Profesoara de istorie Laura Felea de la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” din Tulcea atrage atenția că diferențe mari de punctaje la simularea de la BAC 2024 au fost și la istorie. Ea a spus în cadrul unei dezbateri online organizate de Casa Corpului Didactic Galați și de Proiectul MERITO miercuri, 3 aprilie, privind rezultatele simulării, că profesorii corectori ar trebui să fie mai bine formați și la examenele din vară “să punctăm, și acolo unde viziunea copilului corectă, poate nu e identică cu a noastră”.
- Amintim că, în cadrul aceleiași dezbateri, Sorin Langu, profesor de Istorie la Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” din Galați, a remarcat că: „Poți să iei un 5,60 fără să știi istorie absolut deloc. Competențele generale citit, înțeles text reprezintă nu mai puțin de jumătate din punctaj, 46 de puncte din 90”
“Diferențe de punctaje mari la simularea de la BAC au fost și la disciplina istorie”, spune profesoara de istorie Laura Felea de la Liceul Tehnologic „Henri Coandă”. Ea dă ca exemplu exercițiul la care elevii au avut de scris o relație cauză efect bazată pe informații din textul dat.
“O parte din colegii corectori nu au punctat dacă nu a fost acea relație cauză-efect. Totuși, din textul pe care l-au primit copiii erau cel puțin trei informații aflate în relație cauză-efect, oricare dintre ele dacă arată că e relație cauză, trebuie punctată, chiar aș aplauda copilul care are o gândire logică și vede și dincolo de conectorii clasici . (…) Cred că e nevoie de o pregătire a tuturor colegilor care vor merge la corectat în vară pentru a înțelege că totuși trebuie să punctăm și acolo unde viziunea copilului corectă, poate nu e identică cu a noastră”, spune Laura Felea.
- Subiectul I, cerința 5: Scrieți o relație cauză efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații. (cauză respectiv efect) – 7 puncte. Vezi aici subiectele la Istorie – simulare BAC 2024. Eseu de două pagini despre evoluția politică a României în secolul al XX-lea, printre cerințe
Declarația integrală a profesoarei Laura Felea pe acest subiect:
“Am observat diferențe mari de punctaj de la un evaluator la altul, și la istorie. Foarte multe lucrări trec prin patru corectori, tocmai pentru că diferențele sunt foarte mari. Am mai stat de vorbă și cu alți colegi, același lucru l-au observat și dumnealor. (…) De exemplu, acolo unde se cere relația cauză-efect, în baremul dat se scria un exemplu din textul respectiv de relație cauză-efect. O parte din colegii corectori nu au punctat dacă nu a fost acea relație cauză-efect.
Totuși, din textul pe care l-au primit copiii erau cel puțin trei informații aflate în relație cauză-efect, oricare dintre ele dacă arată că e relație cauză, trebuie punctată, chiar aș aplauda copilul care are o gândire logică și vede și dincolo de conectorii clasici și vede mai bine sau poate înțelege că arată o gândire logică și bineînțeles și mai departe, acolo unde erau acei itemi care dădeau din nou nevoia de a cerceta, de a argumenta. Tot aici apar diferențele foarte mari.
Unii colegi s-au cramponat foarte mult strict de baremul dat de minister. Tocmai de aceea cred și eu, așa cum am spus și colegii, aș vrea să nu mă repet, că este nevoie de o pregătire înainte de evaluarea efectivă a examenului de BAC și o pregătire cum spunea Cătălin cu toții, pentru că mesajul se diluează de la primul până la ultimul, unde sunt nodurile acelea foarte frumos pus în comunicare, se va dilua din mesaj. O pregătire a tuturor colegilor care vor merge la corectat în vară pentru a înțelege că totuși trebuie să punctăm și acolo unde viziunea copilului corectă, poate nu e identică cu a noastră. Deci ce putem face? Prin primul rând, cred că în momentul acesta trebuie să facem o formare a profesorilor serioasă.
Într-adevăr, mersul la un curs nu ne garantează niște competențe, (…) în ultimii ani, de când o parte din cursuri se fac în online, este din nou și mai greu, pentru că colegii sunt sau nu sunt acolo. În spatele camerelor suntem sau nu suntem și hai să ne ascundem după deget, jumătate dintre ei nu sunt, sau poate mai puțin de jumătate”.
Informații de context
Sorin Ion, Secretar de stat în Ministerul Educației, a spus în conferința de presă de pe 25 martie, că „au existat diferențe de notare la partea de grilă, nu semnificativ numeric, dar suficiente cât să conteze. Varianta optimă este să formăm profesorii pe subiectul dat. Vom forma în ziua examenului inspectorii școlari de specialitate direct cu CNPEE, urmând ca, în cascadă, aceștia să formeze evaluatorii”.
Sorin Ion a precizat că „imediat după ce se publică baremele și subiectele, se vor face sesiuni de instruire ale evaluatorilor pe subiectul respectiv, cum abordăm fiecare subiect, astfel încât diferențele să fie minime.”
Tot Sorin Ion a spus despre diferențele mari de punctaje că la corectarea unor lucrări la simulări că “vom merge către acel profesor să-l formăm, nu “să-i tăiem capul” și că Ministerul Educației face liste cu acești profesori pentru a le îmbunătăți competențele de evaluator.
Amintim, profesorul Liviu Papadima a cerut un corp profesionist de profesori evaluatori pentru BAC și Evaluarea Națională. De altfel și directorul Liceului Jean Louis Calderon din Timișoara a spus că e nevoie ca selecția evaluatorilor de la BAC să fie mai eficientă și cu expertiză pentru examene naționale, după ce a semnalat, pe pagina de socializare, că sunt diferențe mari între notele date de profesorii care au evaluat lucrarea unui elev de la simularea examenului pentru BAC 2024. Concret, o lucrarea evaluată de 4 cadre didactice a fost astfel notată: „7,60, 4,60, 4,80 și 7,10”, a scris directorul.
Diferențe au fost semnalate și la simularea pentru Evaluarea Națională 2024. Iulius Timar, director Colegiul Național Onisifor, a declarat pentru Antena 3 CNN, în legătură cu evaluarea digitalizată a lucrărilor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, că aplicația trebuie îmbunătățită: „Măcar pe partea de grilă să fie aceeași notă la ambii evaluatori”.
La subiectele de tip grilă, platforma digitalizată a Ministerului Educației prin care au fost corectate lucrările elevilor de clasa a VIII-a la simularea Evaluării Naționale 2024 a permis înregistrarea de punctaje diferite acordate de către cei doi profesori evaluatori la subiectele de tip grilă și a făcut o medie cu o diferență acceptată a notelor de cel mult 1 punct, a declarat pentru Edupedu.ro profesoara de matematică Mihaela Popa.
Ministrul Ligia Deca anunță că „încearcă” o modificare a platformei digitale prin care sunt corectate lucrările elevilor la Evaluarea Națională 2024, după ce la simulare profesorii au semnalat nenumărate greșeli de tipul: două note diferite acordate de către cei doi corectori la același subiect grilă.
Ministerul Educației a decis însă ca platforma în care sunt urcate lucrările scanate ale elevilor și prin care profesorii evaluatori din examen acordă apoi notele să funcționeze cu aceeași problemă sesizată în metodologie încă de acum doi ani, când corectarea digitizată a lucrărilor a fost pilotată de fostul ministru Sorin Cîmpeanu: să permită înregistrarea de punctaje diferite date de către cei doi profesori la același subiect de tip grilă.
Un profesor poate spune că elevul a răspuns greșit, celălalt că elevul a răspuns corect. Anul acesta, sub conducerea Ligiei Deca și a acelorași secretari de stat ca în urmă cu doi ani, metodologia a rămas neschimbată în acest aspect, deci platforma funcționează la fel. Concret, acceptă o diferență de 1 punct în notarea celor doi profesori corectori la toate subiectele, indiferent că sunt grilă sau nu, și în cazul în care elevul primește punctaje diferite la subiectele grilă de la cei doi corectori, platforma informatică face media celor două punctaje.
Amintim, un profesor a avut de corectat, de regulă, 50 de lucrări de la simulările pentru Evaluarea Națională (EN VIII) și Bac 2024, inclusiv de acasă, a prevăzut procedura Ministerului Educației. Lucrările au fost scanate și încărcate pe platforma destinată evaluării digitalizate, conform sursei citate. În practică, numărul a ajuns și la 70-80 de lucrări, potrivit surselor Edupedu.ro, iar mulți profesori s-au plâns de timpul prea scurt.
În plus, corectarea la simulare nu a fost plătită, cum va fi cea de la examenele naționale din vară.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că profesorii care evaluează lucrările de la simularea examenului de Bacalaureat au un număr mare de lucrări și timpul este scurt: „Am primit sesizări în partea colegilor noștri vizavi de numărul de lucrări care le revin pe fiecare disciplină de examen”.
Aceasta a mai spus că Ministerul Educației „ar trebui să țină cont și de solicitările noastre, în numele colegilor noștri, de a se plăti participarea și la aceste simulări”. Liderul sindical a precizat că numărul mare de lucrări care trebuie să fie evaluate este o consecință a faptului că sunt puțini profesori corectori și „ajungem într-o situație oarecum de impas”.
Este a doua sesiune de corectare digitalizată a unor lucrări la nivel național, după simularea Evaluării Naționale de acum aproape o lună. Rezultatele simulării EN VIII 2024 centralizate la nivel național au arătat că peste 135.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au obținut nota 7 la Matematică și că trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei.
„Ce efort ar fi făcut ministerul dacă aloca 2 euro pe lucrare, să spunem, și plătea și simulările? Erau 800.000, cel mult 1.000.000 euro”, a spus Florin Tudose, profesor de logică, filozofie și sociologie la Liceul Teoretic Benjamin Franklin din București, într-o intervenție la TVR Info.