Analiză: Din 50 de elevi care au intrat acum 12 ani în clasa I, 23 nu au luat Bacalaureatul sau nu au mai ajuns la acest examen

Efectul școlii asupra generației 2008-2020 arată că 46% dintre elevii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au luat Bacalaureatul sau nu au mai ajuns la acest examen, potrivit unei analize Edupedu.ro. Este vorba despre circa 106 mii de elevi, cât populația orașului Buzău.

Absolvenții de liceu care au susținut anul acesta examenul de Bacalaureat au început școala în septembrie 2008. Au intrat în învățământul obligatoriu în anul cu cea mai mare creștere economică, anul care a precedeat cea mai amplă criză economică recentă și au terminat școala într-un an cu o pandemie care a provocat o nouă criză economică.

După 18 ani de școală, din promoția curentă 2020, doar 87.887 de elevi au promovat examenul de Bacalaureat conform datelor finale.

Asta înseamnă că aproape unul din doi elevi care au intrat în clasa I nu a mai ajuns la Bacalaureat, exceptându-i pe cei care au ales învățământul profesional (care nu presupune examen de Bacalaureat).

Pe 14 septembrie 2008 intrau în clasa I aproximativ 230.000 de elevi, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, citat de Agerpres la acea dată.

Prima numărătoare exactă a acestei generații are loc abia în clasa a VI-a, când elevii susțin Evaluarea Națională din anul 2014, iar raportul oficial arată că 197.700 de elevi erau înscriși în anul școlar 2013-2014 în clasa a VI-a.

Deja, până la acest moment, 32.300 de elevi nu se mai regăseau în clasa a VI-a dintre cei raportați oficial că au intrat în clasa I în urmă cu 6 ani.

În clasa a VIII-a mai erau înscriși 187.018 elevi, potrivit raportului oficial de la simularea de la Evaluarea Națională din anul 2016. Încă 10 mii de elevi au dispărut în doar doi ani de zile.

Dintre ei, reușesc să obțină peste media 5 la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a doar 111.598 de elevi, adică 75,1%, potrivit Ministerului Educației.

Admiterea la liceu și cea în învățământul profesional împarte această generație în două, în anul 2016.  Au completat fișe de înscriere 119.578 de elevi, iar 118.661 dintre ei au fost repartizați. Alți peste 35.500 de elevi au mers spre învățământul profesional și către cel vocațional.

În 2019 elevii de la profilurile teoretic și tehnologic au susținut simularea de Bacalaureat, când erau în clasa a XI-a. Prezența lor la acea simulare a fost de 118.000, potrivit ministerului.

Au ajuns la Bacalaureat 2020 123.800 de absolvenți de clasa a XII-a din promoția actuală. Dintre ei, doar 87.887 au promovat Bacalaureatul, conform rezultatelor finale.

Asta înseamnă că față de cei 230 de mii de elevi care au început clasa I în 2008, circa 106 mii nu au mai ajuns sau nu au luat examenul final de Bac. Procentul este de peste 46% din totalul generației 2008. Exceptându-i pe cei care au ales ruta profesională.

Pe parcursul celor 12 ani de școală ai acestor elevi au fost 18 miniștri care s-au perindat la șefia Educației. Au început școala pe vremea Guvernului PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu, încheie școala tot cu un guvern PNL.

Lista ministrilor din septembrie 2008 până azi

1. Cristian Adomniței 5 aprilie 2007 — 6 octombrie 2008 (PNL) (schimbat la nici o lună de la începutul anului școlar, după un an și jumătate de mandat; a introdus tezele unice la clasele a VII-a și a VIII-a, în 2007 și 2008, pentru a înlocui examenele. În ultimii ani, tot mai mulți experți în educație au făcut referire la tezele unice ca soluție fie pentru admiterea la liceu, fie pentru înlocuirea celor 20% din media de admitere la liceu reprezentată astăzi de media claselor V-VIII)
2. Anton Anton 6 octombrie 2008 — 22 decembrie 2008 (PNL) (a fost schimbat în pragul vacanței de iarnă, după două luni și jumătate de mandat, odată cu schimbarea guvernului)
3. Ecaterina Andronescu 22 decembrie 2008 — 1 octombrie 2009 (PSD) (deja la al doilea mandat, Andronescu stă mai puțin de un an la șefia ministerului, timp în care apucă să desființeze Școlile de Arte și Meserii)
4. Emil Boc 1 octombrie 2009 — 23 decembrie 2009 (interimar, dar cu un mandat lung, de aproape 3 luni) (PD-L)
5. Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale)
6. Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
7. Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
8. Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
9. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
10. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
11. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
12. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
13. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
14. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
15. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
16. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
17. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Caracal.
18. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – prezent (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul minoritar al PNL. Anunță o serie de modificări pentru repunerea în aplicare a unor prevederi inițiale din Legea Educației Funeriu-Miclea.

Foto: © Sengchoy2016 | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.