Pe 24 februarie anul acesta, Rusia a declanșat o invazie militară în Ucraina. De atunci, au trecut aproape 40 de zile și peste 10 milioane de ucraineni din populația totală de 43 de milioane (sursa) s-au mutat în țară, în zone mai ferite de bombardamentele rușilor, ori au trecut granița în alte țări: Polonia, România, Republica Moldova, de unde au plecat mai departe în lume. Copiii au avut cel mai mult de suferit.
Abia de câteva zile de când bombardamentele nu mai sunt la fel de intense, puține școli au reluat cursuri online (în vestul Ucrainei cu precădere) sau au devenit loc de întâlnire pentru câteva ore de cursuri și pentru ajutor civil, potrivit presei internaționale. Restul se ascund alături de mame, surori, bunici, în subsoluri și au pierdut contactul cu școala. Ce s-a întâmplat cu cei care au scăpat și au ajuns în diverse țări de pe continent?
În două informări (1 și 2) publicate recent de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) cu privire la integrarea copiilor / elevilor refugiați ucraineni în școli, se arată că măsurile luate de Uniunea Europeană la începutul lunii martie au facilitat mișcarea refugiaților ucraineni în Europa și accesul lor la educație.
- Conform datelor Institutului de Statistică al UNESCO, populația totală de vârstă școlară a Ucrainei este de peste 6,84 milioane de elevi/studenți, de la nivelul preșcolar până la cel terțiar.
Analizate de EduPedu.ro, din informații reiese că sistemele de învățământ de pe continentul nostru s-au descurcat diferit în ceea ce privește integrarea elevilor în învățământul de masă, considerentele lingvistice și curriculare, sprijinul psihosocial, formarea și acreditarea cadrelor didactice, administrație, înregistrare în sistem, certificare și sprijin financiar.
Incluziunea școlară
Multe țări au menționat programe și protocoale existente pentru a include străinii în sistemele lor naționale de educație. În Portugalia, de exemplu, elevii străini se pot înscrie direct în clasele de preșcolar, în timp ce elevii mai mari sunt evaluați sau trec printr-un proces de tranziție. Scopul este de a integra elevii ucraineni cât mai repede posibil.
Ca atare, Portugalia a introdus măsuri extraordinare pentru o integrare rapidă, inclusiv proceduri simplificate pentru echivalarea calificărilor străine. În mod similar, Belgia, Danemarca, Franța, Lituania, Slovacia și Spania au menționat clasele de “tranziție”, “primire” sau “adaptare”, conform sursei citate.
Aceste clase de tranziție oferă cursuri de limbă, familiarizează elevii cu sistemul de învățământ local, oferă consilieri pentru sprijin psihologic și evaluează competențele. Pe măsură ce elevii își consolidează competențele lingvistice și sunt evaluați, aceștia pot fi integrați în clasele obișnuite.
Unele țări oferă învățământ public cu predare într-o limbă minoritară. În România, de exemplu, există 45 de școli și zece licee care oferă instruire în limba ucraineană, se arată în datele organizației internaționale. În alte țări, unele inițiative includ, de asemenea, conectarea elevilor ucraineni refugiați într-un învățământ la distanță în limba ucraineană.
De asemenea, multe țări declară că vor permite studenților ucraineni să aibă acces la instituțiile lor de învățământ superior, cum ar fi Austria, Franța, Ungaria, Polonia, România (detalii aici), și se oferă să renunțe la taxele de școlarizare sau să ofere sprijin financiar suplimentar.
Marea Britanie, de exemplu, lansează programul “Homes for Ukraine” pentru cererile de viză ale ucrainenilor care au persoane dispuse să îi sponsorizeze. Persoanele care sosesc în cadrul acestui program vor putea locui și munci în Regatul Unit timp de până la trei ani, vor avea acces la asistență medicală, beneficii, sprijin pentru angajare, iar copiii lor vor putea frecventa școlile locale și vor putea primi lecții de limba engleză.
Barierele lingvistice. Predarea și profesorii
Potrivit UNESCO, afluxul mare de studenți ucraineni refugiați va ridica provocări deosebite, cum ar fi bariera lingvistică evidentă. Profesorii vor avea nevoie de sprijin pentru a face față acestei probleme, precum și pentru a învăța cum să îi integreze treptat pe elevi într-o clasă primitoare, cum să discute despre invazia rusă și despre starea războiului din țara lor natală și cum să le ofere sprijin cultural și psihologic.
În România, în caz de lipsă de cadre didactice, Ministerul Educației intenționează să permită studenților de la universitățile de stat/private și profesorilor pensionari să asigure predarea și consilierea școlară, scrie UNESCO. De asemenea, România va permite profesorilor ucraineni să predea în universitățile din România. Germania și Italia au încurajat în mod special schimbul de idei între colegi cadre didactice. Ministerul german al Educației a menționat, de asemenea, planuri de angajare și de formare pentru profesorii ucraineni.
În afară de furnizarea de materiale și de cursuri de formare privind gestionarea barierei lingvistice – furnizate deja de ministerele educației din mai multe țări în unele cazuri – alte opțiuni includ experimentarea cu materiale bilingve, învățarea limbii ucrainene de bază, utilizarea aplicațiilor de traducere și utilizarea serviciilor de interpretare pentru dificultăți de comunicare mai complexe.
Pe lângă sprijinul lingvistic, o măsură menționată adesea pe site-urile web ale ministerelor educației este furnizarea de materiale și îndrumări pentru profesori cu privire la modul în care să discute despre război cu elevii, inclusiv webinarii și podcast-uri. De exemplu, Croația, Cehia (Republica Cehă) și Slovacia au manuale despre cum să protejeze sănătatea mintală a elevilor, să prevină conflictele în clase și să vorbească despre subiecte sensibile.
La Paris, a fost creată o “celulă de criză” ucraineană, iar unul dintre serviciile sale este acela de a pune la dispoziția profesorilor o broșură online care prezintă modul în care să primească elevii care au suferit traume.
Polonia înființează centre de învățare suplimentare care vor trebui să fie dotate cu personal. Mai mult, Polonia plănuiește să faciliteze angajarea cetățenilor ucraineni ca asistenți ai profesorilor. În Letonia, în conformitate cu noua lege privind sprijinirea civililor din Ucraina, ucrainenii au dreptul de a lucra ca profesori, ocolind astfel certificarea obișnuită a profesorilor, cu condiția ca aceștia să predea doar minorilor ucraineni (nu în săli de clasă obișnuite). Dacă vor dori să lucreze ca profesori obișnuiți în orice instituție de învățământ letonă, vor trebui să obțină o certificare profesională.
Politici și resurse
În domeniul politic crucial al modului în care țările gazdă abordează examenele finale, transferul de credite în învățământul superior și acreditarea învățământului, UNESCO a constatat că, în mod normal, foarte puține lucruri au fost pregătite până acum pentru a-i ajuta pe studenții ucraineni.
În ceea ce privește sprijinul financiar direct, majoritatea măsurilor se concentrează asupra studenților din învățământul superior. Austria, de exemplu, a renunțat la taxele de școlarizare pentru studenții ucraineni înscriși în prezent în instituțiile sale de învățământ superior. În Lituania, în funcție de capacitatea instituției, studiile pentru cetățenii ucraineni vor fi sponsorizate de stat.
Unele țări oferă, de asemenea, sprijin în primele etape, cum ar fi România, unde studenții ucraineni pot fi cazați gratuit în internate și vor primi alocații pentru studii și produse de igienă, de exemplu.
În plus, tot legat de resurse, unele guverne au elaborat măsuri financiare pentru a sprijini răspunsul în domeniul educației, cum ar fi alocarea de fonduri extrabugetare. Acesta a fost cazul Franței, Italiei, Poloniei și României (detalii aici). În Italia, de exemplu, 1 milion de euro va fi folosit în mod special pentru a include elevii ucraineni în sistemele naționale de educație.
Exemple de practici în câteva țări-reper
Câteva sute de copii ucraineni sosesc în Franța în fiecare zi: o situație excepțională și urgentă. În decurs de două săptămâni, numărul elevilor primiți a crescut de șapte ori: de la aproape 800 la peste 5.000. Potrivit ultimelor date ale Ministerului Educației, publicate pe 29 martie 2022, sunt 5.266 de elevi, împărțiți în 3.301 în școli, 1.508 în gimnazii și 439 în licee, scrie publicația franceză FranceInfo.
Pe termen foarte scurt, poate chiar de săptămâna viitoare, ar putea fi înscriși 10.000 de elevi, estimează ministerul de resort din Republică, subliniind că “are încă capacitatea de a-i primi”, cu un obiectiv esențial: să-i înscrie cât mai repede posibil, pentru ca ei să revină la un fel de normalitate după trauma războiului.
- În Slovacia, accesul la învățământul preșcolar și obligatoriu este gratuit și deschis tuturor. Școlile se vor pregăti pentru primirea elevilor ucraineni prin numirea unui coordonator de adaptare, a unui interpret și prin pregătirea materialelor de studiu în ucraineană.
În plus, diverse cursuri de limbă de bază și avansate sunt organizate și finanțate de către guvern. În paralel, Ministerul Educației și Institutul Național de Educație au pus la dispoziție resurse pentru a sprijini profesorii care gestionează elevii cu niveluri lingvistice diferite și pe cei care au nevoie de sprijin psihologic, scrie UNESCO.
- În prezent, 75.000 de copii de refugiați ucraineni se află deja în școlile poloneze, 10% dintre ei în departamentele pregătitoare, iar 90% dintre ei în clase împreună cu copii polonezi. Se estimează că vor fi în jur de 700.000 de elevi din Ucraina care pot aplica la școli.
Pentru a sprijini elevii care sosesc, guvernul Poloniei intenționează să suplimenteze capacitățile de predare și să creeze noi centre educaționale și de îngrijire a copiilor, care ar fi subordonate din punct de vedere organizațional școlilor naționale și grădinițelor. De asemenea, guvernul a pus la dispoziția școlilor informații privind oferirea de sprijin psihologic și pedagogic și despre cum să vorbească deschis cu elevii despre criză. Administrațiile locale au primit fonduri pentru a organiza cursuri suplimentare de asistență psihologică și pedagogică. Aceste fonduri vor permite școlilor să ofere aproximativ 3 milioane de ore suplimentare de cursuri pentru elevi.
De asemenea, au fost puse la dispoziție manuale privind predarea limbii poloneze ca limbă străină. Pentru a sprijini educația, guvernul va relaxa normele privind orele suplimentare ale profesorilor pentru a se adapta la numărul suplimentar de elevi și va face mai accesibilă posibilitatea de a deveni asistent didactic, astfel încât ucrainenii să poată sprijini elevii în clasă.
Ca parte a programului guvernamental “Solidaritate cu Ucraina”, în 2022, studenții din învățământul superior și doctoranzii vor putea să-și continue studiile în Polonia și să efectueze lucrări legate de disertație.
Pentru a răspunde nevoilor de pe teren, UNESCO a declarat că este în contact permanent cu autoritățile locale, precum și cu toți partenerii relevanți, pentru a proteja și restabili educația în țară, cu accent pe învățământul la distanță.
“În conformitate cu recomandările UNESCO, Ucraina a avut un sistem eficient de răspuns la închiderea școlilor din cauza pandemiei COVID-19, prin intermediul platformei școlare din toată Ucraina”, a declarat directorul general adjunct al UNESCO pentru educație, Stefania Giannini, adăugând că ONU colaborează cu guvernul pentru a-l adapta la nevoile actuale.
Foto: © Tutye2001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
Ministerul Educației: 1.236 de elevi ucraineni sunt înscriși în unitățile de învățământ preuniversitar în calitate de audienți si studiază după curriculum românesc / Cei mai mulți elevi ucraineni au solicitat să învețe în școli românești după curriculum ucrainean
DOCUMENT Materiale didactice în limba ucraineană pentru elevi de clasele I-VI, puse la dispoziție de ministerul Educației și alte resurse pentru profesori și cercetători din Ucraina, prin Comisia Europeană
Tinerii din Ucraina se pot înscrie la facultățile din România chiar și fără acte de studii, fără taxă, pe locuri bugetate de Ministerul Educației sau de universități
Recomandări pentru copiii refugiați din Ucraina și pentru cei care le asigură educația în țara-gazdă, pe baza experienței crizei refugiaților din Mediterană – expert britanic
Advertorial
Raluca Pantazi