Analfabetismul funcțional este pentru prima dată inclus în proiectul de buget al Ministerului Educației Naționale, iar reducerea acestui fenomen e considerată obiectiv general, potrivit Anexei 3 consultată de Edupedu.ro. „Prioritizarea componentei de echitate si abordarile pedagogice centrate pe elevi/studenti”, acestea ar fi soluțiile ministerului pentru „a combate” ceea ce instituția numește „cele trei mari crize din educatia romanească”. Acesta sunt: „rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale și rata de analfabetism funcțional măsurată la vârsta de 15 ani”.
Analfabetismul este astfel inclus în obiectivele generale ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, care mai includ și „corelarea programelor de studii cu cerintele de pe piata muncii, prin dezvoltarea de parteneriate cu partenerii socio-economici pentru dezvoltarea programelor din
invățământul profesional dual si cel universitar, astfel încât să existe corelarea într-o
măsura mai mare cu economia reală și cu prioritățile pe termen mediu și lung ale
României”.
România are o rată de 44% a analfabetismului funcțional, potrivit celor mai recente rezultate de la testele PISA 2018, publicate pe 3 decembrie 2019. Rezultatele arată o creștere cu 5% a acestui fenomen în rândul elevilor de 15 ani față de testarea PISA 2012.
Definiție – Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a definit analfabetismul funcţional încă din 1984. O persoană este analfabetă funcţional dacă nu se poate angaja în toate acele activităţi în care este nevoie de un anumit nivel de educaţie şi cunoştinţe pentru funcţionarea sa efectivă în cadrul grupului sau comunităţii din care face parte şi totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul, scrisul şi socotitul pentru ea şi pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte. (SURSA: Handbook of Household Surveys, Revised Edition, New York, 1984)
Între prioritățile pe termen scurt, ministerul anunță o evaluare a personalului propriu și concursuri pentru funcțiile din instituție. De asemenea, anul următor va fi organizat concurs pentru directorii de școli, mai arată documentul citat, iar „delegarea în interesul învățământului” va fi o practică „limitată”, se menționează în proiectul de buget.
O altă prioritate este ”restructurarea curriculumului școlar și a programelor școlare”, care ar trebui să aibă loc tot în anul 2020. Motivul: e „necesară pentru promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunostințe, competente și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate”, se arată în proiect.
Care sunt prioritățile ministerului pe termen scurt pentru învățământul preuniversitar
- Realizarea unei analize, împreună cu ministerele de resort, care sa conduca la adaptarea legislatiei specifice si sprijinirea autoritatilor publice locale in vederea realizarii conditiilor pentru obtinerea cu celeritate a avizelor si autorizatiilor sanitare si de securitate la incendiu pentru unitatile de invatamant
- Refacerea capacitatii administrative a MEC prin evaluari ale personalului si ocuparea prin concurs a functiilor. Organizarea concursului de directori pentru anul 2020 si limitarea practicii de delegare in interesul invatamantului.
- Adoptarea planului-cadru si realizarea programelor pentru invățământul liceal prin continuarea efortului de reformă curriculară
- Realizarea de urgentă a documentelor în vederea demarării licitațiilor pentru manualele școlare, pentru a nu repeta greșelile trecutului, iar generația de elevi care acum este în clasa a VII-a să nu mai fie una de sacrificiu
- Revenirea la cadrul legislativ care permite corectarea lucrarilor la Evaluarea Nationala si la Bacalaureat in centre de evaluare din alte judete decat cele in care se sustin probele
- Revenirea la legislatia de organizare a Evaluarii Nationale anterior masurilor de directionare fortata in invatamantul profesional a elevilor care nu obțin media 5 in procesul de admitere in invatamantul liceal
- Compatibilizarea evaluarilor nationale cu programele scolare, respectiv cu evaluarile din timpul anilor de studiu
- Debirocratizarea activitatii cadrelor didactice prin reducerea numarului de ,,hartii” si promovarea calitatii in educatie prin realizarea unui act educational bun si centrat pe nevoile elevului
- Aplicarea efectiva a metodologiei pentru combaterea segregarii scolare
- Realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toti actorii educationali (elevi, parinti, profesori, sindicate)
- Extinderea etapizata a programului ,,Masa calda” si cresterea calitatii programelor de ,,After-school” publice si private, inclusiv prin crearea cadrului legislativ favorabil
- Profesionalizarea carierei didactice prin demararea programului de masterat didactic in cele mai adecvate universitati
- Extinderea programelor de invatamant profesional-dual prin adecvarea cadrului institutional existent si stimularea parteneriatului cu mediul privat, pentru nivelele de calificare 3, 4 si 5
- Initierea unor eforturi guvernamentale pentru deblocarea decontului navetei elevilor si cadrelor didactice si pentru finantarea transportului scolar intrajudetean
- Promovarea masurilor care sprijina digitalizarea sistemului de educatie si focalizarea pe utilizarea tehnologiilor IT pentru procesul de predare-invatare si pentru managementul educational.
FOTO: gov.ro
1 comment
Dacă la Ministerul Educației vor fi mereu analfabeti functionali ,”rămâne cum am stabilit “!?