Alfabetizarea matematică a tuturor liceenilor, indiferent de profil, în condițiile în care unul din doi elevi români intră în liceu cu analfabetism funcțional la matematică, și renunțarea la „Săptămâna Verde”, percepută ca o vacanță de elevi și ca o supraîncărcare birocratică de profesori, soluția fiind „Școala Altfel” cu focus pe învățarea pe bază de proiecte, sunt propunerile Aspire Teachers la noile planuri-cadru de liceu puse în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării, conform unui comunicat al organizației.
„Faptul că liceenii din clasele a XI-a și a XII-a nu mai au niciun fel de expunere la subiecte STEM, în afara unor improbabile opțiuni de tip CDEOȘ, întărește mitul că matematica e doar pentru matematicieni, nu pentru «umaniști»”, spun reprezentanții Aspire Teachers, care propun ca soluție alfabetizarea matematică pentru toți.
„Într-o lume care abundă de date și algoritmi, toți elevii, indiferent de profil, au nevoie de competența de analiză a datelor cantitative, de raționament statistic și gândire computațională”, motivează aceștia.
«Săptămâna Verde» este o intervenție sporadică, neasimilată într-un curriculum coerent, percepută de elevi ca o vacanță și o supraîncărcare birocratică pentru profesori. În plus, nu există studii care să demonstreze impactul pozitiv sau eficiența unei astfel de săptămâni tematice, susțin reprezentanții Aspire Teachers.
Soluția propusă este săptămâna „Școala Altfel” cu focus pe învățarea pe bază de proiecte.
Redăm integral propunerile Aspire Teachers la noile planuri-cadru pentru liceu
„În urma apelului Ministerului Educației de consultare publică privind planurile-cadru la liceu, adăugăm două sugestii concrete și un corolar legat de modul cum ar putea fi îmbunătățite, pentru beneficiul elevilor.
Susținem abordarea care oferă repere clare, dar și flexibilitate și personalizare în parcursul educațional al elevilor.
Credem că principiul «mai puțin, dar mai bine» să ghideze acest demers până la final, așa cum se întâmplă în toate sistemele educaționale performante.
1. Propunere: Alfabetizarea matematică pentru toți
Prin prisma profilului absolventului, un set esențial de competențe îl reprezintă alfabetizarea științifică și matematică. Totuși, liceenii din clasele XI și XII nu mai au niciun fel de expunere la subiecte STEM în afara unor improbabile opțiuni de tip CDEOȘ.
Acest lucru e contraproductiv pentru noi toți și pentru o societate care are nevoie de specialiști STEM, dar și de cetățeni care gândesc critic:
a. Întărește mitul că matematica e doar pentru matematicieni, nu pentru «umaniști».
- Abordarea educației matematice poate face o diferență majoră pentru toți elevii, iar dacă obiectivul major rămâne transferul competențelor în viața reală, atunci aceste discipline sunt esențiale pentru toți absolvenții de liceu, nu doar pentru cei care studiază la profile reale sau tehnice.
- Într-o lume care abundă de date și algoritmi care să le interpreteze, accesibili oricui, toți elevii, indiferent de profil, au nevoie de competența de analiză a datelor cantitative, de raționament statistic și gândire computațională.
b. Cele mai performante societăți în educația STEM au prioritizat educația matematică pentru toți.
- La nivel global există o tendință de a accesibiliza matematica pentru toți, pentru ca elevii să o poată folosi în viața de zi cu zi sau în viitoarele cariere, indiferent de domeniu. Țări precum SUA, China, Finland, Coreea de sud și Singapore prevăd matematica obligatorie pentru toți liceenii.
- În plus, au inclus statistica și analiza datelor în curricula de matematică pentru toți liceenii. Într-o lume în care asistenții IA pot da singuri răspunsuri, gândirea matematică și statistică devin esențiale pentru a filtra ce contează și a verifica raționamentele.
- Marea Britanie vrea introducerea matematicii obligatoriu pentru toți până la 18 ani (inițiativa Maths to 18), iar Royal Society recomandă oficial integrarea datelor în curriculumul de matematică pentru a reflecta nevoile economiei digitale. (Mathematical Futures Programme)
- Franța, după reforma din 2019 care făcuse matematica opțională pentru liceeni, a reintrodus matematica ca disciplină de trunchi comun. Din 2022, elevii din clasele terminale pot alege rute diferite, ori matematică avansată sau alfabetizare matematico-științifică / matematici complementare în anii terminali, fiind materie de bacalaureat.
c. Unu din doi elevi români intră în liceu cu analfabetism funcțional la matematică.
- Acest analfabetism nu e corectat, ba dimpotrivă: toate datele ne arată că se accentuează, deci nu putem avea un profil al absolventului realist dacă jumătate dintre liceeni nu pot transfera matematica de la școală în viața lor.
- Competența matematică scade gradual pe parcursul gimnaziului și al liceului, arată raportul național de alfabetizare matematică lansat recent de BRIO în parteneriat cu AVE. Testul PISA arată rezultate similare – țara noastră se află printre ultimele locuri la alfabetizarea matematică și științifică din UE. (PISA 2022)
- Slaba competență matematică crește inechitatea, diminuând accesul elevilor care nu aleg profilul real la profesii bine plătite și la contribuții semnificative în societate: studiul PIAAC arată că adulții cu nivel scăzut de competențe numerice au șanse mai mici la salarii competitive, sunt mai vulnerabili la dezinformare și au un grad mai scăzut de implicare civică.
Soluția: matematici aplicate pentru toți
Astfel, soluția nu trebuie să fie eliminarea matematicii de la profilurile umaniste, ci transformarea ei într-o disciplină aplicată care servește tuturor elevilor, nu doar celor care aleg profilul real sau tehnologic.
Cea mai evidentă și utilă rută este cea de Știința datelor care include modelare matematică, statistică și probabilități, mai precis reprezentarea, interpretarea datelor, testarea de ipoteze, statistici simple, corelare versus cauzalitate, pe niveluri diferențiate.
De altfel, elementele de organizare a datelor au fost introduse deliberat în programa școlară încă din ciclul primar, cu scopul de a facilita gândirea statistică. Dar ele se pierd tocmai în clasele unde elevii au șansa de a le aplica într-un mod semnificativ și relevant pentru orice domeniu profesional pe care și-l vor alege.
Dacă din constrângeri de timp, aceasta nu poate face parte din trunchiul comun și la profilul umanist, o soluție poate fi un program de matematici aplicate, ca în Franța, care să fie parte din Curriculum de specialitate și să fie aplicat în științele socio-umane, cu sau fără a fi materie de Bacalaureat.
Similar, pentru celelalte profiluri, „matematicile aplicate” ar fi parte din CS, cu aplicații specifice pentru științele naturii, informatică și alte domenii.
2. Propunere: «Școala altfel», dar fără «Săptămâna verde»
O săptămână dedicată activităților extra-curriculare, care să încurajeze elevii și profesorii să acceseze oportunități și să experimenteze metode noi de învățare este binevenită. Însă două săptămâni de activități extra-curriculare într-un buget de timp al școlii și așa foarte redus față de alte state europene ar putea avea impact negativ asupra învățării.
- „Săptămâna verde” este o intervenție sporadică, neasimilată într-un curriculum coerent, percepută de elevi ca o vacanță și o supra-încărcare birocratică pentru profesori.
- Majoritatea profesorilor doresc renunțarea la unul sau la ambele programe invocând finanțarea insuficientă, lipsa de atractivitate a unor activități sau dificultăți de gestionare/ organizare a activităților (Raportul CNPEE, 2024, Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri).
- Nu există studii care să demonstreze impactul pozitiv sau eficiența unei astfel de săptămâni tematice. A instaura o săptămână dedicată unei teme, fie ea despre importanța schimbărilor climatice, a cetățeniei active sau a științei (ca să oferim și alte opțiuni de teme relevante) nu e nici necesară, nici suficientă pentru a forma competențele implicate de acea temă.
- Pentru a păstra coerența noii abordări care aduce flexibilitate și autonomie școlilor, tema ecologiei se încadrează mai bine fie în Săptămâna „Școala altfel”, fie în CDEOȘ, ca parte integrată dintr-un curriculum coerent.
Soluția: săptămâna «Școala Altfel» cu focus pe învățarea pe bază de proiecte
Planurile-cadru pot ține cont doar de o săptămână dedicată învățării experiențiale, care poate fi mult mai țintită în cazul liceenilor pe interesele lor, iar elevii se pot implica activ, fără ca responsabilitatea organizării să cadă tot pe umerii profesorilor.
Inspirată de modelul german Projektwoche, această săptămână poate fi folosită de către profesori și consilieri pentru proiecte inter- și trans-disciplinare, pornind de la nevoile elevilor, de la proiecte de mediu, antreprenoriat, robotică, voluntariat, STEAM etc.
Această inițiativă ar construi pe metodologia existentă a «Școlii altfel», incluzând studii de caz concrete și metodologia învățării pe bază de proiecte, care e adesea neînțeleasă sau folosită superficial chiar în timpul școlii.
«Școala altfel» ar putea avea și o platformă națională pentru promovarea și împărtășirea proiectelor de succes. Aceasta ar include un repertoriu de bune practici, dar și mini-cursuri flexibile despre cum să aplici coerent metoda învățării prin proiecte și cum pot fi implicați activ liceenii în crearea programului școlar pentru acea săptămână.
Propunerea valorifică inițiativa bună a societății civile și formalizată de minister și ar avea un impact pozitiv pentru că:
- ar fi centrată pe proiecte propuse de elevi, bazate pe interesele și nevoile lor reale
- ar oferi experiențe practice în contexte autentice
- ar consolida legătura dintre școală și comunitate
- ar stimula colaborarea între profesori pentru planificarea unor proiecte interdisciplinare
- ar permite școlilor libertatea de a organiza activități adaptate nevoilor specifice ale elevilor lor
- dacă e însoțită de instrumente de formare și dezvoltare profesională riguroase, ar ajuta profesorii să folosească metoda învățării prin proiect și în timpul școlii, așa cum favorizează, de altfel, structura modulară a anului școlar.
Corolarul: Formarea profesorilor pentru a susține aceste schimbări
Această abordare care combină trunchiul comun cu personalizarea educației prin opționale poate funcționa foarte bine în țări care investesc serios și constant în formarea inițială și continuă a profesorilor. Ea presupune ca profesorii să aibă competențe bune de înțelegere și creare de design curricular.
În România, însă,
- programele de formare inițială și continuă nu răspund acestor nevoi. După cel mai recent studiu TALIS, deși cantitativ stăm bine, calitativ stăm prost: 94% dintre profesorii români au participat la cel puțin o activitate de formare continuă în ultimii 12 luni (peste media OECD de 88%), dar 54% dintre profesorii români au raportat că au nevoi nesatisfăcute de formare continuă. Suntem constant pe ultimele poziții ale testelor internaționale privind literația, alfabetizarea matematică și științifică și una din țările cu cea mai mare inechitate educațională din lume (PISA 2022).
- Avem cel mai mare număr de profesori suplinitori din ultimii ani, o problemă cu care se confruntă cele mai multe state. Percepția societății este că avem un sistem de educație slab și profesori nepregătiți, printre cele mai scăzute medii din cele 30 de țări sondate (IPSOS 2024).
- Birocrația excesivă blochează atragerea experților din afara sistemului. Or dacă ne dorim rezultate diferite, liderii sistemului educațional central ar trebui să atragă profesioniștii care au experiență relevantă și în alte sisteme educaționale performante.”
Foto: ID 14439756 | School © Alexander Raths | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
I.N.
Alexa Stănescu
12 comments
Voi,cei care implementați astfel de ” ” idei,aveți ceva în capul vostru care are un singur neuron?Ca amiba? Este o NENOROCIRE matematica!O materie frumoasă,a ajuns să fie demonizată pentru că există și în toaletele de la școală( ca sperietoare). NU are ce să mai caute matematica după clasa a VIII a în studiul elevilor!!!Doar pentru cei care vor să facă performanță,să meargă la Olimpiadă și să își facă un viitor din această disciplină.De ce mama dracului nu înțelegeți odată că această materie pe nume matematică este urâtă de 99% dintre elevi!!!!! Iar după învățarea elementelor de bază NU îți aduce niciun folos.Numai stres și frica că nu iei Bacul.etc.Testele pe care le dau profesorii este singura distracție a profesorilor de a umili elevii că nu știu să rezolve probleme Nu există o matematică pe logică în școli Bineînțeles că se vor opune tovarășii profesori de matematică care de fapt numai amenință cu testele.A fost caz când profesorul a dat elevilor o problemă de rezolvat și nici el săracul ca profesor nu a știut pe unde să găsească rezolvarea fără să caute pe Internet.De râsul plânsului Această materie trebuie să fie opțională.Punct
mai ușor cu matematica! fac ăștia de mate meditații cu cate 10 deodată, după ce ii îndoapă cu 2 la clasa și se amuza prin cancelarii ce note mici le dau…
Gimnaziul asigură “alfabetizarea” matematică. Personal, mi se pare că în prezent ne comportăm ca niște haite care trag de un cadavru: fiecare vrea mai multe ore la disciplina sa, fiecare cu argumentele sale și uităm că facem de prea mult timp experimente pe elevi.
Săptămâna verde și Școala altfel au fost gândite cu bune intenții, dar dacă noi nu suntem consecvenți în implementarea lor, atunci da: e un fel de vacanță.
Hai, să colaborăm în interesul elevului!
Pe logica asta ar trebui păstrate artele la real, alfabetizarea audio-vizuală a tinerilor și formarea unei culturi generale, de care societatea noastră are o nevoie disperată. Nu vir face programare sau cercetare 24 de ore pe zi.
introducerea matematicii fortat la liceu ca sa satisfacem foamea de bani la meditatii. rolul liceului este sa te ajute sa intre la facultatea pe care ti o doresti. iar facem un mare ghiveci cu de toate?!? d asta unii isi doresc uman si altii mate info.numai la noi saptamana verde si altfel sunt degeaba. am calatorit prin Europa si in aceste saptamani nu ai loc de copii prin orase facand diverse activitati incepand de la vizite la muzee pina a se juca in parc. Nu am vazut in schimb ca profesorii sa stea la o tigara cu elevii. mai intai schimbati mentalitatea celor ce pot da tonul si apoi vor veni si proiectele de a se face ceva concret in aceste saptamani. inca o data, copiii nostri petrec cel mai mult timp indoor cand de fapt ar trebui sa petreaca cat mai mult timp afara. asta ar trebui sa ne dea de gandit!
Daca vorbim de alfabetizare, atunci ea trebuie facuta in clasele 1-8. Daca elevii ar cunoaste bine matematica de gimnaziu, ar fi deja foarte mult !
Practic cum se va realiza “alfabetizarea”? Sună ca un fel de punitate. O să fie o barieră în cariera unui tânăr? Un tânăr care aspiră să devină doctor în istorie,ca principiu, de ce ar trebui oprit să evolueze prin “alfabetizarea” de acest gen? Sunt oameni, care științific nu au aplecare spre matematică, îi blocați în dezvoltare prin “alfabetizare”? Măsuri “gospodărești” specifice “mânecilor suflecate”, fără analiză,în învățământ nu sunt recomandate. Cu cine veți face “alfabetizarea”? Cu aceiasi profesori? Impunând sistem coercitiv? Nu este în regulă această atitudine pompieristică.
aveți dreptate , cele doua săptămâni altfel sunt pierdere de vreme, elevii absentează ca și asa nu li se trec absente în catalog… din păcate și actualul ministru merge orbește pe aceeași cale greșită ca și predecesoarea sa și nu va asculta nici un fel de propuneri raționale și de bun simt, I diferent de la cine vor veni…
Saptamanile verde si albastra ar trebui sa dispara. Metoda proiectelor se poate aplica bine mersi si fara nu stiu ce saptamana.
Daca se interzice dictarea la ore saptamana altfel nu-si mai are rostul. Va fi o scoala altfel permanent.
Se vorbeste despre literatie si nu se face nimic. Despre numeratie nu se vorbeste deloc si nu se face nimic.
Pana la nu stiu ce matematici aplicate niste numeratie pentru toti copiii?
trebuie renunțat complet la școlile verzi, altfel etc, care s-au dovedit niste scoli negre, cronofage și inutile în proporție foarte mare. ori facem școală, ori ne distram. daca vrem scoli altfel, plătiți profesorii pt. zilele de sâmbătă sau duminică, atunci când pot fi organizate, o data pe luna, câteva ore de astfel de activități
Renunțare la săptămâna verde, iar Scoala altfel ar trebui regândită, dacă nu se renunță. Din punctul meu de vedere, ar trebui renunțat la ambele. Mulțumim pentru inițiativă.
O foarte buna propunere