ANALIZĂ Consumul de internet al elevilor și studenților între 2014 și 2018

Studenții și elevii sunt primii din România, atunci când populația este împărțită după statutul educațional, care declară că nu mai există nicio persoană printre ei care să nu fi folosit niciodată internetul. Asta reiese din publicația Institutului Național de Statistică ”Accesul populației la tehnologia informațiilor și comunicațiilor, în anul 2018”. Practic, dacă în 2014 încă existau 2,7% neinițiați în mediul online, apoi în 2015 – 2,3%, în 2016 numărul creștea din nou până la 2,7%, pentru ca în 2017 să scadă la 1,7% și în 2018 cifra non-utilizatorilor de net din rândul elevilor și studenților să fie zero.

După statutul profesional, populația este împărțită de INS în șase categorii: salariați, lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni), șomeri, pensionari, elevi și studenți, alte persoane. În ancheta statistică citată este luată în calcul doar populația de 16-74 de ani, așa că în categoria elevi și studenți intră doar cei peste 16 ani, adică din clasa a X-a încolo. Dintre acești tineri, cei care declară că au folosit internetul înseamnă 98,7% (restul până la 100% fiind non-răspunsuri), iar dintre ei 99% spun că l-au folosit în ultimele 3 luni.

Folosirea zilnică a internetului

Dacă în 2014 doar 86,9% dintre elevii și studenții chestionați declarau că folosesc internetul zilnic, în 2018 creșterea este de peste 10%, până la 97,3%. Asta în timp ce nimeni nu a mai declarat anul acesta că stă pe net ”mai rar de o dată pe săptămână” – în 2014 erau 2,6% aici.

După dispozitivul de accesare, e clar că majoritatea elevilor și studenților au telefoane mobile inteligente în 2018, dar în mod surprinzător proporția celor cu acces la PC sau laptop este foarte mare (vedeți graficul de mai jos). Acești tineri sunt cei care intră cel mai mult pe net de pe tablete. Dintre toate categoriile analizate (salariați, șomeri, pensionari, lucrători pe cont propriu) procentele de acces în mediul online prin toate aceste dispozitive sunt cele mai mari de departe.

În 2014, 77% intrau de pe telefonul mobil, 52,3% de pe laptop, potrivit publicației INS de la vremea respectivă

Scopul folosirii internetului este în primul rând comunicarea (98,9%), iar asta înseamnă trimiterea de e-mailuri 75,7%, apeluri video pe net prin Skype, Facetime, Whatsapp (66,8%) și socializare pe rețele de genul  Facebook, Twitter, Instagram, Snapchat (95,4%).

În al doilea rând, internetul înseamnă utilitate pentru cei 56% care caută pe net informații despre bunuri, produse sau servicii.

Pentru divertisment folosesc netul 88,2% dintre elevii și studenții cuprinși în Ancheta INS. 76,7% ascultă muzică, fie că e înregistrată, fie la radio. Vizionarea pe intenet a emisiunilor TV (fie în direct, fie înregistrate) are în rândul tinerilor cei mai mulți adepți – 29,5% (față de doar 19,9% în rândul salariaților).

Pentru prima dată este prinsă în această statistică și vizionarea fiṣierelor video prin servicii online de video streaming (cum sunt Netflix, Mubi, Amazon, HBO GO, FILM BOX). Iar elevii și studenții au cea mai mare proporție de utilizatori aici (17,1%), urmați de salariați (11,5%) și șomeri (9,8%).

Vizionarea fișierelor video la seviciile de partajare (de exemplu Youtube) este practicată în 2018 de 13,5% dintre tinerii elevi și studenți. Peste 61% dintre ei descarcă jocuri de pe internet, un procent dublu față de cel al salariaților care fac același lucru (31,2%)

Când vine vorba despre sănătate și folosirea internetului pentru căutarea de informații despre boli, nutriție sau îmbunătățirea sănătății, procentul elevilor și studenilor este cel mai mic dintre categoriile profesionale, cu doar 20%. Pensionarii conduc aici cu 58%, iar salariații au 47%.

Pentru o programare la medic printr-un site sau o aplicație, doar 3,4% dintre elevii și studenții chestionați folosesc internetul.

2,9% intră pe site-urile de comerț online (de exemplu eBay) și tot 2,9% intră pe net ca să facă operațiuni bancare (internet banking), față de 14,6% cât este procentul salariaților în acest caz.

Interacțiunea pe internet cu autoritățile publice

Din totalul persoanelor care au accesat internetul în ultimele 12 luni, ponderea celor care au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal a reprezentat 12,1%. Dintre aceştia, cei mai mulți au fost salariații, dar chiar dacă au reprezentant un procent mai mic, elevii și studenții au căutat în primul rând să obţină informaţii de pe site-urile autorităţilor publice (91,1%), apoi au solicitat descărcarea formularelor oficiale (49,3%), după care au dorit să transmită formularele completate (40,3%).

Din cei 47% care au declarat că în ultimul an au folosit servicii pe internet care necesită proceduri de identificare, 89,5% au spus că a fost vorba despre o conectare simplă, cu utilizator și parolă. Peste 46% au spus că și-au folosit datele de identificare din rețelele de socializare pentru alte servicii online. Doar 8,7% au utilizat un token și 10,9% o porcedură de autentificare prin SMS.

Cumpărăturile online făcute de elevi și studenți au fost subiectul unui articol pe care-l găsiți aici.

Metodologie. Cercetarea INS s-a făcut pe 10.188 de locuinte. Înregistrarea datelor în chestionare s-a făcut la domiciliul gospodăriilor cuprinse în eşantion, prin metoda interviului “faţă–în–faţă”. Pentru completarea Chestionarului Gospodăriei se intervievează capul gospodăriei, iar pentru Chestionarul Individual fiecare membru al gospodăriei în vârstă de 16-74 ani, care foloseşte în prezent sau a folosit internetul.

FOTO: Unsplash.com