ANALIZĂ București: 3,11 sau 2,69? Scandalul ratei de infectare și de ce autoritățile comunică pentru români date diferite față de cele raportate de România la OMS și Centrul European pentru Controlul Bolilor

3.074 de vizualizări
Foto: People photo created by pressfoto – www.freepik.com
Rata de infectare cu noul coronavirus, în București, în ultimele 14 zile are două valori diferite comunicate oficial de către autoritățile din România. Prima este de 3,11 la mia de locuitori și a fost anunțată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). A doua este de 2,69 la mia de locuitori și a fost comunicată de Grupul de Comunicare Strategică. Direferența dintre ele este dată de baza de raportare.

Institutul Național de Sănătate Publică folosește metodologia Organizației Mondiale a Sănătății, a Universității John Hokins, a Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC). Practic, datele calculate de INSP despre răspândirea cazurilor de Sars-CoV-2 în România sunt cele raportate la nivel european și mondial de țara noastră.

Într-o declarație citată de G4Media.ro, directorul INSP Adriana Pistol a explicat că instituția face raportări în funcție de populația rezidentă, pentru că în Europa se lucrează cu acest indicator, iar în funcție de acesta România este trecută în categoria galbenă sau roșie

Grupul de Comunicare Strategică este un organism înființat de Guvern în care sunt mai mulți reprezentanți ai unor instituții, dar a cărui componență nominală nu a fost publicată.

Potrivit unui răspuns oficial trimis de către Ministerul Afacerilor Interne către un deputat, citat de Hotnews.ro, “acest grup se află în directa coordonare a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, având în componenţă experţi în comunicare din următoarele instituţii: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale“.

Datele transmise de Grupul de Comunicare Strategică nu coincid cu datele de la Institutul Național de Sănătate Publică, după cum s-a văzut în cursul zilei de marți, când presa a semnalat faptul că rata de infectare din județe era diferită în cele două comunicate.

De ce diferă ratele de infectare?

Rata de infectare se calculează prin împărțirea numărului nou de cazuri din ultimele 14 zile la populația localității, județului sau țării respective. Baza de raportare pe care o folosește INSP și toate instituțiile internaționale din domeniul sănătății, în acest moment, este populația rezidentă.

Populația rezidentă este definită ca “totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României. Reședința obișnuită reprezintă locul în care o persoană își petrece în mod obișnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ține seama de absențele temporare pentru recreere, vacanțe, vizite la prieteni și rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Reședinta obișnuită poate să fie aceeași cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-și stabilească reședința obisnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din țară sau străinătate”.

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat în comunicatul de azi că folosește populația după domiciliu, adică calculează rata de incidență prin raportare la toate persoanele care au domiciliul în acea localitate. Care au acte de identitate în care domiciliul lor figurează în acea localitate, indiferent dacă acele persoane locuiesc de 10 ani în străinătate sau în altă localitate.

Populația după domiciliu este definită ca “numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară ca are locuința principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata în evidența organelor administrative ale statului. In stabilirea valorii acestui indicator nu se ține cont de reședința obisnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu”, potrivit INS.

La 1 ianuarie 2020, populația rezidentă a României era de 19.317.984, iar populația după domiciliu a României era de 22.174.693, potrivit Institutului Național de Statistică.

La 1 ianuarie 2020, populația rezidentă a Bucureștiului era de 1.832.883 de persoane, iar populația după domiciliu era 2.151.665 persoane.

Deci Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului calculează rata de infectare prin raportare la o populație de peste 22 de milioane de români, iar pentru București la peste 2 milioane.

Prin raportarea unui număr de infectări la o populație mai mare (baza de raportare), indicele rezultat este mai mic.

De menționat că decizia de deschidere a școlilor, pe scenarii stabilite în funcție de rata de incidență a cazurilor sau rata de infectare, luată pe 7 septembrie, a fost luată în baza raportării INSP la populația rezidentă din fiecare localitate din România, nu la populația după domiciliu.

Foto: People photo created by pressfoto – www.freepik.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Miza blocării doctoratelor de la publicare – Finanţări de peste 240 milioane de lei pe an, indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună / Plus: restituirea banilor în instanță, dacă sporul este primit în urma unui doctorat plagiat

Universităţile au primit în anul 2018 finanţări pentru granturi doctorale de peste 240 milioane de lei, potrivit raportului Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Publicarea tuturor tezelor de doctorat, anunțată…
Vezi articolul

EXCLUSIV România, caz unic în Uniunea Europeană și țările OCDE ca școlile să fie controlate de două organisme – inspectorate și ARACIP. „Ineficientă și împovărătoare pentru școli” dubla-inspecție e considerată „o piedică în implementarea reformelor”, într-un raport de diagnostic al OCDE

„O piedică în implementarea reformelor” asta reprezintă actualul cadru de inspecție școlară reprezentat prin controalele ARACIP și ale Inspectoratelor școlare, precum și menținerea lui în viitoarele legi ale Educației, Deca-Iohannis,…
Vezi articolul