ANALIZĂ Învățământul superior românesc – în coada Europei Centrale și de Est, depășit inclusiv de țări mult mai mici și cu mai puține universități, în trei clasamente-cheie: Times Higher Education, QS și Shanghai Ranking

3.675 de vizualizări
Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.com
Universitățile românești au, în ansamblul lor, o performanță mai slabă în clasamentele internaționale comparativ atât cu principalii piloni ai învățământului superior din Europa Centrală și de Est – Polonia, Republica Cehă și Ungaria – cât și cu cele mai multe dintre țările considerabil mai mici din regiune, reiese dintr-o analiză a datelor furnizate de trei clasamente internaționale de anul acesta: Times Higher Education, QS, respectiv Shanghai Rankings.

Cele mai multe dintre țările regiunii au o prezență mult mai bună sau, în unele situații, la fel de bună ca a României, în condițiile în care România este a doua țară ca mărime din regiune, după Polonia. Pe lângă țările membre UE din regiune, pentru această analiză au fost luate în calcul încă două țări vecine ale României – Serbia, respectiv Ucraina, țară inclusă în două dintre cele trei clasamente, deși se află în stare de război.

Notă: diferențele substanțiale între clasamente sunt date în principal de metodologiile diferite folosite de fiecare dintre companiile de consultanță care le realizează.

Clasamentul THE World University Rankings 2023

În cel mai recent clasament, publicat luna aceasta, anume Times Higher Education – World University Rankings 2023, ce include 1.799 de universități din 104 țări, apar 22 de universități românești, dintre care două sunt doar menționate. Dintre acestea:

  • 1 este în intervalul 501-600
  • 1 este în intervalul 801-1000
  • 2 sunt în intervalul 1001-1200
  • 3 sunt în intervalul 1201-1500
  • 13 sunt în coada clasamentului, în intervalul 1501+

În același timp, Polonia, țară cu o populație dublă față de cea a României, apare în ranking-ul THE cu aproximativ 50% mai multe universități. Mai precis, 34, dintre care două sunt doar menționate. Această țară figurează cu:

  • 1 universitate în top 500 (intervalul 351-400), unde România nu este prezentă
  • Alte 4 universități în top 1000 (2 în intervalul 601-800, 2 în intervalul 801-1000), față de 2 din România
  • 3 în intervalul 1001-1200, față de 2 în cazul României
  • 13 în intervalul 1201-1500, față de 3 în cazul României

Republica Cehă, țară cu o populație puțin peste jumătate din populația României, are aproape la fel de multe universități în ranking-ul THE ca România: 20, din care două sunt doar menționate. Dintre acestea:

  • 1 este în intervalul 501-600, asemenea României
  • 2 sunt în intervalul 801-1000, față de 1 în cazul României
  • 2 sunt în intervalul 1001-1200, asemenea României
  • 8 sunt în intervalul 1201-1500, față de 3 în cazul României

Ungaria, cu o populație de sub 10 milioane de locuitori, are 13 universități prezente în clasamentul THE, dintre care două sunt doar menționate. Dintre acestea:

  • 1 este în top 250 (intervalul 201-250), unde România nu este prezentă
  • 1 este în intervalul 601-800 (România are un intervalul imediat superior, anume 501-600, una în intervalul următor, 801-1000)
  • 4 în intervalul 1001-1200, față de numai 2 din România
  • 4 în intervalul 1201-1500, față de 3 din România
  • Doar una în coada clasamentului (1501+), față de majoritatea (13) din România

Următoarea țară ca mărime din regiune (circa 7 milioane locuitori), Bulgaria, are și cea mai slabă prezență: trei universități, dintre care una doar menționată. Una este în intervalul 1201-1500, o alta în intervalul 1501+.

Pe de altă parte, Slovacia (5,5 milioane de locuitori) e prezentă cu opt universități, dintre care una doar menționată. 3 sunt în intervalul 1001-1200 (față de 2 în cazul României, care are însă și două universități mai bine poziționate) și 2 în intervalul 1201-1500 (față de 3 din România).

Alte țări:

  • Croatia: 3 universități, dintre care una în intervalul 1001-1200 și 1 în intervalul 1201-1500
  • Estonia: 3 universități în THE 2023, dintre care una în top 250, încă una în top 1000, a treia în intervalul 1001-1200
  • Letonia: 4 universități, din care 2 în top 1000 și 1 în intervalul 1201-1500
  • Lituania: 5 universități, dintre care 2 în top 1000 și celelalte pe locurile 1201-1500
  • Serbia: 3 universități, dintre care 2 în top 1000
  • Slovenia: 4 universități, dintre care 1 în top 1000 și 2 în intervalul 1201-1500 (plus o mențiune)

Caz special, Ucraina:

Țara aflată în război, după invazia lansată de Rusia la începutul anului, își menține prezența în ranking-ul THE 2023, deși multe dintre universități figurează doar cu mențiuni. Sunt, totuși, listate 10 universități dintr-un total de 28 luate în calcul. Dintre acestea, 1 este în top 500 (unde România nu este prezentă), încă una în top 1000 (față de 2 din România), 1 în intervalul 1001-1200, 7 în intervalul 1201-1500 (România are 5 în intervalul 1001-1500).

QS World University Rankings 2023

Clasamentul Quacquarelli Symonds (QS) este mai restrâns decât ultima ediție THE, având aproape 1500 universități. În aceste condiții, doar 13 universități din România sunt menționate. Nicio universitate românească nu apare în top 1000. Astfel:

  • 2 figurează în intervalul 1001-1200
  • 9 figurează în intervalul 1201-1400
  • 2 figurează în coada clasamentului (1401+)

În același timp:

Polonia figurează cu 22 de universități, dintre care 2 în top 500 (unde România nu este prezentă), alte 13 în top 1000 (unde România nu este prezentă), 5 în intervalul 1001-1200 (față de 2 în cazul României).

Republica Cehă, țară mult mai mică, e prezentă cu 16 universități, Dintre acestea, 3 sunt în top 500 (unde România nu este prezentă), încă 8 în top 1000 (unde România nu este prezentă) și 3 în intervalul 1001-1200 (față de 2 în cazul României).

Ungaria este prezentă cu 11 universități, din care 7 sunt în top 1000 (intervalul 501-1000, unde România nu este prezentă) și 3 sunt în intervalul 1001-1200 (față de 2 în cazul României).

Alte țări:

  • Bulgaria: apare cu 1 universitate, aflată în top 1000 (intervalul 561-570), unde România nu este prezentă
  • Croatia: 4 universități, dintre care 1 în top 1000, unde România nu este prezentă
  • Estonia: 3 universități, dintre care 1 în top 500 și încă 1 în top 1000, unde România nu este prezentă
  • Letonia: 3 universități, dintre care 2 în top 1000, unde România nu este prezentă
  • Lituania: 5 universități, dintre care 1 în top 500 și încă 3 în top 1000, unde România nu este prezentă
  • Serbia: 4 universități, dintre care  1 în intervalul 1001-1200 (față de 2 din România)
  • Slovacia: 6 universități, dintre care 5 în top 1000 (intervalul 501-1000), unde România nu este prezentă 
  • Slovenia: 3 universități, dintre care 2 în top 1000

În QS World University Rankings 2023, Ucraina, aflată în stare de război, figurează cu 11 universități, dintre care 6 în top 1000 (unde România nu este prezentă).

Shanghai Ranking – Academic Ranking of World Universities

În ediția din acest an a clasamentului realizat de Shanghai Ranking Consultancy, în care sunt publicate doar primele 1000 dintre universitățile analizate, figurează o singură instituție din România. Aceasta apare în intervalul 801-900.

Prezenta celorlalte țări din Europa Centrală și de Est:

Polonia – 11 universități, dintre care două în top 500, plus încă una situată într-un interval superior celei din România

Republica Cehă – 8 universități, dintre care două în top 500

Ungaria – 4 universități, dintre care 3 în interval superior celei din România

Alte țări din regiune:

  • Bulgaria – nu este prezentă
  • Croația – 1 universitate în top 500
  • Estonia – 1 universitate, pe poziție superioară celei din România
  • Letonia – nu este prezentă
  • Lituania – 1 universitate, pe poziție superioară celei din România
  • Serbia – 2 universități, dintre care 1 în top 500
  • Slovacia – 1 universitate, într-un interval superior celei din România
  • Slovenia – 1 universitate în top 500
  • Ukraina – nu este menționată

Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Babeș-Bolyai, cea mai bine clasată dintre cele 20 universități românești incluse în clasamentul QS pentru Europa Emergentă și Asia Centrală 2022. Prezență mult mai puternică pentru țări precum Polonia, Cehia sau Ungaria
Nicio universitate din Uniunea Europeană în top 15 Academic Shanghai Ranking 2022, condus și anul acesta de Harvard University, ca în ultimii 20 de ani / Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, singura prezență românească în top, pe locurile 801 – 900
ASE București și Universitatea de Medicină Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca – din nou singurele universități românești din top 1000, în clasamentul Times Higher Education 2023. Majoritatea instituțiilor românești, în coada rankingului global / Top 3: Oxford, Harvard, Cambridge
QS World University Rankings 2023: Nicio prezență românească în top 1000, în ultima ediție a reputatului clasament al universităților lumii. Doar Universitatea Babeș Bolyai și Universitatea din București rămân în intervalul 1001-1200
Romania are doar o universitate în top 50 QS al universităților din Europa Emergentă și Asia Centrală și încă cinci în top 100. Polonia ocupă 17 locuri în top 100, Cehia – 10, Ungaria – 7

4 comments
  1. La Facultatea de Stomatologie din București dacă se va interzice prezența la aceiași catedră, sau catedre surori a membrilor de familie s-ar depopula facultatea de cadre didactice!

  2. Da si la ce folosesc aceste date?! Ministerul Educatiei nu este interesat, nicio reforma sa elimine fabricile de diplome, sa puna forme de admitere si nu
    simple dosare, sa taie familiile de universitari, sa taie doctoratele plagiate si sa aduca in prin plan ce se cere pe piata muncii. In 25 de ani totul este pe 0.

  3. La doctorate luate de pe wikipedia, cu japca, la angajari pe pile, ce vreti sa obtineti rank european, cu prof univ de 80 de ani, la facultati se cere teorie peste teorie, la altii se face mai multa practica.

  4. O tara de 18 milioane să fie mai jos decât una de 1.9 milioane. Care sunt realizările programului România Educată în ultimii șapte ani?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INEDIT Cum s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, în plină epidemie de gripă spaniolă, care a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni. Cercetarea unui istoric din Alba Iulia: ”Oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei”

Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a realizat o cercetare inedită despre un subiect foarte puțin abordat până acum: modul în care s-a desfășurat…
Vezi articolul

Mircea Miclea: În toamnă ne vom confrunta cu două pandemii: pandemia de frică și cea a coronavirusului. Există deja o tendință, din cauza supraprotecției pe care o asigură părinții în ultimii 10-15 ani

Riscul cu care se va confrunta societatea românească în această toamnă este “ca pandemia fricii să depășească impactul negativ pe care îl are pandemia coronavirusului”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul…
Vezi articolul

Profesorul Doru Căstăian: Profesorii au descoperit că o clipă de îndrăzneală şi demnitate le poate aduce mai mult decȃt decenii de fatalism şi supunere / Părinților și copiilor le datorăm o şcoală mai bună, mai demnă, mai calificată, mai umană. Iar nouă ne datorăm un sindicat condus de oameni verticali şi mai curajoşi

Părinților și copiilor „le datorăm o şcoală mai bună, mai demnă, mai calificată, mai umană. Iar nouă ne datorăm un sindicat condus de oameni verticali şi mai curajoşi“, scrie profesorul…
Vezi articolul

OMS îndeamnă statele europene la o mai bună protejare a copiilor cu vârste între patru și 15 ani, cea mai afectată categorie de vârstă în prezent / Vaccinarea obligatorie anti-COVID-19, „ultim recurs absolut”

Filiala europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) îndeamnă marţi, în contextul unei intensificări a epidemiei Covid-19, la o mai bună protejare a copiilor cu vârsta cuprinsă între patru şi…
Vezi articolul