Pentru anul școlar 2024-2025, profesorii vor avea câteva zile libere care pică în timpul săptămânii. Acestea sunt fie sărbători legale și sunt aceleași ca pentru toți angajații, conform Codului Muncii, fie zile prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivelul învățământului. În aceste zile nu se fac cursuri.
Elevii și copiii de grădiniță vor începe anul școlar 2024-2025 pe 9 septembrie, potrivit structurii anului școlar, document publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul ministrului educației nr. 3.694 din 1 februarie 2024. Calendarul anului școlar 2024-2025 pentru fiecare județ, în format printabil
Anul școlar are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Organizarea acestuia este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt 5 module, despărțite de 5 vacanțe.
Zilele libere legale din anul școlar 2024-2025, care pică în timpul săptămânii
- 25 decembrie, miercuri – prima zi de Crăciun – ziua este în vacanța de iarnă;
- 26 decembrie, joi – a doua zi de Crăciun – ziua este în vacanța de iarnă;
- 1 ianuarie, miercuri – Anul Nou – ziua este în vacanța de iarnă;
- 2 ianuarie, joi, Anul Nou – ziua este în vacanța de iarnă;
- 6 ianuarie, luni – Botezul Domnului – Boboteaza – ziua este în vacanța de iarnă;
- 7 ianuarie, marți – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul – ziua este în vacanța de iarnă;
- 24 ianuarie, vineri – Mica Unire;
- 18 aprilie, vineri – Vinerea Mare – ziua este în vacanța de primăvară;
- 21 aprilie, luni – a doua zi de Paște – ziua este în vacanța de primăvară;
- 1 mai, joi – Ziua Muncii;
- 9 iunie, luni – a doua zi de Rusalii;
- 15 august, vineri – Adormirea Maicii Domnului – ziua este în vacanța de vară;
Zile suplimentare nelucrătoare, conform Contractului Colectiv de Muncă, care pică în timpul săptămânii
- 22 aprilie, marți – a treia zi de Paște – ziua este în vacanța de primăvară;
- 5 iunie, joi – Ziua Națională a Învățătorului
Anul școlar 2024—2025 este structurat astfel:
Modulul 1: de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024;
Vacanța de toamnă: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024;
Modulul 2: de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024;
Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025;
Modulul 3: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025, sau vineri, 21 februarie 2025, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ;
Vacanța de schi/mobilă: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie— 2 martie 2025;
Modulul 4: de luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025, sau luni, 3 martie 2025, la decizia inspectoratelor școlare județene/ al municipiului București, după caz, până joi, 17 aprilie 2025;
Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025;
Modulul 5: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025;
Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.
Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 6 iunie 2025;
Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 13 iunie 2025;
Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la lit. a) și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 iunie 2025;
Pentru clasele din învățământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.
Școala altfel și Săptămâna verde, potrivit ordinului nr. 3.694 din 1 februarie 2024
Art. 4. — „(1) Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 9 septembrie 2024—30 mai 2025, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
(2) La clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică și din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe.
(3) La clasele din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică.”
România este în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023
Edupedu.ro semnala încă din martie 2022, când a fost decisă structura noului an împărțit în cinci module, că acesta urma să aibă un număr similar de zile de școală cu cel anterior, anume 167, în pofida faptului că începea mai devreme.
Cel mai recent raport Eurydice privind organizarea anului școlar arată că România ocupă locul 3, după Malta și Letonia, în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, la nivelul școlii primare. De notat că, în România și în majoritatea țărilor europene, cu excepția anilor terminali, numărul zilelor de vacanță este același în învățământul primar și învățământul secundar (gimnaziu/liceu).
Astfel, România figurează în documentul citat cu 127 de zile de vacanță, fiind depășită doar de Malta (135) și Letonia (129). Peste 120 de zile de vacanță mai au doar Estonia, Franța, Grecia și Italia. – Detalii aici
La preluarea mandatului de ministru, Ligia Deca spunea că va menține structura pe module a anului școlar și va fi analizată după un an. „Voi păstra măsurile care au intrat în vigoare anul acesta, de exemplu, organizarea modulară anului școlar, și vom analiza această formulă după un an de la implementare”, spune Deca. Având în vedere că a propus deja pentru anul școlar următor tot o structură pe module, ar putea interveni modificări, pe baza unei analize, abia din 2024-2025.
Amintim că Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, sublinia că este irelevant dacă anul școlar e împărțit în module, trimestre sau semestre. “Singurul lucru care ar produce un efect ar fi să prelungim anul școlar. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună”, a comentat acesta.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea că-și dorește schimbarea organizării anului școlar pentru a exista mai multe zile de școală: “Îmi doresc o perioadă de cursuri cât mai lungă”.
Citește și:
Calendarul anului școlar 2024-2025 pentru fiecare județ, în format printabil / Când începe școala în septembrie și cât durează Modulul 1
Calendarul anului școlar 2024-2025, publicat în Monitorul Oficial. Cursurile încep pe 9 septembrie și se încheie pe 20 iunie
Noul contract colectiv de muncă pentru Învățământ intră în vigoare de astăzi – descarcă documentul. Cele 17 noutăți pentru profesori și ceilalți angajați
Profesorii și angajații din școli, anunțați de sindicate că au semnat contractul colectiv de muncă abia după ce au făcut acest lucru. Motivul – pentru ca la banii de concediu să fie luată în calcul și indemnizația de hrană, plus alte beneficii / Niciun cuvânt despre închiderea grevei generale – document
R.P.
Redacția
Ștefan Lefter
G4Media.ro
18 comments
+5 octombrie!
Dragi români, lăsați odată toată ura dintre noi, abandonați ideea de urã între profesii și haideți sã ne susținem!Sã fim un pic raționali și o sã vedeți cã unii profesori meritã cu vârf şi îndesat cele aproape 2 luni de concediu, pe când alții “vegeteazã” toatã viața lor(nici aşa nu meritã comparația, plantele când vegeteazã produc oxigen:)!….
Sã o luãm pe rând:dacă toți profesori s-ar sustrage și nu ar mai participa la examenele elevilor, copiii noştri(eu așa îi văd pe toți, ca fiind ai mei) nu ar mai avea cu cine da examene, pot pune ei o sutã de camere sau de sisteme digitale, tot va fi nevoie de partea umanã care sã îi ajute și să îi susțină atunci când leșinã de emoții și li se explică mai mult cum să nu scrie pe acele foi de examene (m-am făcut profesor ca să explic mereu treaba asta la examene, așa de “frumos”am ajuns în sistemul românesc)…
Apoi, școlile din România sunt vai de mama lor în 99%din cazuri, noi, profesorii, trebuie să suplinim manulalele(eu ar trebui să predau din manuale din anul 2004, dar n-o fac,mi-e rușine numai cât le văd pe bănci la copii, la cât sunt de depășite și “departe”de elevul din anul 2024). Școlile sociale sunt pline de copii “speciali” și când spun asta nu mă refer doar la cei cu nevoi educaționale speciale, cu nevoi medicale care ne depășesc de foarte multe ori, ci la copii abuzați, fie victime ale familiilor, fie ale sărăciei, fie ale sistemului de rahat, iar noi trebuie să fim asistenți medicali, psihologi, părinți,specialiști în domeniul juridic(când își depun bursele sociale și habar nu au părinții nici măcar să scrie-doamne!dacă ați ști cât de mulți analfabeți sunt nu doar la țară, ci și în cartierele mărginașe ale celor mai mici orașe unde clase întregi au depunere de dosare de burse sociale față de școlile cu moț ,doar un dosar pe școală-polițiști(în ziua de azi nu este deloc respect pentru profesori,așa că trebuie să știi cum să îi ții la respect pe adolescenți, altfel se urcă în capul tău la propriu, toata lumea a văzut), coordonatori de tot felul de proiecte educaționale și sociale(în școlile cu probleme sociale muncești cât 3 profesori ca să ții comunitatea și elevii la școală, altfel abandonează) și nu în ultimul rând profesor… Nu se fac meditații la nico materie, noi îi scoatem cu ore de muncă de voluntariat din cercul vicios al sărăciei-pe cei care reușim,bineînțeles-mă umflă râsul numai ideea asta,când știu că întreabă de pachet de la prima oră și cum își savurează laptele si cornul de la guvern majoritatea din aceste școli….Spre finalul anului școlar eu am fost la un pas de burnout, nu am știut o zi întreagă parola telefonului,pur și simplu nu mi-o mai aminteam…simțeam că mi-a expandat pur și simplu creierul din cutia craniană, eram ca un zombi… Și cine știe puțin despre ce înseamnă burn-out, știe și cât îi trebuie creierului să își revină, nu dau lecții și aici….
Haideți să susținem munca tuturor oamenilor implicați fie el salahor sau doctor în științe de oricare fel! Că de asta “moare” România, nu suntem uniți!
Care aproape 2 luni de concediu?
Sunt unii mai jos în comentarii care se jură cu crucea în mână și cu capul pe biblie că profesorul are mai puțin concediu și decât agentul de salubritate.
de aia sunt zile libere,sa nu pățești așa ceva!
M-ar durea spatele de la atâta muncă, aș face apoplexie.
Ai făcut deja, de-aia aberezi pe aici.
de ce nu te-ai făcut profesor? ai incercat macar o lună să fi in fața unei clase de 25 de adolescenți? Nu prea cred. Iar sintagma : profesorii au concediul cel mai lung,iar nu tine,deoarece concediul lor nu este de trei luni. După încheierea cursurilor sunt obligatoriu la examene de evaluare națională sau la bac,fie că supraveghetori ,fie corectori,însoțesc copiii în tabere,iau parte obligatoriu la cursuri de formare ,și lista ar putea continua.
A,și ziua de muncă nu se termina după orele de curs- corectare teste,pregătiri pentru ziua următoare.
Dar astea ar trebui cunoscute înainte să venim cu păreri .
Cine spune că nu am încercat?
Nimeni nu spune că un profesor are concediu de 3 luni, că activitatea profesorului începe mai devreme/se termină mai târziu decât cea a elevilor.
Ce spune toată lumea este că profesorul este o specie privilegiată de bugetar care are printre cele mai lungi concedii de odihnă din câmpul muncii.
Majoritatea angajaților din România, cu accent pe majoritatea, au 28 de zile de concediu de odihnă pe an pentru o cantitate mult mai mare de muncă decât ceea ce face un profesor.
Sunt persoane în câmpul muncii pe locuri de muncă cu studii superioare care lucrează 8-10 ore pe zi, 5 zile pe săptămână cu 21 de zile de concediu fără sărbătorile legale, excluzându-i pe cei din serviciile de urgență care vrând nevrând lucrează și în sărbătorile legale. Există vreun profesor în România care poate zice cu mâna pe inimă că nu și-a văzut copiii în seara de Crăciun pentru că era la muncă în gardă?
Un rezident în medicină lucrează și gărzi de 24 de ore pentru 300 de lei mai mult decât un profesor debutant care lucrează 18 ore defalcate pe 5 zile, și stă la birou acasă corectând teste sau scriind proiecte de lecție (și alea săracele copiate de la modulele psihopedagogice din facultate).
Tot respectul meu pentru nobila profesie de dascăl, dar nu vă mai plângeți de milă unde chiar nu e cazul.
la cum vorbești (aiurea) nu respecți profesia de dascăl…
Marea majoritate a angajaților din România NU lucrează în același regim ca profesorii și medicii. Marea majoritate a angajaților din România nu au în grijă viața sau viitorul unor oameni. Marea majoritate a angajaților din România au de lucru 8 ore pe zi, termină ce-au avut de lucrat, se duc acasă și nu mai au treabă cu locul de muncă până a doua zi.
Medicii și profesorii nu se pot juca așa.
Aș VREA să fie sistemul ăsta și la noi – ai 8 ore pe zi, iar când s-au terminat, ai plecat și la revedere școală! (Sau în cazul medicilor, asistenților, etc – la fel).
Cât timp nu este așa, însă, hai să nu ne mai victimizăm unii sau alții. Zilele libere din sistemul finanțat de stat sunt libere pentru toți, nu doar pentru profesori. Dacă lucrezi la stat în orice capacitate, cu foarte puține excepții, EȘTI acasă de sărbători indiferent de domeniu. Nu sunt profesorii cu nimic mai privilegiați.
Și știi de ce? Pentru că – ups! – obiectul muncii e și el în vacanță, că vacanța e a elevilor, nu a noastră!
Eu nu sunt practicant al vreunei religii și nu mă interesează ce zile sunt libere pentru că sunt sărbători religioase. Le consider ca libere oarecare și mă interesează (și enervează) în mod particular doar când guvernul vrea liber și e presat de horeca pentru niște bani, și atunci decide mărinimos, să dea ”punți”. Pe care apoi trebuie să aplicăm naiba știe ce metode pentru a le recupera. Nimic nu mă enervează mai mult ca astea, naiba să-l ia pe ăla care le-a inventat.
Așa că pace vouă 😀
P. S. Am trecut de 50 de ani, deja am hernie lombară și statul în picioare tot timpul orei nu mă ajută deloc. Mulțumit acum?
Eu nu am spus ca profesorul este privilegiat pentru că are zilele de sărbătoare libere, ci că are mai multe zile de concediu de odihnă decât majoritatea profesiilor, cu referire la discuție, chiar și decât medicii. Eu și soția avem în prezent 30 de zile de concediu, o profesoară titulară, prietenă de familie are concediu de la începutul lunii iulie până pe 1 septembrie, excluzând vacanța dintre module/vacanța de Crăciun (pe care apropo, eu am avut ani când am muncit-o în regim de serviciu de urgență) și excluzând vacanța de Paște (pe care din nou, și eu și alți colegi de-ai mei am făcut-o departe de familii pentru că eram la muncă).
Uite idee de propunere, faceți testele în timpul anului și veniți la școală să le corectați în timpul vacanței dintre Crăciun și Anul Nou, ați rezolvat problema „muncii în plus” din timpul activității didactice.
@Why so…
Amice, invidia asta care te mănâncă o să te omoare mai repede decât pe alții. Dacă tu ai impresia că muncești mai mult decât oricare altul, foarte rău, probabil însă că și iei un salariu pe măsură, că gărzile alea de care te plângi nu-s degeaba. Nu vreau să fiu rău, nu zic nimic de șpăgi și cabinete private unde trimit unii doctori de la stat pacientul, că se decontează bani buni pentru servicii mărunte.
Elevii n-au timp să aștepte o mie de ani cum vrei tu să vină vacanța să afle și ei cum sunt punctați la teste. E o absurditate, și dac-ai fi în stare să judeci fără invidie ți-ai fi dat seama singur. De aia stăm ziua-ntreagă să le corectăm înainte de următoarea oră la clasa respectivă.
Vacanțele noastre nu sunt petrecute acasă, există zile de activitate despre care nu te interesează să afli, pentru că trebuie să existe o permanență în școală. Suntem în plină perioadă de evaluare/bacalaureat/admitere/eliberări de acte/reînscriere la a doua sesiune a bacalaureatului/susținerea sesiunii a II-a/a doua etapă de admitere în liceu + toate concursurile și examenele de grad din învățământ, care-s puse doar vara, în plin cuptor, etc… Nu e ca și cum s-au pus lacăte pe școli. Cineva (mai mulți cineva) este/sunt acolo mereu. Dacă voi, cei din publicul larg și în mare măsură neinformat, nu cunoașteți toată bucătăria școlii, nu înseamnă că ea nu există.
Deci mai ușor cu critica și încearcă să faci un exercițiu de relaxare, că ai nevoie, la profesia ta.
@Mircea
Nimeni nu neagă că un profesor muncește. Ce încerc eu să scot în evidență este lamentarea asta cu lacrimi de crocodil pe care o fac mulți profesori când în societate există profesii net mai grele, cu cantitate mai mare de muncă plătite și mult mai prost sau cel puțin la fel ca cea de dascăl.
@Why so…
Dacă n-ați avea atitudinea asta de ”cel mai tare din parcare” și la lucru, lumea ar aprecia personalul medical mai mult. Eu am interacționat cu câțiva din cei tineri în spitalele României și mi-au lăsat impresii bune. Cumva, nu cred că ești foarte tânăr, cel puțin ca mentalitate.
Hai s-o spun și mai direct: tot pizmaș ești, indiferent ce justificare cauți. ”Sunt alții care muncesc mai mult” nu înseamnă că altă categorie profesională nu muncește destul sau deloc. De exemplu, eu n-aș fi în stare de muncă fizică, dar îi apreciez pe cei din construcții și fabrici și mine și pe unde se mai lucrează efectiv cu spatele și nu mă consider în niciun fel superior lor, deși am poate mai multă școală și răspundere socială mai mare. Fără munca lor de bază, care n-are neapărat nevoie de școală dar are nevoie de uzură fizică, n-am mai filosofa noi pe aici despre sensul vieții și radiația cosmică de fundal. Dar tu ești acum pus pe determinarea unor grade de comparație (profesorii muncesc, dar nu cât tine, așa că meriți tu mai mult, sau mai degrabă, merită ei mai puțin!) – în fond, e doar invidie și restul e cancan.
Dna,nu vă bateți capul,unii nu vor pricepe niciodată
stimată doamnă. poate că sunt prea dur in ceea ce spun, dar prostului nu are rost sa i se spuna de examene, supravegheri la examene, corigente, preluarea dosarelor elevilor, etc. El stie una si buna, si nu renunță la părerile personale, indiferent de argumente.
@Ildiko: (Supra)vegherea (asistența) la examenul de evaluare națională/bacalaureat nu este obligatorie, ci, benevolă, fiind remunerată separat de salariu. Cine dorește să evite această ipostază, poate să o facă: fie își ia concediu de odihnă, fie solicită să i se treacă în contractul individual de muncă, la alte atribuțiuni de serviciu, calități de membru în diferite comisii permanente sau temporare din unitatea școlară, de exemplu. Ca să nu rămână necompletată acea rubrică din contract. În felul acesta, nu va mai fi ,,deranjat” cu astfel de solicitări, repet, neobligatorii. Cui îi convine să fie ,,obligat” sau îi face o deosebită plăcere să participe, pentru niște bănuți câștigați, nu are decât să accepte. Manipularea poate fi evitată, dar, pentru aceasta, trebuie să fii oleacă deștept…
Nu încerca să le spargi bula că poate se îneacă.
Ei pun egal între munca suplimentară și munca de pe contractul de muncă.
Se plâng de examene și formări profesionale pe parcurs de parcă profesorul e singurul din România care are obligație de a se profesionaliza pe durata vieții sau care are de dat examene periodice.