Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale: Aș spune unui ministru al Finanțelor că, fără o investiție în educație, nu vom putea fi o societate competitivă. Este foarte greu să construiești rezultate bune în educație acolo unde nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală

Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale, a vorbit despre rezultatele obținute de elevii români la testarea internațională PISA: ”Ca să ieșim bine pe medie, trebuie să-i ajutăm pe cei vulnerabili. Și acolo, noi trebuie să lucrăm mai mult, pentru că ei sunt prezenți în rural și suntem una dintre puținele țări din Europa care are niște decalaje așa de mari între urban și rural.” Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat astăzi, 5 decembrie 2023, rezultatele la testarea PISA 2022.

„Nu este o diferență între profesori, este o diferență între nivelul de dezvoltare a anumitor regiuni și a faptului că acolo unde nici primarul n-are bani, nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală, este foarte greu să construiești rezultate bune în educație. Acolo trebuie să construiești integrat ca să ajuți nivelul de dezvoltare. Și mă refer, în special, la partea de nord-est a țării”, a spus aceasta.

Alina Sava a vorbit despre importanța continuității în sistemul de educație din România: „În momentul în care avem un procent mare de suplinitori într-o școală, nu faptul cât de calificați sunt ei face diferența, ci faptul că astăzi ai un profesor de matematică, mâine ai altul.”

„PISA este o poză e care noi o facem la un moment dat și această poză ne spune unde ne situăm, dar contează foarte mult ce facem cu copiii până la 15 ani și atunci dăm programe remediale celor dezavantajați și accentul rămâne pe echitate, ceea ce este foarte important. Și contează ce facem cu ei după, pentru că avem nevoie de copii care tranzitează către învățământul superior.

Acum, noi încercăm să facem foarte multe lucruri, să punem accentul pe profesori și ceea ce face profesorul în clasă. PISA trebuie adusă de la nivelul nostru, al specialiștilor, al celor care lucrează cu datele, trebuie adusă în școală, în clasă și acasă. Știți cum este? Este ca și cu hărțile de marginalizare. Știm care sunt zonele marginalizate, noi, specialiștii, dar în momentul în care întreb un profesor, într-o școală, o să spună că nu, copiii nu sunt într-o zonă marginalizată, trăiesc într-o zonă nemarginalizată, pentru că nu mai sesizează că toată localitatea este marginalizată și ei nu știu de hărțile noastre. Așa este și cu PISA”, a spus expertul în educație al Băncii Mondiale.

Declarațiile integrale ale Alinei Sava:

Alina Sava: „Ne-am bucurat să finanțăm prin proiectul pentru învățământul secundar participări la evaluări internaționale. Banca (Mondială -n.red), în 2020, estima că procentul analfabeților funcționali va crește în România între 7 și 10 procente, ceea ce era foarte îngrijorător, lucru care nu s-a întâmplat, dar vă spun că s-a întâmplat în țările înconjurătoare, nu dau nume, dar s-a întâmplat. Și acest procent apare acolo.

Cred că ceea ce face România bun este că suntem un popor rezilient și ați auzit-o pe dna. Noveanu când spunea – cuvântul cheie în acești ani a fost stabilitate. Noi, în perioada asta de criză, ne-am adunat, am colaborat mai bine ca în trecut și a existat o stabilitate în managementul sectorului. Noi am avut miniștri care și-au continuat reforme și au stat mai mult la minister. E mare lucru să ai această continuitate. Nu ai această continuitate, fiecare ministru vine, pleacă și schimbă. Același lucru, să știți, se întâmplă și în clasă. În momentul în care avem un procent mare de suplinitori într-o școală, nu faptul cât de calificați sunt ei face diferența, ci faptul că astăzi ai un profesor de matematică, mâine ai altul.

Mă bucur că este prima dată când vorbim pozitiv despre PISA, să știți. Este prima dată când simțim că suntem pe un drum bun. Asta pentru că s-a întâmplat ceva în anii ăștia. Rezultatele nu sunt spectaculoase, pentru că nu au cum să fie spectaculoase într-o perioadă atât de mică de timp și cu o criză atât de mare. PISA se măsoară în liceu. Noi vorbim de copii de 15 ani care sunt la liceu. Licee în mediul rural nu avem așa multe. Copiii care ajung din mediul rural în liceu au o ambiție extraordinară.

În liceu avem locuri speciale, deci avem o echitate mai mare. Acești copii intră cu note foarte mici și ei trebuie să ajungă să termine liceul cu media 6, da, să ia bacalaureatul, ceea ce pentru noi este foarte important. Și vă spun că și asta a funcționat în perioada asta. Din 2019 și până 2023, am măsurat și procentul acestor copii din liceele finanțate de ROSE. A crescut în totalul absolvenților de bacalaureat, ceea ce este grozav. Șapte procente în plus cu copiii pe care îi iei de la un nivel de analfabetism funcțional și îi ridici la un nivel mediu. Acum, avem un cadru legislativ, avem reforme, avem o viziune la România educată, exact cum a spus și dna. ministru și toată lumea, trebuie să trecem la acțiune.

Acțiunea se întâmplă deja prin programul de remedial. PISA este o poză e care noi o facem la un moment dat și această poză ne spune unde ne situăm, dar contează foarte mult ce facem cu copiii până la 15 ani și atunci dăm programe remediale celor dezavantajați și accentul rămâne pe echitate, ceea ce este foarte important. Și contează ce facem cu ei după, pentru că avem nevoie de copii care tranzitează către învățământul superior.

Acum, noi încercăm să facem foarte multe lucruri, să punem accentul pe profesori și ceea ce face profesorul în clasă. PISA trebuie adusă de la nivelul nostru, al specialiștilor, al celor care lucrează cu datele, trebuie adusă în școală, în clasă și acasă. Știți cum este? Este ca și cu hărțile de marginalizare. Știm care sunt zonele marginalizate, noi, specialiștii, dar în momentul în care întreb un profesor, într-o școală, o să spună că nu, copiii nu sunt într-o zonă marginalizată, trăiesc într-o zonă nemarginalizată, pentru că nu mai sesizează că toată localitatea este marginalizată și ei nu știu de hărțile noastre. Așa este și cu PISA.

Dacă nu reușim să dăm mesajul care trebuie la nivelul școlii și la nivelul părinților, degeaba vedem noi rezultatele. Trebuie să încercăm să le aducem cât mai aproape. Acesta este un lucru pe care noi o să încercăm să-l facem. Al doilea lucru este să investim în competențele de bază, să investim în învățământul primar, să investim în învățământ de devreme, ca să fim alte inteligenți și să avem copii care stau mai mult în școală și noi trebuie să ne ducem decalajul. Ăsta este punctul important pe care trebuie să ne focusăm și există un capitol în legea educației întreg despre echitate.

Ca să ieșim bine pe medie, trebuie să-i ajutăm pe cei vulnerabili. Și acolo, noi trebuie să lucrăm mai mult, pentru că ei sunt prezenți în rural și suntem una dintre puținele țări din Europa care are niște decalaje așa de mari între urban și rural. Și nu trebuie să uităm asta. Nu este o diferență între profesori, este o diferență între nivelul de dezvoltare a anumitor regiuni și a faptului că acolo unde nici primarul n-are bani, nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală, este foarte greu să construiești rezultate bune în educație. Acolo trebuie să construiești integrat ca să ajuți nivelul de dezvoltare. Și mă refer, în special, la partea de nord-est a țării.

Un singur lucru aș vrea să-l mai spun. Noi avem indexul de capital uman, unde folosim rezultatele PISA, ca să înțelegem cât de productivi vor fi copiii noștri când vor fi adulți. Pentru că o țară competitivă are nevoie de oameni productivi. Ca să fii productiv, trebuie să ai acces la servicii de calitate de educație și sănătate. Asta cerem noi guvernului din România: să investească mai mult în educație și sănătate. Și noi promitem cu toții că o să fim mai productivi și că o să aducem mai mult venituri țării. Asta aș spune unui ministru al Finanțelor că, fără o investiție în educație, nu vom putea fi o societate competitivă, așa cum ne dorim.”