Părinții sau directorii de școală care refuză să semneze contractul educațional riscă să plătească amendă între 1.000 lei și 5.000 de lei, dacă nu semnează contractul educațional, potrivit ROFUIP 2024. În cazul directorilor de școală aceștia pot face muncă în folosul comunității, în loc de amendă. Prevederile apar explicit la articolul 172 din regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ, ca fiind contravenții.
- Părinții sunt obligați să meargă la ședințele cu părinții și să asigure o ținută decentă a elevilor – prevederi în noul contract educațional 2024
Părinții care nu semnează contractul educațional la intrarea elevilor în clasa pregătitoare, a V-a sau a IX-a, riscă amendă între 1.000 și 5.000 de lei, potrivit ROFUIP 2024. La articolul 172 se menționează că se constituie contravenție refuzul semnării contractului de către părinte sau director. În cazul din urmă, acesta poate să facă muncă în folosul comunității sau să plătească amenda.
Contravenția se constată de către persoanele care au atribuții de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educației, “în urma sesizării formulate de consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora”.
Articolul 172 din ROFUIP:
(1) Următoarele fapte constituie contravenții, în măsura în care nu constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:
a) refuzul semnării contractului educațional de către părinte sau reprezentantul legal, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei;
b) refuzul semnării contractului educațional de către directorul unității de învățământ, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea unei activități în folosul comunității.
(2) Contravențiile prevăzute la punctul 1) lit. a) și b) sunt sesizate de directorul, consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora.
(3) Aplicarea sancțiunilor se realizează în conformitate cu prevederile art. 148, alin. (2)-(4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.
- Art 148, alin(2) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop.
- (3) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către persoanele care au atribuții de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educației, în urma sesizării formulate de consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora.
Informații de context
Amintim, contractul educațional a fost actualizat și părinții au mai multe obligații, cum ar fi: să asigure o ținută decentă a elevilor, să participe la ședințele cu părinții online sau fizic sau să-și exprime acordul cu privire la prelucrarea datelor personale, acord care reprezintă un drept, nu o obligație a cetățenilor, conform normelor europene.
Sunt modificări legate și de cine poate verifica modul de îndeplinire a obligațiilor de către părinți din contractul educațional.
Dacă până acum procesul era urmărit de către Comitetul de părinți, în ROFUIP 2024 “verificarea modului de respectare a prevederilor contractului educațional de către părți se realizează din oficiu sau la sesizarea părintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unității de învățământ preuniversitar”.
Părintele e obligat să înlocuiască sau să plătească contravaloarea unui bun stricat de elev, mai scrie în contractul educațional 2024. Și până acum părintele era considerat răspunzător pentru bunurile stricate de copilul său însă acum în noul contract se prevede explicit că e) “părintele răspunde material pentru distrugerile bunurilor unității de învățământ, cauzate de beneficiarul primar, prin înlocuirea bunurilor distruse cu altele de același tip și aceeași valoare sau prin plata contravalorii actualizate a acestora”.
O nouă precizare în contract este aceea că “orice neînțelegere dintre părți se poate soluționa pe cale amiabilă, în cadrul Consiliului de Administrație al unității de învățământ”.
De remarcat, mai este prevăzut și faptul că în caz de forță majoră nici școala, nici părinții nu pot fi trași la răspundere dacă oricare dintre obligațiile prevăzute în contractul educațional nu au fost executate din cauza forță majoră, așa cum este definită de lege.
Niciuna dintre părțile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/și de executarea în mod necorespunzător – total sau parțial – a oricărei obligații care îi revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau/și executarea obligației respective a fost cauzată de forța majoră, așa cum este definită de lege. Partea care invocă forța majoră este obligată să notifice celeilalte părți, în termen de 5 zile producerea evenimentului și să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecințelor lui.
Inspectoratele vor avea acum un rol suplimentar în verificarea respectării contractului educațional, iar modul de respectare a prevederilor contractului educațional de către părți “se realizează din oficiu sau la sesizarea părintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unității de învățământ preuniversitar”.
Foto: © Iurii Sokolov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.