Cheltuielile făcute de Guvernul României pentru educație sunt printre cele mai mici din lume, după cum se arată în cel mai recent raport al UNESCO pe educație. Țara noastră a investit în anul 2023 doar 3.3% din produsul intern brut (PIB) echivalentul a 8.1% din cheltuiala publică guvernamentală. Astfel, România ocupă locul 123 din 171 în clasamentul mondial în ceea ce privește alocarile pentru educație din PIB și locul 156 raportat la cheltuiala publică generală.
Potrivit Declarației Incheon, adoptată în cadrul World Education Forum în anul 2015, 160 de țări, printre care și România, și-au asumat să facă demersuri pentru ca până în anul 2030 să aloce între 4% și 6% din PIB sau între 15% și 20% din cheltuiala publică pentru educație.
Aceste măsuri au fost luate pentru implementarea Obiectivul pentru Dezvoltare Durabilă numărul 4 – „Asigurarea unei de educații de calitate, incluzive și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți”.
România are o strategie națională pentru dezvoltare durabilă, adoptată în anul 2018 de Guvern, iar în privința obiectivului de dezvoltare pentru educație, „Strategia se adresează în principal următoarelor domenii: accesul tuturor copiilor la educație timpurie, învățământ primar și secundar echitabil și calitativ, care să conducă la rezultate relevante și eficiente, creșterea substanțială a numărului de tineri și adulți care dețin competențe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea la locuri de muncă decente și antreprenoriatul. Asigură faptul că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile”.
Conform raportului UNESCO din octombrie 2024, doar 34 de țări îndeplinesc cele 2 condiții de finanțare a educației stabilite în Declarația Incheon și 78 îndeplinesc doar una dintre ele. 58 de state nu au realizat niciunul dintre aceste obiective, printre ele numărându-se și România.
Guvernul român a cheltuit în anul 2023 doar 3.3% din PIB pentru educație. România este pe locul 123 în topul mondial, la același nivel cu Tanzania și după state precum Zambia, Anguilla, Palau, San Marino, Paraguay, Benin și Panama.
- Alocarea din PIB, care a fost stabilită de Guvern pentru anul 2023, a fost de 3.2%. Cheltuielile de 3.3% se datorează majorării salariilor cadrelor didactice cu peste 30%, după greva profesorilor din mai-iunie anul trecut.
- Anul acesta, alocarea bugetară din PIB a fost de 4.3%, cea mai mare din ultimii cel puțin 20 de ani.
De precizat, Irlanda este singura țară din Uniunea Europeană (UE) care a mai cheltuit un procent atât de mic din PIB pentru educație – 3%. Cele mai mari alocări din UE au fost făcute în Suedia (7.6%), Belgia (6.4%) și Franța (5.4%).
Referitor la alocarea din cheltuiala bugetară, Guvernul de la București a alocat 8.1% din cheltuiala publică. Concret, România este printre ultimele țări din lume la acest capitol, plasându-se pe locul 156, după Trinidad, Sri Lanka, Uganda, Tonga și Pakistan.
La nivelul UE, cele mai mari cheltuieli pentru educație raportat la cheltuielile publice au fost făcute în Estonia (14.3%), Suedia (13.5%), Lituania, Letonia, Cipru și Malta (12.7%).
Raportat la anul 2017, când alocarea pentru educație din PIB a fost de 3.7%, după cum se arată în strategia națională pentru dezvoltare durabilă, alocarea din anul 2023 a fost cu 0,4 procente mai mică.
Foto: © Vinnstock | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Nivelul raportat al anxietății față de matematică în rândul elevilor români de 15 ani are printre cele mai mari scăderi din lume în ultimul deceniu – raport UNESCO
Satisfacția profesională a directorilor de școli din România / Cel mai recent studiu UNESCO: unul din 5 directori nu ar mai vrea să ocupe o astfel de funcție
Diana Ghimiși
G4Media.ro
Redacția
Ștefan Lefter
Ioana Nicolescu
3 comments
Articol în stil Vadim, denaturează adevărul, apoi recunoaște că alocam mai mult decât Irlanda, San Marino, etc.
În n anul 1989 am alocat 0,25 dintr-un PIB și așa infim.
Anul acesta alocăm de 16 ori mai mult din PIB, decât în comunism.
Cred într-un echilibru, echidistanță în viitor.
Aha…pai cand mai analizati rezultatele la PISA, puneti si clasamentul finantarii…
Parca Estonia era printre primele tari europene la PISA, pai vad ca e si la finantare.
Avem un sistem de invatamant in care elevii trebuie sa vina sa plateasca ei, din banii parintilor pana si markerele cu care scriu pe tabla sau foile pe care dau teste, dar dorim rezultate!
Exista corelațiile clare intre PISA si finanțare.
Dar este mai simplu sa aruncam vina pe cei care-s la catedra. Doar ei sunt de vina, doar ei nu știu sa inventeze teste standardizate care nu vor rezolva nimic, doar ei nu înțeleg nevoile copiilor, doar din vina lor nu exista dotare actuala in scoli, doar din vina lor multe scoli încep, in fiecare an, cu toaleta-n curte, fără avize de tot felul.
In Romania educata de astăzi nu mai este importanta dotarea, ci “fericirea” elevilor. Toți trebuie sa fie evaluați de către toți, pentru fiecare trebuie sa existe un dosar al satisfacției pe care o provoacă elevilor/studenților. Evident, cu cât ceri mai mult de la tineri, cu atât mai proasta va fi evaluarea, prin urmare, cu atât mai puțin dezirabil ești.
Traim într-o societate pervertita, in care se depun eforturi imense pentru a-i determina pe cei care mai cred in școală sa renunțe la aceste eforturi, pentru “binele” elevilor. Un “bine” care se măsoară in cât mai puține teme, conținuturi cât mai diluate, o participare cât mai pasiva, recompensata insa cu note cât mai mari. Iar, de atât de mult “bine”, tot mai mulți părinți (dintre cei vocali, de regula), își trimit odraslele la Universități din alte zări, de regula pe bani mulți, sperând într-o societate a covrigilor in vârf de coada. Nici măcar nu-și dau seama ca pruncii lor la fel de analfabeti sunt, așa cum le-a sugerat, cu jumătate de gura, profesorul amărât din ultimii ani de școală, iar banii lor sunt taman buni pentru a finanța scoli private din alte părți.