere pentru cariera didactică.
„Examenul naţional de licențiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi constă în:
a) etapa I, eliminatorie – analiza raportului de evaluare a stagiului practic, care cuprinde date privind activitatea profesională la nivelul unităţii de învăţământ, și a portofoliului profesional personal, realizată de DJIP/DMBIP și de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică;
b) etapa a II-a – examinarea scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte, realizată la finalizarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar.
Stagiarii care promovează examenul de licențiere în cariera didactică dobândesc titlul de cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.”
Informații de context
Sorin Cîmpeanu califică „extrem de îngrijorător” numărul redus de posturi titularizabile la disciplinele la care se susțin probe scrise la examenele naționale. La nivel național sunt puțin peste 5 mii de posturi titularizabile. – detalii aici
Mai amintim că Ministrul Educației a anunțat săptămâna trecută că profesorii se vor putea titulariza și pe mai puțin de 18 ore, cât este o normă didactică de bază: „Este bine-cunoscută situația în care sunt candidați care obțin ani la rând peste nota 9 la examenul de titularizare, dar nu beneficiază de posturi pe care să poată fi titularizați. (…) Cu alte cuvinte, începând cu anul viitor, 2023, vor fi scoase la concurs și acele posturi care sunt cu 9, 10, 11, 17 ore, chiar dacă nu au 18 ore”.
Cîmpeanu a mai spus că „viabilitatea unui post nu va mai fi certificată doar de școală, ci viza finală va fi dată de Direcția Județeană pentru Învățământ Preuniversitar, respectiv Direcția Municipiului București pentru Învățământ Preuniversitar”.
- Reamintim că inspectoratele școlare județene se vor transforma în direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP/DMBIP) ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației, a anunțat Sorin Cîmpeanu săptămâna aceasta. – detalii aici
Sorin Ion a declarat la Euronews că „în proiectul de lege al învățământului preuniversitar am propus posibilitatea titularizării pe fracțiuni de normă, pentru că din cele aproape 68.000 de posturi pe care le scoatem astăzi la concurs peste 46.000 sunt incomplete”. – detalii aici
Calendarul Titularizării 2022
Profesorii vor afla rezultatele finale pe 27 iulie 2022. Încep apoi ședințele de repartizare în următoarea ordine:
29 iulie – ședința de repartizare a candidaților care au obținut note peste 7 atât la proba scrisă, cât și la inspecție în acest an, pe posturi titularizabile, pe perioadă nedeterminată;
1 august – ședința de repartizare a candidaților angajați pe perioada viabilității postului, care au obținut note peste 7 atât la proba scrisă, cât și la inspecție în acest an, pe postul pe care sunt deja angajați pe viabilitate, pe perioadă nedeterminată;
18-19 august – ședința de repartizare a candidaţilor care au obținut medii peste 7 la concursul din acest an, pe posturi netitularizabile, pe perioadă determinată
23-24 august – ședința de repartizare a candidaților care au obținut medii între 5 și 7 în sesiunea 2022, precum și a celor care au depus dosare de participare cu rezultate din anii anteriori, pe posturi netitularizabile, pe perioadă determinată.
Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2022 – 2023 este publicată aici.
Foto: © Pichsakul Promrungsee | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
Va fi mai greu să devii profesor, potrivit proiectului privind legea Educației în învățământul preuniversitar / Au fost incluse noi module, iar masterul didactic nu mai este suficient pentru a preda
Harta notelor de 10 la Titularizare 2022. Capitala și Clujul au cele mai multe note maxime
BREAKING Rezultatele de la Titularizare 2022 au fost publicate
Rezultate Titularizare 2022: Aproape 150 de candidați au obținut nota 10 și peste 4.570 au luat mai puțin de 5
2019 – Avertisment al Comisiei Europene, cu privire la formarea profesorilor în România: “Foarte puțină pregătire practică, mai ales în tehnicile moderne de predare sau în pedagogia incluzivă”
EXCLUSIV Mircea Miclea, despre proiectul legii educației din preuniversitar: Evaluarea Națională trebuie să rămână obligatorie. Cum nimic din notele obținute în gimnaziu nu mai contează, ci doar examenele de la admiterea la colegii, elevii se vor concentra să ia meditații de la cei care sunt acolo / Desființarea inspectoratelor școlare mi se pare o greșeală. Clientela politică este hrănită mai bine prin transformarea lor în deconcentrate
BREAKING Profesorii se vor putea titulariza și pe mai puțin de 18 ore, cât este o normă didactică de bază, anunță ministrul Cîmpeanu, pentru viitoarea Lege a Educației din Preuniversitar / Cel mai mic salariu net va fi 3.750, adică va fi cel mediu pe economie
Redacția
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
10 comments
Sa zica despre ce filiera e vorba.
Filiera de trafic de droguri sau de carne vie sau de masini furate.
:))
Un inginer care trebuia sa sape pe camp acum pe seceta a ajuns invatator fictiv la minister.
Cu Iohannis cel suplnitor si agronomul Campeanu, (Campeanu adica camp, adica e agricultura deci predestinat) vor sa faca educatia ineficienta.
Anul aviator asteptam un clasment al notelor pe materii, asa e relevant, numai ca ei nu stiu nici cate materii “este”.
Bai, ia sa-i bgam pe toti ministrii invatamantului si inspectorii scolari sa dea titularizarea sa vedem ce note vor lua si apoi sa face grafic pe materii. facem grafic si tabel in excel.
Despre ce filiera vorbeste dl ministru al plagiatorilor?
Detaliati / explicati putin acest titlu click bite, d-na autoare?
Tot articolul, extrem de stufos, este despre acel tabel cu notele la examene, pe care le explicitati inutil in n paragrafe, iar promovarea se bazeaza pe niste vorbe de claca aruncate de Campeanu.
Care e legatura? Macar explicati ce a vrut omul sa zica?
Cu statistica ne descurcăm, calculează robotul.
Aceste examene, de când se dau, nu vizează talentul de a fi cadru didactic, nici cunoștințele care se predau elevilor, nici empatia, nici dăruirea.
Aceste examene sunt ceva de genul “unde dai și unde crapă”.
Învață, bieții candidați, mii de pagini care sunt inutile pentru predarea unor elevi de 7-15 ani. Verificați, vă rog, cunoștințele pe care cadrele didactice trebuie să le predea, cât mai corect, elevilor.
Când nu obțin note de titularizare ii blamați și arătați cu degetul dar nimeni nu arata bătaia de joc de la repartizari,unde toată lumea se face ca nu vede posturi pitite,posturi care apar după ce trec toate etapele de repartizare,posturi afișate pe geamurile inspectoratelor ca pe vremea străbunicii iar baza de date oficiala neactualizată ca să se ascundă șmecheriile făcute în cadrul ședințelor.Sau cum sunt ținute ocupate niște posturi și sunt eliberate “pentru cine trebuie”.De ce nici acum nu se înregistrează ședințele de repartizare și nu este și politie prezentă ca la examen?Pentru ca se da vina pe cadrele care iau note mici dar de fapt cei care au note bune sunt tratați ca ultimii oameni și sunt dați la o parte pentru pile care dau examen in școală.
Și când te gândești ca subiectele au fost mai ușoare ca de obicei!
Anul acesta subiectele au fost de sinteza, deci civilizate, nu ca în alti ani unde au fost subiectele de nișă, de aprofundare chiar peste nivelul doctoral. Acum a fost civilizat. Subiectele au fost concepute în asa masura încât se poate analiza cât știe despre o anumita perioada sau doctrina. Deci comparația de procente este irelevanta în măsura în care se dau subiectele te mai ușoare. Totuși pentru o anumita statistica și a se vedea cât de bine sunt pregătiți mi se pare ok
Guys, sa compari notele obtinute in ani diferiti este stupid. Testele nu sunt echivalente ca sa poti face comparatii.
Daca subiectele din 2017 au fost mai grele sau daca subiectele nu au fost incluse in asa zisele manuale de sinteze pentru titularizare pot sa apara mai multe note slabe.
Nu e nicio comparație de note acolo, ci doar de procente din total candidați la rezultatele aceluiași concurs de angajare. Subiectele sunt similare ca structură și itemi, bibliografia este aceeași, gradul de dificultate poate fi ușor diferit de la un an la altul, ca la orice concurs. Evident, „este stupid” ce am făcut noi – atât s-a putut. Preferați să citiți analize despre panseluțe? Ar fi mult mai inteligente, probabil.
Comparatie intre note sau procente e acelasi lucru :)). Subiectele suna cam la fel insa relevanta si dificultatea sunt diferite.
Exemplu de dificultati diferite:
Sa luam subiectul 1 de la psihopedagogie speciala 2022: prezentarea PPS ca stiinta – mare parte din acest subiect este data mura in gura de Verza sau Ghergut (in buna parte copiat de la Verza).
Subiectul 1 de la PPS 2017 este mai dificil, (“argumentati necesitatea evaluării și monitorizării dezvoltării psihointelectuale și socioafective a elevilor cu CES”), in sensul ca nu este dat mura in gura de vreun autor sau copiator intr-o carte. In plus psihologia dezvoltarii si psihodiagnoza sunt nebuloase pentru multi candidati care nu au absolvit stiintele educatiei.
>>analize despre panseluțe
Prefer sa citesc articole de calitate.
My 2 cents.
Atunci stați pe aici, că sunteți bine unde sunteți 🙂