Universitățile europene care să le permită studenților din București să aibă cursuri cu profesori din Germania, Italia sau Franța intră într-o fază neplanificată, din cauza pandemiei COVID-19. Marea schimbare este la nivelul mobilităților. “Contează foarte mult să miști o armată” de sute de mii de studenți prin Europa, a declarat pentru Edupedu.ro coordonatorul consorțiului CIVIS din care face parte Universitatea din București și 7 universități din Germania, Suedia, Italia, Spania, Belgia, Grecia și Franța. Sorin Costreie a vorbit despre planurile de-a investi sumele destinate inițial călătoriilor fizice ale studenților între cele 8 universități – în “soluții avansate de-a avea cursuri 3D sau online, dar nu de tipul ZOOM-ului, ci de tipul unui amfiteatru performant”.
“Planurile Comisiei Europene sunt ca finanțarea pe Cercetare și Tineret să țină cont de aceste consorții, care vor atrage alte finanțări. Deci acum se creează o rețea de universități de performanță și ulterior cercetarea va alege aceste rețele de distribuție, de asta e bine ca România să facă toate eforturile și să fie prinse cât mai multe universități în aceste construcții europene”, a declarat pentru Edupedu.ro prorectorul Universității din București responsabil cu rețele academice.
Coordonatorul instituțional al proiectului Consorțiului CIVIS și consilierul pe probleme de educație al premierului Ludovic Orban, Sorin Costreie a vorbit pentru Edupedu.ro despre efectele pandemiei asupra universități-pilot europene. Amintim că 3 universități din România au fost declarate, în iunie 2019, câștigătoare de Comisia Europeană în competiția pentru crearea Universităților Europene: Universitatea din București, SNSPA și Universitatea de Construcții. Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană primește aproximativ 5 milioane de euro pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.
Rep: Faceți parte din cele 3 universități din România declarate câștigătoare de Comisia Europeană în competiția pentru crearea Universităților Europene. În contextul pandemiei, ce se întâmplă cu planul creării acestor universități europene?
Sorin Costreie: Aceste proiecte au fost profund schimbate, în sensul în care noi aveam ținte clare pe mobilitate. Atât în ceea ce privește mobilitatea studenților, cât și a profesorilor, vorbeam în special de mobilitate fizică.
În cazul nostru, consorțiul este foarte mare și celelalte 8 universități aduc împreună peste 400.000 de studenți, deci cam cât sunt studenții României la un loc. Sunt și consorții de 40.000 de studenți, dar dacă vorbim despre mobilitate contează foarte mult să miști o armată de 10 ori mai mare prin Europa.
În Europa academică au fost 3 mari mișcări:
- una este Erasmus, care a însemnat o amplificare a circulației studenților între universități partenere, în special în Europa, și asta a întărit țintele interculturale
- apoi este procesul Bologna, care a schimbat structura academică a licenței, masteratului și doctoratului [a redus de la 4-5 ani la 3-4 ani durata ciclului universitar de licenţă, a mărit de la 1 la 2 ani durata masteratului și a făcut ca doctoratul să poată fi urmat după masterat, La baza promovării mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor în spaţiul european, a introdus Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) pentru a încuraja mobilitatea – N.Red.], în ideea de a crește compatibilitatea dintre universități
- iar acum, pasul 3 este crearea unor universități unice europene. Aceste rețele universitare europene au ca ultim scop – care se va atinge în 10-15 ani – crearea unei singure universități. Adică studentul de la București să fie de facto student și la Madrid, și la Bruxelles, și la Atena. Noi deja vorbim de campus comun, de cursuri comune, deci această compatibilizare a programelor dată de Bologna duce firesc la acest al 3-lea pas.
Rep: Care este diferența dintre studiile Erasmus și studiile pe care le va urma un tânăr la Universitatea din București ca parte a Universității Europene CIVIS?
Sorin Costreie: Studentul care vine acum de la Roma, prin Erasmus, este mai mult turist cultural. Când vom avea active aceste universități unice europene, el va fi acasă. Deci ideea este să îi construiești un sentiment de acasă. Iar “acasă” înseamnă, din punct de vedere academic, să ai programe comune, să ai cam aceiași profesori peste tot. De exemplu, cum putem crea un program comun de neuroștiințe? Prin oferirea accesului la curs tuturor studenților universităților partenere, dar și tuturor specialiștilor în domeniu din aceste universități, care să predea. Și atunci studentul se simte ca acasă, când printre profesori vor fi și din țara lui, când printre cursanți vor fi și din țara lui.
Rep: Care sunt marile modificări aduse de pandemie în planul construcției Universității Europene CIVIS, din care faceți parte?
Sorin Costreie: Marea schimbare care a venit în acest plan este la nivelul mobilităților. Trebuie să trecem de la mobilități fizice, la mobilități virtuale. Este un concept care a prins foarte mult teren, cel de blended mobility – studenții să vină atât fizic, dar și prin cursuri online.
Noi suntem unul dintre cele mai mari consorții și când ai 10% mobilitate vorbim de 40.000 de studenți care trebuia să se plimbe prin Europa, în 3 ani. Este clar că nu mai poate fi atinsă ținta.
Noi avem 19 facultăți, iar Roma – care este cea mai mare universitate din Europa, cu peste 120.000 de studenți – este de 4 ori cât noi.
Impactul numărul doi a fost provocarea de a trece în online. Și aici lucrurile variază foarte mult. Noi coordonăm, în cadrul Consorțiului CIVIS, partea de Pedagogie inovativă (excelență în educație), care la rândul ei are sub-pilonul multilingvism. Aici, trebuie ca partenerii să dezvolte un catalog al tuturor cursurilor, în limbi străine, pentru că nu poți lua cursul de la alte universități, dacă nu știi limba de predare.
În ceea ce privește mobilitatea virtuală, marea cerință a Comisiei Europene și a proiectului acestuia este: cum putem avea mobilități scurte și blended? Să nu mai avem doar mobilități de luni de zile, ci poate de 3 săptămâni, dar cu o continuare online a programului respectiv. Adică așa cum se petrec lucrurile acum, în ceea ce privește Erasmus.
Rep: Financiar, pandemia a afectat realizarea universităților europene?
Sorin Costreie: Financiar nu a fost o problemă, dar este clar că vom avea o serie de discuții, cu acordul Comisiei, pentru că aveam resurse destul de mari alocate pentru mobilitățile fizice, care nu se vor mai putea întâmpla ca atare într-un orizont de timp rezonabil. În consecință, noi trebuie să le transformăm în mobilități virtuale sau să vedem cum investim resursele acelea în platforme de tip Igloo 3D, platforme prin care noi să asigurăm acces de înaltă calitate și fidelitate la cursuri care se susțin într-o anumită țară.
De exemplu, să zicem ca avem un curs de anatomie în care facem o disecție. Online este mai greu să vezi, dar când ești prins într-o schemă holografică 3D atunci cursul devine posibil.
Problema este tehnică: aceste soluții erau fabricate în Canada și s-au întrerupt legăturile intercontinentale. Căutăm soluții avansate de-a avea cursuri 3D sau online, dar nu de tipul ZOOM-ului, ci de tipul unui amfiteatru performant, cu proiecții simultane cu profesorul și tabla. Este vorba despre soluții avansate, care să ne aducă aproape de realitatea tehnică prin intermediul căreia să putem face lucruri complexe.
Iar când vorbim despre această tehnologie, nu o facem de dragul de-a ne juca cu viitorul, ci acolo unde avem provocări concrete clare: pentru a face experimente de chimie, biologie, medicină, inclusiv educaționale. Pentru asta, este clar că îți trebuie mult mai mult decât un ZOOM și simple calculatoare la care să fie conectați studenții.
O altă provocare este legată de diplome. Când ne referim la programe comune realizate de cele 8 universități membre ale consorțiului CIVIS, ne lovim de legislația existentă acum în aproape toate țările europene și care nu ne permite dubla diplomă. Dar Comisia Europeană a zis că va analiza, va strânge informații de la nivelul tuturor consorțiilor și va da o directivă europeană care va obliga statele europene sa adopte legislația corespunzătoare pentru a permite dubla diplomă.
Dar e și o problemă practică: emitem diploma cu sigla Ministerului Educației și al Cercetării și a Universității din București și nu mai ai cum să pui o altă siglă. Asta este o altă mare provocare legislativă care trebuie rezolvată. Fără programe comune cu dublă diplomă nu se poate concretiza proiectul.
Pentru că universitatea unică europeană din care face parte Universitatea din București înseamnă, concret, că studentul care este admis la noi nu mai are nevoie să se ducă efectiv în altă țară. Proiectul acesta face să nu mai existe nebunia: ne fug studenții. Tânărul poate spune că dacă se duce la o universitate care nu este în consorțiu, atunci are cursuri doar de la universitatea respectivă, indiferent că ea este din țară sau din afară. Dar dacă rămâne la Universitatea din București, el are șansa de fapt să ia cursuri de la câte universități partenere sunt în programul care îl interesează pe el, iar diploma absolventului va valora foarte mult, pentru că ea este dată și de Roma, și de Tübingen, și de București și atunci avantajul va fi enorm.
Cred că, după acest proces, copiii noștri nu vor mai pleca atât de mult. Este motivul pentru care ne dorim să intre cât mai multe universități din România în acest plan.
Rep: Care sunt efectele asupra profesorilor și al pregătirii didactice a acestora?
Sorin Costreie: Noi vrem să mărim fluxurile de studenți, am spus asta de acum 3-4 ani. Și am zis că nu o poți face cu facultăți la care, la secretariat, nimeni nu vorbește limba engleză. Am luat pur și simplu schema interacțiunilor pe care le are studentul, academic și administrativ, și de 3 ani prindem acest personal în programe de învățare a limbii engleze.
Străinul, la noi, este dușmanul: este altfel, nu îl înțeleg, să plece. Noi am făcut această pregătire, dar mai este mult de lucru ca să primim fluxuri masive.
Universitatea Liberă din Bruxelles, spre exemplu, are peste 30% studenți străini și sunt cam de mărimea noastră, au în jur de 30.000 de studenți. La noi, situația studenților străini este de maximum 3%, deci de 10 ori mai puțin; și asta se resimte, inclusiv la nivelul mentalităților.
Rep: Care sunt așteptările universităților din consorțiu, cu privire la deciziile executivului european și național?
Sorin Costreie: Financiar, universitatea europeană primește 5 milioane de euro pe 3 ani și noi mai venim cu 1 milion de euro. La nivelul unui consorțiu ca al nostru [format din 8 universități – N.Red.] este puțin, dar marele avantaj a fost valul de entuziasm de la început care a fost foarte foarte mare. În mediile academice internaționale, când mă duceam la întâlniri, numai despre asta se discuta: voi sunteți premianți? Și cum faceți?
Planurile Comisiei Europene sunt ca finanțarea pe Cercetare și Tineret să țină cont de aceste consorții, care vor atrage alte finanțări. Deci acum se creează o rețea de universități de performanță și, ulterior, cercetarea va alege aceste rețele de distribuție. De asta e bine ca România să facă toate eforturile și să fie prinse cât mai multe universități în aceste construcții europene.
Noi, până să construim toată această ‘măgăoaie’, un an de zile am avut întâlniri lunare, fizic, la nivel de rector și protector, în perioada 2018-2019. Construcția proiectului a fost foarte dificilă, cu multe detalii noi, dar este un proiect major, care va schimba fața academică europeană.
În câțiva ani, aceste universități europene vor fi rețele de distribuție de fonduri către excelență. Eu mă bucur că România a înțeles, cât de cât, și recunoaște financiar universitățile care au intrat în cele 3 proiecte europene și încurajează cât mai multe universități să participe.
Acum vine valul II de proiecte ce vor fi declarate câștigătoare. În zonă, noi stăm binișor. În valul I, Bulgaria și Slovacia nu au avut nicio universitate, deși Bratislava în topuri este peste noi.
Informații de background
Universitatea din București se numără printre câștigătorii competiției lansate de Comisia Europeană pentru crearea Universităților Europene. Instituția de învățământ superior a fost selectată în iunie 2019 în primul val al inițiativei Erasmus+ pentru Universități Europene.
Universitatea din București face astfel parte din Alianța universitară civică CIVIS, alături de alte șapte universități.
Consorțiul CIVIS include următoarele universități:
- Universitatea Aix Marseille (Franța)
- Universitatea Națională și Capodistriană din Atena (Grecia)
- Universitatea din București (România)
- Universitatea Liberă din Bruxelles (Belgia)
- Universitatea Autonomă din Madrid (Spania)
- Universitatea Sapienza din Roma (Italia)
- Universitatea din Stockholm (Suedia)
- Universitatea Eberhard Karls din Tübingen (Germania)
Trei universități din România au fost declarate câștigătoare de către Comisia Europeană în acest prim val: SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Tehnică de Construcții București.
Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană primește aproximativ 5 milioane de euro pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.
- NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
- Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro
Citește și:
-
Prăpastia dintre țări ca România și cele care investesc serios în învățământul superior este de așteptat să crească, după criza Covid-19 – Asociația Universităților Europene
-
Iohannis le solicită rectorilor să susțină schimbarea procedurilor de recunoaștere a diplomelor: Se vor organiza universități europene sub formă de consorții
-
Trei universități din România au fost declarate câștigătoare de Comisia Europeană în competiția pentru crearea Universităților Europene: SNSPA, Universitatea din București și Universitatea de Construcții
-
Iohannis salută includerea celor trei universități românești în lista consorțiilor finanțate pentru crearea Universităților europene