Ana Bulai, sociologul care a realizat studiul World Vision despre calitatea “mesei sănătoase” din școli: Sunt comunități unde parizerul reprezintă apogeul gătitului și cartoful prăjit – maximul de gust. Dacă România nu investește în acești copii, nu are de ce să-și mai facă planuri de viitor

Ana Bulai, sociologul care a coordonat studiul „Sunt hrăniți #destul copiii României? Masa la școală și masa acasă” a spus că „sunt o mulțime de comunități în care distanța socială până la București este de secole”. Amintim că principalele concluzii ale cercetării dintr-un eșantion de 100 de școli din cele 450 în care trebuie să se implementeze programul Masă sănătoasă, în primele 6 luni ale acestui an școlar, arată că pentru 22% dintre copiii participanți la studiu această masă este singura masă a zilei.

Pentru 49% dintre copiii înscriși în PNMS care au și primit masă la școală, aceasta reprezintă principala masă a zilei, iar pentru 22% dintre acești copii această masă este singura masă a zilei, arată studiul World Vision.

“Sunt comunități în evul mediu sau la începutul modernității, unde parizerul reprezintă apogeul gătitului și cartoful prăjit, maximul de gust”, mai spune sociologul Ana Bulai.

Ea subliniază că România nu are de ce să-și mai facă planuri de viitor dacă nu investește în masa elevilor.

Amintim că raportul „Sunt hrăniți #destul copiii României? Masa la școală și masa acasă” al World Vision România arată că peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate practic nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă. Probabilitatea de a NU mânca micul dejun acasă crește semnificativ statistic odată cu vârsta copilului.

• 30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre copiii din acești copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă.

• 43% dintre părinți declară, de asemenea că nu au bani suficienți pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului. 

• Unul din cinci copiii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina.

Declarația sociologului Ana Bulai:

“Sunt o mulțime de comunități în care distanța socială până la București este de secole. Ei sunt în Evul Mediu sau la începutul modernității, unde parizerul reprezintă apogeul gătitului și cartoful prăjit – maximul de gust. Avem o oportunitate care se va închide și asta este o chestiune pe care aș vrea să o înțeleagă decidenții rămași și mi-aș fi dorit și cei plecați: România se află într-o perioadă de garanție, credeți-mă – în care banii nu sunt o problemă – în care noi ne putem dezvolta, dacă avem coerență, dacă avem integrare, dacă în loc să facem a șaptea clasă, facem o cantină lângă școală, cu fondurile din programul operațional regional, dacă înțelegem că școala, cu toate păcatele ei, este centrul vital al unei comunități. O comunitate fără școală moare, și moare cu primărie cu tot, cu tot ceea ce poate să fie investiție privată și demografia, ci este o chestiune care ține de strategie națională. 

Deci sunt ministere, direcții, care merg fiecare pe drumul lui, în pătrățica lui. Este de salutat orice fel de integrare care să ne ducă la construcția unui viitor care nu poate fi decât cel de care spunea și domnul Achiriloaie: viitorul nostru înseamnă acești copii. Dacă România nu investește în masa lor, România va avea cea mai mare rată de boli nu doar metabolice, dar și boli de tip cancer, cronice, boli renale. Dacă România ne investește în acești copii, vom avea față de muncă foarte multă, din punct de vedere demografic dar slab calificată. Vindem forță de muncă slabă și fete de videochat. Dacă România nu învestește în acești copii, România nu are de ce să-și mai facă planuri de viitor”, a spus Bulai. 

„Cred că tot efortul și tot ceea ce înseamnă infrastructură strategică și tot ceea ce înseamnă colectarea strategică la nivel național să aibă în centru copilul și aștept Observatorul Teritorial al Copilului din toate puterile și cu toate speranțele ca să avem o imagine permanentă și să fii permanent punctele roșii în această țară”, a continuat Ana Bulai, sociologul care a coordonat studiul World Vision.

63% dintre școlile incluse în studiu au ales varianta unui pachet alimentar

Dintre profesorii intervievați, doar unul din cinci (21%) consideră că masa oferită copiilor este suficientă și doar puțin peste un sfert (28%) dintre reprezentanții școlilor care implementează programul consideră această masă ca fiind corespunzătoare sub toate aspectele (diversitate, aspect, ambalare, prospețime).

Din punctul de vedere al cadrelor didactice participante la sondajul efectuat în unitățile școlare, copiilor le plac cel mai mult, dintre produsele primite, alimentele din carne și, sigur, alimentele dulci, iar cel mai puțin legumele și fructele proaspete și produsele lactate. Aceste tipuri de preferințe sunt general cunoscute atât la nivelul familiilor cât și la nivel public, constituind, din punctul nostru de vedere baza pentru creșterea valorii educative și informaționale pe care masa în școală ar trebui să o ofere tuturor copiilor, în cadrul unui sistem de educație pentru sănătate necesar în România.

“Aproximativ două treimi dintre cadrele didactice care reprezintă unitățile școlare incluse în studiu au apreciat că suma de 15 lei alocată prin PNMS este suficientă. Această apreciere este mai degrabă de tip negativ, în sensul în care este comparată cu absența oricărei sume din perioada anterioară (”mai bine 15 lei decât nimic!”) și, desigur, ea este făcută și pe fondul lipsei de informații la nivelul cadrelor didactice cu privire la necesarul unei mese pentru un copil corespunzător vârstei și nevoilor lui de dezvoltare precum și a unei vagi definiri a scopului acestei mese din partea decidentului central:

• se dorește ca aceasta să fie principala masă a zilei pentru copil (așa cum real este în jumătate dintre cazuri, cum vom vedea în ultimul capitol), sau se dorește să fie una dintre gustările pe care copilul le ia pe parcursul unei zile, ceva mai consistentă decât programele anterioare (corn, lapte, fruct etc.)?

Reprezentanții instituționali au indicat, în cea mai mare parte, nevoia unei sume duble (30 de lei) necesară pentru o masă consistentă pentru copii, iar la nivelul eșantionului suma medie dezirabilă a fost de 29 lei, similară, așa cum vom vedea cu cea indicată de părinți, în cadrul sondajului adresat acestora.

În acest context, doar 21% dintre cadrele didactice intervievate consideră că masa oferită copiilor este suficientă, restul cuantificând negativ suficiența în diferite grade. Sigur că, așa cum am arătat anterior, ideea de suficiență nu este în toate cazurile corelată cu obiectivele Programului (nu toate cadrele didactice consideră că scopul acestei mese este acela de a-i sătura pe copii).

De cele mai multe ori aprecierea insuficienței este dată de declarațiile copiilor care beneficiază de această masă. Principalul argument adus de către respondenți pentru a justifica insuficiența este cel al dimensiunii mici a porțiilor oferite copiilor. În funcție de perspectiva individuală și de experiența directă cu copii sunt aduse și alte argumente importante statistic: meniu sărac, nediversificat, doar un singur fel de mâncare, lipsa desertului sau a lichidelor din meniu”, au mai declarat participanții la evenimentul de lansare a raportului de joi, 18 aprilie.

Ce spun nutriționiștii despre rezultatele studiului – semnale de alarmă privind compoziția meselor

Anca Pantea Stoian, Medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice și preşedinte al Comisiei Naţionale de diabet spune că în urma acestui studiu se pot trage semnale de alarmă în ceea ce priveşte atât frecvenţa meselor din PNMS cât şi compoziţia acestora.

“22% din şcolarii participanţi nu au resurse reale de alimentaţie, masa oferită prin acest proiect fiind singură masă pe zi. Alarmantă este şi modalitatea în care aceşti copii sunt hrăniţi, marea majoritate preferând dulciurile şi produsele făinoase în detrimentul alimentelor sănătoase. Mai mult de jumătate dintre copiii din aceste medii nu au un program de masă regulat, nu au obiceiuri alimentare stabile, comportamentul alimentar fiind unul dezorganizat și conjunctural, accesul la alimente este de cele mai multe ori improbabil. Baza alimentară a meselor pentru acești copii, atunci când există, este formată din paste făinoase și cartofi pe care 44% dintre copii le consumă zilnic.

Doar 24% dintre acești copii mănâncă zilnic fructe și legume proaspete, peștele este extrem de rar în alimentația copiilor, aducând riscuri nutriţionale mari, carenţe de minerale şi vitamine şi risc crescut de boli cardiovasculare şi metabolice. Mezelurile și produsele din carne procesate au o prezență dublă în meniul zilnic al copiilor în comparație cu carnea neprocesată, doar unul din doisprezece dintre copiii din aceste medii mâncând carne zilnic în familie. Familiile însă, aduc ca prim argument pentru lipsa acestor alimente, resursele financiare limitate, care de cele mai multe ori, fac indisponibil micul dejun, prânzul şi uneori chiar cina, 22% dintre copii merg la culcare fără să fi servit vreo masă pe parcursul zilei. O altă limitare a implementării programului a reprezentat-o lipsa de educaţie specifică atât în şcoli dar mai ales în familiile de provenienţă, iar lipsa spaţiilor dedicate dar şi a dotarilor, a făcut ca de multe ori, masă caldă să fie înlocuită cu o masă rece tip sandvici.

Este evident că ne aflăm în faţa unei situaţii cel puţin îngrijorătoare, care pe termen mediu şi lung va duce la creşterea ratei de obezitate în rândul copiilor şi tinerilor, la apariţia timpurie a patologiilor cronice şi la un cost imens pentru societatea noastră.

Consider că nu mai este timp de așteptat soluţii, este evident nevoie de intervenţia rapidă a tuturor Instituţiilor statului pentru combaterea sărăciei și inegalităților sociale în ceea ce privește accesul la alimente sănătoase și pentru promovarea unui stil de viață sănătos în rândul copiilor din zonele defavorizate”, spune medicul Anca Pantea Stoian.

Principalele concluzii ale studiului World Vision

Raportul publicat de World Vision are la bază două sondaje – unul în rândul directorilor sau al cadrelor didactice responsabile cu aplicarea PNMS în școlile incluse în program, în primul semestru al anului școlar 2023-2024; respectiv un sondaj în rândul părinților copiilor care primesc masă în cadrul acestui program.

Peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate practic nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă. Probabilitatea de a NU mânca micul dejun acasă crește semnificativ statistic odată cu vârsta copilului.

30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre copiii din acești copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă. Ca și în cazul servicii micului dejun la domiciliu, probabilitatea de a NU servi prânzul acasă crește odată cu vârsta copilului, de la 24% pentru copiii înscriși în clasa întâi la 43% pentru copiii înscriși în clasa a opta. Principala justificare oferită de către părinți pentru faptul că nu se servește prânzul acasă pentru copil este masa primită la școală în PNMS. 

43% dintre părinți declară, de asemenea că nu au bani suficienți pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului. 

Unul din cinci copiii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina. Probabilitatea de a NU lua cina în familie scade odată cu creșterea în vârstă a copilului, copiii de vârstă școlară mică (ciclul primar) fiind statistic mult mai probabil să se afle în această situație decât copiii din ciclul gimnazial. Remarcăm faptul că pentru majoritatea copiilor (51%) cina reprezintă principala masă a zilei. 

Principalele argumente oferite de către părinți pentru care copiii nu mănâncă masa de seară au în vedere lipsa banilor pentru achiziția de alimente. În cazul unuia din patru copii din medii defavorizate (23%) mâncare pentru masa de seară nu ajunge pentru toți membri familiei, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc. 

Două treimi dintre copii din medii defavorizate ai căror părinți au participat la sondaj (62%) obișnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, formate în principal din dulciuri (68%) fructe, lactate sau snack-suri. 

Citește și:

Programul „Masă Sănătoasă” – aplicat în doar o treime dintre școlile selectate, și așa sunt prea puține față de cât cere Legea Deca Iohannis – Raport World Vision / Sunt prea puțini bani alocați, mesele calde – înlocuite adesea cu pachete / Alimentația astfel primită – principala masă a zilei pentru jumate dintre elevii din program