Elevi de 7 ani dar și adolescenți de liceu din 90 de comunități, în special zone rurale sau din orașe mai mici, au învățat noțiuni de educație financiară de la bibliotecarele școlilor. Au învățat ce să facă cu banii primiți de la părinți, cu care înainte își cumpărau doar sucuri și dulciuri, și cum să își îndeplinească dorințe și visuri, prin proiectul Școala de Bani din Bibliotecă, dezvoltat de Fundația Progress, susținut de Școala de bani BCR. „Elevi de liceu au renunțat uneori și la vicii și au redus sucurile mai puțin sănătoase, ca să strângă bani. Alți copii, mai mici, preferă să împrumute o carte, dacă o găsesc la biblioteca noastră și avem multe cărți noi în fiecare an, iar bănuții economisiți îi pun deoparte pentru a-și cumpăra ceva ce își doresc: o păpușă, un stilou mai scump”, spune Nicoleta Liliana Grigorescu, bibliotecară la Biblioteca orășenească Titu. “Cred că proiectul ar trebui implementat în școli, mai ales, pentru că la bibliotecă nu vine toată lumea”, a spus o elevă.
- Pe 11 aprilie, de Ziua Educației Financiare, marcată pentru al treilea an, s-au desfășurat cursuri de educație financiară în 58 de biblioteci simultan, dar și un eveniment la București, unde au venit 10 dintre cele 90 de bibliotecare care au participat la proiectul Școala de Bani din bibliotecă. Edupedu.ro a participat la unul dintre evenimentele din biblioteci, respectiv cel din comuna Conțești, județ Dâmbovița.
Nicoleta Grigorescu este bibliotecară din 2009 și în Biblioteca Orășenească Titu în fiecare zi, după ore, zeci de elevi abia așteaptă să vină la un curs inedit: Școala de Aviație, Școala de Bani din Bibliotecă, învață să programeze pe calculator prin proiectul CODE Kids implementat de Fundația Progress, de exemplu. Toate cursurile le sunt predate elevilor de bibliotecara școlii.
„Elevii se implică în toate activitățile pe care biblioteca le pune la dispoziția lor și nu numai a lor. Fiecare activitate este o dată pe săptămână. Lunea avem de exemplu Școala de Aviație, marți, Școala de Bani din Bibliotecă, apoi miercuri Code Kids, cursuri despre mediu, hrană sănătoasă, sănătate. Copiii vin cu mare drag după ore la bibliotecă nu doar ca să împrumute cărți”, spune bibliotecara.
Elevii de liceu primesc bani de la părinți, cel mult 50 de lei pe zi, pe lângă mâncare. „Le-am spus că de multe ori părintele îi oferă copilului foarte multe, lăsându-se pe sine de multe ori deoparte. Gândește-te numai la faptul că tu cheltui zilnic acești bani care se duc repede.
Avem elevi mai mari, de liceu, care îmi spuneau că fumează, beau foarte mult suc. Le-am explicat că părintele îi dă niște bănuți de buzunar pe care el îi poate gestiona cum crede. După o perioadă un elev mi-a zis: Să știți, doamna, că aveți dreptate. Uitați, în fiecare zi am început să îndepărtez anumite lucruri, viciile, de exemplu, am început să micșorez doza de suc zilnic, ași acum am ca să-mi iau ce îmi place și lucruri care-mi sunt de folos. O fată mi-a spus că a strâns bani și și-a luat o pereche de blugi pe care și-o dorea, o geantă și era bucuroasă că și-a ajutat părinții și nu le-a mai cerut lor bani în plus ca să-și cumpere anumite lucruri care nu erau neapărat necesare dar pe care ea și le dorea”, spune Nicoleta Grigorescu.
Cum strâng bani copii de 7- 10 ani care nu au surse de venit? „Unii primesc fie alocația, dacă sunt la gimnaziu, sau mai primesc de la părinți 5 lei, 10 lei ca să își cumpere o apă, ceva dulce, iar bănuții se adună. Elevii sunt învățați să meargă să cumpere cărți, dar după ce au aflat despre bani, copiii au venit și mi-au spus: Eu am economisit astăzi 35 lei pentru că am găsit cartea în bibliotecă, la dumneavoastră. Librăria a organizat ateliere de lectură pentru copii pentru a-i atrage să cumpere cartea. În schimb, copiii au venit către bibliotecă. Și-au dat seama că un bănuț în plus le este de folos, un venit în plus și își cumpără o păpușică pe care poate părinții nu și-o permit. O fetiță și-a luat un stilou pe care și l-a dorit mult”, spune Nicoleta Grigorescu.
“Proiectul Școala de Bani din Bibliotecă este un curs benefic atât pentru noi bibliotecarele care l-au implementat, dar și pentru cei care au venit și au participat și mă refer aici și la adulți: părinții copiilor sau bunicii lor care au venit aduși pe copii. Sunt copii care vor ca părinții lor să vină la cursuri după ce au văzut cum se câștigă banii și mai ales cum să îi cheltuie.
Deși în școli promovez foarte bine cursurile, nu ajung însă la părinți întotdeauna la timp. Și atunci copiii care vin în bibliotecă le spun părinților lor, părinții dau mai departe altor părinți și tot așa. Sau sunt părinții care aduc copiii și rămân la bibliotecă pentru eu știu o ora în care se ține atelierul, dar așteaptă în holul bibliotecii și de câte ori îi văd acolo le zic ar fi mai bine să veniți înăuntru ca să vedeți despre ce este vorba și se implică.
Și în cazul elevilor de liceu, le-a plăcut prima oră atât de mult încât i-au chemat pe alți prieteni și a doua oră săptămâna următoare au venit mai mulți elevi, „vrem și noi să vedem despre ce este vorba”. Am reluat de la capăt de fiecare dată, nu poți să spui niciodată copilului nu pot”, spune bibliotecara orașului Titu.
- Peste 4.300 de adulți și copii din 90 de comunități rurale și mic urbane, din 33 de județe, au învățat, în ultimul an, noțiuni de educație financiară, prin intermediul proiectului Școala de Bani din Bibliotecă, dezvoltat de Fundația Progress, sprijinit de BCR, prin Școala de Bani;
- 58 de ateliere de educație financiară susținute de bibliotecare au avut loc în comunitățile rurale, în paralel cu EduFinFest desfășurat în București.
Nicoleta Grigorescu mărturisește că și ea a învățat multe despre bani și cum să economisească, dar mai ales pe ce să nu mai cheltuie banii.
„De la acest proiect și eu am început să fiu mai cumpătată, să cumpăr lucruri care-mi sunt de folos și am eliminat celelalte proiecte mici pe care le am în cap. Și atunci mi-am dat seama că pot avea un bănuț în plus în buzunar”.
La curs elevii urmăresc filme educative cu personaje pentru copii și participă la jocuri interactive între ei
Cele 90 de bibliotecare selectate în proiect au urmat mai întâi un curs de educație financiară pentru a le putea explica noțiuni despre bani elevilor, părinților și unor chiar bunicilor aduși de copii la bibliotecă.
Nicoleta Grigorescu este bibliotecară de 13 ani dar este și absolventă de Facultatea de Finanțe și Bănci așa că „mi-a fost foarte ușor să daumai departe informația pe înțelesul elevilor”, spune ea. „Vin din mediul educațional, am fost profesor de istorie, am urmat Facultatea de Litere, am absolvit profesor documentarist și apoi și Facultatea de Finanțe și Bănci”, a spus Nicoleta Grigorescu.
La cursul ținut de ea au participat în total 30 de copii cu vârste între 7 și 10 ani, dar și elevi de liceu cu vârste între 15-18 ani. Biblioteca orășenească Titu deservește două licee și două școli generale cu peste 2.000 de elevi toate cele patru instituții școlare.
„Am stat la început de vorbă cu elevii mari și mici și am spus să învățăm împreună despre acest lucru, pentru că nici eu nu știu să-mi gestionez așa cum trebuie banii, dar împreună vom învăța. Și vreau să vă spun că unii dintre ei și-au făcut exact un plan de activitate și știu ce vor să facă cu banii și cum să îi strângă”, spune Nicoleta.
Cursurile sunt împărțite în mai multe sesiuni și sunt adaptate vârstei elevilor. Sunt grupe pentru cei mai mici între 7 și 10 ani, pentru adolescenți până în 18 ani și adulților.
Școala de bani BCR: Semnează și tu petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală.
VIDEO La Biblioteca comunală Conțești, județul Dâmbovița, peste 20 de copii între au participat pe 11 aprilie la o lecție demonstrativă a proiectului Școala de Bani din Bibliotecă.
Ei au vizionat pe retroproiector mai multe filmulețe scurte de câteva minute în care două personaje îndrăgite de copii povesteau pe limbajul lor, ce sunt nevoile și ce sunt dorințele și cum să facem diferența între ele atunci când avem bani și vrem să îi cheltuim. Pe ce dăm banii mai întâi.
„Nevoile sunt acele lucruri fără de care nu poți trăi: apa, mâncare, haine, rechizite, casa, cărți”, spune un personaj. Dorințele sunt jucării, dulciuri, vacanțe, smartphone-uri, biciclete-lucruri fără de care putem trăi dar care ne fac fericiți? Dorințele sunt infinite e important să economisim pentru ele”, mai spune personajul din filmuleț.
„Mi s-a părut interesant ca aceste personaje sunt amuzante și au vorbit pe înțelesul nostru, al copiilor, despre bani”, spune o elevă.
Întrebați ce visuri și dorințe au pentru care ar putea strânge și ei bani, o elevă a spus:
„Eu vreau să călătoresc și cred că voi reuși în 5 ani dacă strâng bani”, a răspuns o elevă. O altă fată a spus că ar vrea să strângă bani ca să devină cântăreață. „Părinții mei îmi plătesc acum ore de canto și a; vrea să îi ajut și eu cu bani”, a spus ea.
Majoritatea elevilor veniți la biblioteca comunală Contești au spus că au pușculițe în care își țin banii, dar îi scot ca să îi cheltuie pe diverse lucruri cam la 3-4 luni. Totuși, după ce au vizionat un alt filmuleț. toți elevii au spus că e mai bine să țină banii în bancă (atunci când vor crește mai mari) ca să primească și dobândă și să aibă mai mulți.
La final, bibliotecara le-a spus că elevilor că un alt grup de elevi a decis să pună deoparte câte 50 de bani pe zi într-o pușculiță și pentru că sunt mai mulți care vor face acest gest se vor strânge bani cu care pot lua lucruri necesare în bibliotecă.
„Vin la bibliotecă de când eram mică și îmi plac activitățile de aici, legăm prietenii. La biblioteca am multe amintiri”, spune o elevă.
Despre importanța activităților în biblioteci a atras atenția și Amelia Farcaș, bibliotecară în localitatea Marca, județul Sălaj, care a participat pe 11 aprilie la evenimentul din București, unde a vorbit despre experiența ei de a preda educație financiară elevilor în biblioteci. “Nu închideți bibliotecile, ci deschideți altele noi. A dezvolta o bibliotecă din prisma unor activități care nu țin doar de a împrumuta cărți, ci de a dezvolta societatea, este un real câștig”, a spus bibliotecara din localitatea Marca.
Pe copii i-a interesat ce să facă cu banii. Știm foarte bine că trăim într-o societate care ne oferă foarte multe oportunități, mult mai multe decât aveam noi la vârsta lor când te duceai într-un magazin și nu găseai nimic. Acum ei sunt de tentați atât din gadget-uri cât și fizic sunt tentați de a cheltui, de a cumpăra. Alocațiile sunt mult mai mari decât erau ale noastre și i-a interesat pur și simplu ce să facă cu banii și faptul că toate acestea materiale nu au fost vânzare de produse din partea băncii BCR, că nu au fost puși să-și deschidă un cont sau credit, a contat foarte mult. Atât copiii cât și adulții au fost foarte interesanți de cum pot să facă un mind mapping, deci cumva să-ți desenezi pe o hârtie bicicleta pe care ți-o dorești și dedesubt, cât costă, în cât timp îți propui să-ți achiziționezi acest lucru, li s-a aprins beculețul: Uite, știu, ce să fac cu banii!“
“Adulții au căutat și ei la rândul lor să știe cum pot să-și gestioneze mai bine banii. S-au întrebat între ei cum fac să nu dai click pe coșul de cumpărături, să nu pună lucruri în el sau când mergem la magazin, suntem tentați și vedem o ofertă … Îți propui să mergi cu un buget, dar de fapt când cumperi, cumperi 10 plase și nimic din ce aveai nevoie. Au fost foarte interesați de aceste lucruri, cum pot face rost de bani pe termen lung”, a mai spus Amelia Farcaș.
În cadrul evenimentului EduFinFest organizat pe 11 aprilie, Ziua Națională a Educației Financiare, de BCR, prin Școala de Bani în parteneriat cu Fundația Progress, Camelia Crișan, CEO al Fundației Progress, și Claudiu Gherman, Managerul de proiect al SBB din cadrul Fundației Progress, au prezentat impactul proiectului în urma căruia copiii și adulții din comunitățile rurale și mic urbane au învățat noțiuni de educație financiară:
- Peste 4.300 de participanți, atât copii cât și adulți, au înregistrat o îmbunătățire semnificativă a cunoștințelor financiare în urma cursurilor din cadrul proiectului.
- Au participat copii între 10 – 16 ani și adulți care au învățat noțiuni din cursul dezvoltat de BCR prin Școala de Bani.
- Aceștia au dobândit mai multe cunoștințe la finalul cursului, îl percep ca fiind util și le crește încrederea în capacitatea lor de a lua decizii financiare mai bune.
- Copiii au dobândit noțiuni de edufin prin participarea la cursul „Inteligența financiară pentru copii”, dezvoltat de Școala de Bani BCR.
- Adulții au învățat cum să-și creeze cont pe ghiseul.ro, care sunt pericolele online: tentative de fraudă electronică, site-uri false, metoda accidentul și furtul de identitate online., și-au dezvoltat cunoștințele de educație financiară în timpul cursurilor: „Relația mea cu banii” și „Echilibrat la cumpărături”, dezvoltate de Școala de bani BCR.
- După parcurgerea cursului susținut de Fundația Progress, adulților le-a crescut îngrijorarea cu privire la situația lor financiară. Cursul este considerat mai util de către persoanele care au un loc de muncă, schimbările atitudinale la persoanele angajate sunt mai mari.
Informații financiare se găsesc și pe Tiktok – importantă e încrederea, comunitatea: Copiii vor transmite informațiile din aceste proiecte copiilor lor, vor transmite adulților și noi împreună vom învăța unii de la alții – Ionuț Stanimir, director de Marketing și Comunicare al Băncii Comerciale Române
“În 1989, eu aveam 7 ani și este o imagine de atunci, de la Revoluție care pe mine m-a marcat. Erau doi oameni care țineau un carton în brațe, cred că veți recunoaște imaginea, scria: “Copiii noștri vor fi liberi“. Copiii, exact ai celor doi bărbați care stăteau în piață, au fost liberi, dar au fost liberi în Canada.
Adică România pe care o vedem astăzi este într-un context pe care trebuie să-l realizăm astăzi. Salariul mediu România este de 10 ori mai mare decât acum 20 de ani, iar România în fiecare an adaugă la PIB câte 30 de miliarde de dolari, cât era tot tot PIB-ul în 1990, când acei doi oameni țineau cartonul cu “copiii noștri vor fi liberi”. De ce fac referire asta? Pentru că, în realitate, teoria economică spune așa: Munca, pământul și capitalul determină congresul unei economii și până la urmă, libertatea din acea economie. Ei bine, astăzi avem muncă, capital și pământ, pe scurt. Dar teoria economică a evoluat și exprimă că pe lângă muncă, capital și pământ mai trebuie cel puțin două tipuri de capital. Unul este capital antreprenorial și vine din încredere.
Este documentat sistematic faptul că oamenii capătă încredere și oamenii capătă încredere de la cunoștințe, dar și pentru că sunt împreună cu cineva îi are în grijă. Asta este cel mai important când facem parteneriat cu Fundația Progres cu rețeaua de biblioteci.
Cunoștințe se găsesc pe internet, oricând, găsiți pe Tiktok lecții de educație financiară. Dar ceea ce este foarte important este să ne adunăm împreună și să spunem noi împreună vom construi aici o comunitate al cărei rol este să dea mai departe încredere.
Al doilea capital este capitalul de imaginație. Și de ce spun asta? Pentru că veți vedea că în perioada următoare cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziție cu inteligența artificială, vă asigur că vor ajunge la fiecare autoritate publică, va ajunge peste tot. Tehnologia va fi din ce în ce mai ieftină. Da, căștile de realitate virtuală astăzi sunt foarte scumpe, dar în curând vor ajunge foarte ieftine.
Vor ajunge în fiecare comunitate și atunci rolul nostru este să stimulăm capitalul de imaginație. Cred că este foarte important să înțelegem de unde am plecat, unde suntem și în momentul acesta. Să înțelegem cât de mare este potențialul, să investim încredere și să stimulăm imaginația. De ce? Ca să fim liberi. Pentru că în momentul în care 61% dintre români se îngrijorează de un eveniment neprevăzut, nu este semn de libertate, ci este semn de constrângere. Înseamnă că cineva se simte constrâns de ceva ce i s-ar putea întâmpla, pe un risc pe care nu îl poate controla, de niște circumstanțe care nu sunt în puterea sa.
Și atunci, rolul nostru, urmând îndemnul acela din 1990, este să construim libertate și pentru noi, și pentru cei care sunt angajați, și pentru cei care nu sunt angajați, și pentru copiii noștri. Genul acesta de proiect care unește comunități și este lucrul de care sunt cel mai bucuros, unește generații, pentru că asta va fi marea provocare, de fapt în următorii 10 ani cred: că suntem exact în zona foarte bună, pentru că adulții vor transmite copiiilor lor, vor transmite adulților și noi împreună vom învăța unii de la alții”.
Concurs pentru profesori: Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă. Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
2 comments
Au ajuns bibliotecarii școlilor exemple de buna practica.Ei care ……………….au cititori numai în fise.
Elevii de liceu primesc bani de la părinți, cel mult 50 de lei pe zi, pe lângă mâncare.
CINE?? CÂT?? Prin ce licee ați mers?!
Oameni buni, înțeleg că vă lăudați mărețele realizări, dar hai să nu sărim calul. Ori v-ați dus prin locuri unde merg copiii celor cu bani, care fix n-au nevoie să strângă la pușculiță bani albi pentru zile negre, ori v-ați dus în lumea reală, unde nimeni nu vine la școală cu 50 de lei de cheltuit zilnic, PLUS mâncare.
Iar povestea cu ținutul alocației pentru a-și cumpăra ce doresc… Serios, n-ați văzut sărăcia reală, unde alocațiile sunt unele din puținele venituri lunare sigure ale familiei…