Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a publicat, luni, o analiză detaliată a programului de guvernare pentru perioada 2024-2028, adoptat odată cu învestirea noului Guvern. Potrivit documentului care conține 52 de pagini, „din totalul de 154 de propuneri specifice transmise în spațiul public, doar 32, respectiv 20,7%, au fost integrate cel puțin într-o formă parțială, măcar la nivel de tematică, în cadrul Programului de guvernare”, a transmis ANOSR, prin intermediul unui comunicat de presă.
ANOSR subliniază că în ceea ce privește învățământul superior, doar 21 din cele 106 măsuri propuse (19,81%) au fost luate în considerare, iar teme teme importante precum etica academică și participarea studenților în procesul decizional au fost neglijate.
Mai mult, ANOSR atrage atenția că nu vor fi respectate Legile nr. 199/2023 și nr. 198/2023, care impun finanțarea educației cu minimum 15% din cheltuielile bugetului consolidat, potrivit documentului amintit.
ANOSR cere Guvernului să analizeze în detaliu propunerile elevilor, studenților și tinerilor, precum și concluziile analizei publicate și să le integreze în alte documente strategice: „solicităm membrilor executivului să parcurgă integral propunerile elevilor, studenților și tinerilor, precum și prezenta analiză și să le integreze cu celeritate în alte documente programatice, strategii sau planuri ale Guvernului, Ministerului Educației și Cercetării sau Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, după caz”, este menționat în comunicat.
Redăm comunicatul integral al ANOSR, cu informații care apar și în concluziile analizei detaliate:
Noi știam ce vrem, dar nu și-au asumat – Analiza planului de guvernare în raport cu propunerile ANOSR
Având în vedere faptul că Programul de guvernare pentru perioada 2024-2028 a fost adoptat, odată cu învestirea noului Guvern al României, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) lansează astăzi, 13.01.2024, în spațiul public, o analiză a conținutului acestuia pentru a evalua în ce măsură au fost integrate propunerile transmise de către federație, împreună cu Consiliul Național al Elevilor și Consiliul Tineretului din România, în cadrul campaniei „Noi știm ce vrem, dar cine își asumă?”.
Constatăm cu dezamăgire faptul că pentru liderii coaliției, dezideratele elevilor, studenților și tinerilor nu reprezintă o prioritate pe agenda de guvernare. Din totalul de 154 de propuneri specifice transmise în spațiul public, doar 32 dintre acestea, respectiv 20,7%, au fost integrate cel puțin într-o formă parțială, măcar la nivel de tematică, în cadrul Programului de guvernare 2024-2028.
Dacă ne raportăm la restul conținutului documentului strategic adresat în mod direct elevilor, tinerilor și studenților, făcând abstracție de la propunerile transmise de către noi, situația este la fel de critică. În acest sens, sistemul de învățământ superior se arată a fi cel mai puțin prioritar în ceea ce privește măsurile strategice de dezvoltare care se doresc a fi implementate, dat fiind faptul că în cadrul programului sectorial al Ministerului Educației și Cercetării, din totalul de 106 de măsuri doar 21 dintre acestea, respectiv 19,81%, se adresează direct și nu neapărat exclusiv studenților.
Criticăm absența unor asumări ferme privind respectarea prevederilor Legilor nr. 199/2023 și nr. 198/2023 în ceea ce privește asigurarea finanțării sistemului național de învățământ cu cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, precum și faptul că anumite subiecte esențiale pentru învățământul superior, cum ar fi dimensiunea socială, etica și integritatea academică, participarea studenților în procesul decizional, au fost ignorate aproape în totalitate sau tratate cu superficialitate.
În raport cu sectorul de tineret, sesizăm faptul că acesta se bucură de un număr mai mare de măsuri asumate de guvernanți, întrucât programul sectorial al ministerului de resort prevede 37 de măsuri destinate specific sprijinului tinerilor, dintr-un total de 92, reprezentând un procent de 40,22% din total. Cu toate acestea, asemănător cu cazul învățământului superior, anumite subiecte de importanță deosebită pentru domeniul de tineret, precum participarea tinerilor în procesele decizionale și consultative de la nivel național, înființarea de centre de tineret și asigurarea unor fonduri suficiente pentru a sprijini activitatea organizațiilor de și pentru tineret, au fost omise.
Astfel, solicităm membrilor executivului să parcurgă integral propunerile elevilor, studenților și tinerilor, precum și prezenta analiză și să le integreze cu celeritate în alte documente programatice, strategii sau planuri ale Guvernului, Ministerului Educației și Cercetării sau Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, după caz. Totodată, atragem atenția asupra necesității guvernanților de a elabora o serie de strategii la nivel sectorial, în special pentru domeniul învățământului și pentru sectorul de tineret, care să prevadă ținte clare, realiste și măsurabile, însoțite de un sistem de monitorizare, evaluare și adaptare a demersurilor ce trebuie întreprinse pentru a asigura implementarea măsurilor propuse și asumate.
Poți parcurge analiza noastră integral în documentul de mai jos: