Indiferent dacă au luat sau nu Bacalaureatul, pentru toți cei care au trecut prin acest examen solicitant „este recomandată o săptămână de detensionare (…) să meargă la mare, să se bucure de tot ce li se pare frumos”, spune psihologul Florin Ulete, consilier școlar la Colegiul Național „Matei Basarab” din București. Acesta a vorbit într-un interviu pentru EduPedu.ro despre cum ar trebui abordată perioada de după examen, premergătoare admiterii pentru cei care au avut succes, și premergătoare unei noi sesiuni de BAC, pentru ceilalți.
Pentru cei care nu au luat BACul, câteva puncte importante, după cum precizează Florin Ulete:
- să găsească rădăcina problemei: învățatul, lipsa seriozității; să caute ajutor din partea unui profesor
- să fie conștient și asumat: să organizeze timpul și materia pe care o are de parcurs
- să se relaxeze o săptămână până începe să învețe din nou
- să nu vadă BACul ca pe o dramă – să privească realist și optimist
Pentru cei care au luat BACul:
- să se bucure de reușită, e firesc
- să se destindă câteva zile până la admitere dacă au admitere cu examen de susținut
- să privească încrezători înainte și la viața “de după liceu”
EduPedu.ro: Să ne punem în situația unui elev care a ratat bacalaureatul la sesiunea iunie-iulie. Ce ne facem, de unde o luăm?
Florin Ulete: „În primul rând, trebuie identificate cauzele eșecului. De obicei, cauza principală este deficiența învățării ori proasta organizare a învățării. Știți că îi vedem deseori la televizor, la interviu, acuzând dificultatea subiectelor, stresul profesorilor supraveghetori, camerele de luat vederi. În realitate, acestea sunt mecanisme de apărare. Proasta organizare a învățării poate fi și ea o cauză, legându-se de acea învățare deficitară de mai devreme. Copilul nu dispune de tehnici de învățare adecvate și eficiente cu care să pună stăpânire pe conduita lui, nu a deprins până acum cum să își gestioneze timpul alocat învățării. Probabil a subestimat dificultatea examenului și s-a submotivat, nu a avut o percepție realistă.
Toate acestea pot fi îmbunătățite dacă sunt conștientizate, iar apoi dacă elevul adoptă un stil mult mai apropiat de studiu.
În al doilea rând, este important ca înainte de a începe studiul pentru a doua sesiune, pentru că mulți care au picat acum optează să susțină BACul la sesiunea din toamnă, să ia o pauză de 5-7 zile în care să se relaxeze, să se detensioneze și să revină la studiu apoi.
Apoi trebuie să aibă o clarificare a materiei și să împartă conținutul acesteia pe zile până în ultimele 3-4 zile dinaintea examenului din toamnă. Ideea aici este că, dacă au picat la 2 sau 3 probe, să studieze la probe într-un anumit interval. De exemplu, luni și marți la română, marți și miercuri la istorie, apoi joi la română, vineri din nou la istorie. Dar nu toate în aceeași zi pentru a nu face un amestec. Zilele de studiu trebuie abordate în funcție de disciplină.
Un alt aspect este să țină cont de media cu care au picat. Una este să pice cu unu și doi, iar alta cu 5 sau 5 și ceva. De regulă, cei cu 1 sau 2 la bacalaureat optează pentru piața muncii, se angajează, dar nu asta este lucrul principal, căci și ei au nevoie de sprijin – în cazul lor, este clar că trebuie să își revizuiască scopul pentru la toamnă. Dacă au picat la limită, atunci sigur probabilitatea e mai mare să promoveze la sesiunea din toamnă, pentru că vor fi mai pregătiți urmând studiul lunile care urmează”.
EduPedu.ro: Dar acest prag psihologic trebuie văzut în ce fel? Premisa este că se va întâmpla mai bine data viitoare, în mod asumat și optimist?
Florin Ulete: „Absolut, nu este o dramă. Ei trebuie să gândească realist, așa cum spuneam, să aibă o percepție realistă asupra nivelului de învățătură la care sunt, să știe să recupereze cunoștințele. Dar nu e o dramă, bacalaureatul nu e singurul examen din viața unui om, examene sunt toată viața. Trebuie să știe să și piardă, să accepte acest eșec, să găsească modalități de a se îmbunătăți și de a se prezenta sesiunea următoare cu optimism. Cu speranța că vor reuși. Dramă nu e, e cel mult trist. Importante sunt cauzele, iar dacă le identifică și merg pe rezolvarea lor, se aleg cu un câștig considerabil”.
EduPedu.ro: Cum pot trece aceștia peste faptul că există o diferență între ei și ceilalți colegi, un decalaj, ei nu se pot înscrie acum la facultate dacă asta doresc, ci mai târziu? Cum pot interpreta această situație?
Florin Ulete: „Aici este important și rolul părinților, care deseori îi compară cu prietenii sau colegii lor, mai silitori – ceea ce este greșit total. Hai să ne comparăm cu noi înșine de la o etapă la alta și să vedem dacă am progresat sau am regresat! Nu putem face astfel de comparații, nu sunt relevante; nu știm – depinde, unul a picat pe subiect, depinde de starea de dinainte de examen.
Nu au absolut niciun rost comparațiile cu alți colegi – suntem diferiți.
Florin Ulete, psiholog și consilier școlar
Părinții să nu îi pedepsească, pentru că au tendința de a-i pedepsi. Dimpotrivă, să facă echipă, să îi încurajeze, sa facă lucruri împreună.
Părinții să fie exemplu pentru copii; copilul, dacă vede o atitudine în familie pozitivă față de școală și de reprezentanții ei, atunci probabilitatea este foarte mare ca și elevul să se aplece spre școală. Dar asta este o altă discuție pentru un alt material – “Cum s-ar raporta părinții și elevii la școală dacă totul ar merge bine de la început?” 🙂
Dacă elevul vede că părintele nu are o atitudine pozitivă, atunci nici atitudinea lui înspre studiu nu e tocmai cea potrivită. De asemenea, să îi evidențieze calitățile – fiecare om are calități, să încurajeze copilul: ‘Ești om, ești capabil, ne mobilizăm și reușim, sunt alături de tine’.”
EduPedu.ro: Să mergem și asupra absolventului care a trecut BACul. Cum să se raporteze la perioada de după BAC și înainte de o prealabilă admitere? La ce se poate gândi?
Florin Ulete: „Situația fericită, am luat BACul, poate cu o medie mare și poate să și intru și unde îmi doresc la facultate – este cazul fericit. Mai este și cazul în care nu am obținut totuși nota dorită și se fac contestații, sunt nevoit să accept o specializare inferioară sau alta diferită decât cea vrută, dar (poate) în cadrul aceleiași facultăți, sunt astfel de situații.
Oricum, și pentru unii și pentru alții, care iau sau nu iau BACul, este recomandată o săptămână de detensionare, după care să revină cu forțe proaspete – să meargă la mare, să se bucure de tot ce li se pare frumos, să nu se mai gândească la ce a fost pentru că este în trecut.
Cei care se pregătesc pentru admiterea la facultate cu examen, nu cu dosar, după această săptămână de relaxare trebuie să o ia de la început: o planificare de studiu până la examen, să atace zilnic mai multe subiecte, să aloce timp studiului individual și să ia pauzele aferente.
După 90 de minute de studiu, e nevoie de 15-20 de minute de pauză: să bea apă, să ia o gură de aer curat. E dovedit că e nevoie de pauze. Dar, probabil mai important, să își creeze o rutină comportamentală, e nevoie de această rutină. Dacă învăț de la 12 la 16 azi, iar mâine de la 14 la 18 nu îmi creez o rutină a învățării, ne va fi dificil să învățăm haotic (după 3 sau 4 zile cu un asemenea program, omul se obișnuiește). O rutină de acest tip nu ne va da bătăi de cap cu cheful de învățare”.
Copiii sunt ca plantele. Înfloresc la timpul lor.
Sursă foto: Facebook.com / Grateful Mom Diary
EduPedu.ro: Rezultatele, 8, 9 sau 10? Să se bucure de ele?
Florin Ulete: „Da, se pot bucura pentru că au dat tot ce au avut mai bun. Dar nu știu acum cât de important e să iei BACul cu 10. Cercetările arată că cei care obțin 10, la liceu sau la facultate, asta nu garantează succesul în viață. Lumea nu este condusă de oameni doar cu 10, în principiu. Sunt mult mai importante abilitățile lor de viață, pe care bacalaureatul nu le testează, ce-i drept, dar rămâne la fiecare să și le dezvolte și aprecieze. Oameni care nu termină bacalaureatul cu 10 au, de cele mai multe ori, o inteligență emoțională dezvoltată – empatia, capacitatea de relaționare cu cei din jur, comunicarea (afectivă). Asta îi recomandă uneori și în funcții de conducere, mai târziu, la locul de muncă.
Și sunt mult mai căutați aceștia de către angajatori, decât pe unii cu numai 10, deoarece nu prea au aceste abilități. Pot fi dificili, în extremă cu această componentă cognitivă. Și atunci ce e de preferat? Să aibă doar 10 sau să își dezvolte și abilități de viață?”
EduPedu.ro: Să înțeleagă, deci, că după această sesiune de trei examene, după primul test de concentrare și chiar și după patru ani de liceu – că nu trebuie să fie axați doar pe notă, ci și pe competența construită, fie prin comportament autodidact, fie alături de un profesor.
Florin Ulete: „Categoric. Să aibă în vedere și această componentă / competență, pe lângă cea intelectivă – și pe cea emoțională, dezvoltată astfel: fie prin activități extrașcolare (cluburi, voluntariate, asociații – sunt puși în diverse situații din care rămân cu câte ceva, mereu!), fie în familie etc.”
EduPedu.ro: Bacalaureatul nu presupune și această latură la evaluare și notare, nu există un anumit test pentru ea. Spuneți că fiecare copil trebuie să și-o asume într-un mod sau altul în fiecare etapă pe care și-o deschide.
Florin Ulete: „Sigur că da. Mai târziu, ca principiu în viață, să facă tot ce le stă în putință să schimbe lucruri, să fie implicați, dar și să accepte argumentat ceea ce nu pot schimba, să nu stea fără rost în bătaia vântului, căci nu e o soluție – de asemenea, este o maturitate. Vor fi și copii care vor depune contestație pentru 9.80. Au ca scop în sine nota și nu competența lor. Le spun tuturor adolescenților că nu contează nota, contează ce ei știu sa facă, nivelul de descurcare. Bineînțeles, nu înseamnă că neglijăm conținuturi, noțiuni, “teorie” căci pe ele se clădesc competențele.
De multe ori, nota e subiectivă, în funcție de mulți factori: construcția subiectului, baremul subiectului, evaluatorul care corectează după acel barem”.
___________
Cine este Florin Ulete
Florin Ulete este psihologul și consilierul școlar care a scris fișa pentru ora de curs despre pregătirea elevilor de liceu pentru examen din Ghidul pentru consilierii școlari, nivelul liceal, volumul III, publicat de Ministerul Educației prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, la Editura Didactică și Pedagogică.
Foto: © Scott Griessel | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educația din România și, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro își poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
Contestație pentru Bacalaureat 2021 – model de cerere / Nota poate crește sau scădea în urma recorectării
Rezultate Bacalaureat 2021: 67,8% dintre tinerii care au participat la examene au luat BACul, în creștere cu 5% față de anul trecut / Peste 1.900 de note de 10 la Logică
Redacția
C.I.
2 comments
Puteți să-mi spuneți de ce scrieți „BAC” așa, cu majuscule?
De cîte clase are nevoie un jurnalist care scrie, culmea, pe platforma EduPedu, ca să știe că BAC nu e un acronim, ci doar prescurtarea de la „bacalaureat”?
Acum caută să plece către un câștig mai omenesc , pt că politicienii noștri nu au fost in stare timp de 30 de ani sa creeze un climat favorabil în țara noastră, dar inca sunt votați,ceea ce mă lasă să înțeleg doua chestii:
– ori se fura pe rupte,
– ori suntem proști făcuți grămadă.